PRIMARII PLDM ȘI VALERIU STRELEȚ

Sâmbătă, 6 februarie 2015, la Chișinău avut loc reuniunea aleșilor locali ai PLDM. Potrivit reprezentanților liberal-democrați, la întâlnire s-au pus în discuție mai multe probleme de politică internă. Ca mai apoi, primarii PLDM să voteze o declarație prin care își exprimă solidaritatea față de trecerea PLDM în opoziție și că susțin protestele pașnice. În declarație, aleșii locali spun că sunt de acord cu acțiunile recente ale formațiunii și condamnă presiunile la care sunt supuși.

Toate bune și frumoase. Doar că întâlnirea convocată de conducerea PLDM a fost una  nereprezentativă - marea majoritate a aleșilor locali PLDM a refuzat să participe la aceasta. Mai mulți primari, care au participat la întâlnirea de la Chișinău au afirmat, sub acoperirea anonimatului, că în sală au fost doar o sută și cincizeci de persoane, asta înseamnă mai nimic din numărul de peste o mie de aleși locali pe care îi are PLDM-ul. Așa că, declarația adoptată la întâlnire nu reprezintă vocea majorității celor aleși pe listele PLDM, ci doar a majorității prezente la ședință respectivă.

Jurnaliștii portalului deschide.md au publicat  fotografia ex-deputatului PLDM, Lilian Zaporojan, care a participat la ședință - s-a văzut că în sală au fost prezente multe locuri libere.  Zaporojan a scris apoi pe contul său de Facebook că la ședință au participat aproximativ o sută de primari și că foarte mulți dintre ei au criticat decizia conducerii formațiunii de a se retrage în opoziție. “Am fost la ședință pentru a reitera poziția Organizației teritoriale Glodeni semnată de majoritatea consilierilor PLDM, prin care condamnăm decizia CPN de a trece în opoziție. De fapt, mai mulți au venit din partea organizațiilor lor teritoriale cu același mesaj. Am cerut ca declarația adoptată să fie din numele majorității prezente în sală, nu a majorității pe țară pentru că în acest fel se manipulează opinia publică, dar propunerea noastră a fost respinsă”, a declarat Lilian Zaporojan.

Liderul interimar al PLDM, domnul Streleț afirmă că la întâlnire au participat 230 de persoane. Să fi fost doar întâlnirea primarilor PLDM, iar presa să nu fi înțeles corect? Domnul Iurie Țap, deputat PLDM, a notat pe Facebook că la întrunire au fost invitați primarii și consilierii raionali. Asta înseamnă că ziariștii au înțeles corect și că la ședință trebuiau să fie peste o mie de persoane – primari și consilieri raionali. ”A fost o discuție sinceră, dură și, foarte important, constructivă”, nota deputatul liberal-democrat Iurie Țap. 

Aș spune că a fost o discuție cu scântei. 

Desigur că cei care au luat cuvântul au menționat greșelile comise de conducerea PLDM după reținerea președintelui lui, domnul Vlad Filat. Și desigur că unii au propus soluții, una dintre acestea fiind cea referitoare la faptul că această formațiune politică ar putea trece la proteste și pichetări în masă.

Dar să fim serioși - nimeni nu-l mai ia în seamă pe domnul Streleț și nici conducerea PLDM. Din peste o mie și ceva de aleși locali, pe care conducerea PLDM i-a convocat la ședință, să participe doar 230 de persoane? De râsul curcilor! Ori poate liderul interimar al PLDM nu a avut suficiente resurse financiare, pentru a deconta transportul la Chișinău al aleșilor locali ai PLDM? Amintesc că nu este pentru prima dată când la reuniunile PLDM nu există cvorum ori participă un număr redus de persoane, apărând, în acest mod, semne de întrebare referitoare la reprezentativitatea și legitimitatea deciziilor aprobate. O situație similară a fost creată la ședința Consiliului Național Politic al PLDM din 16 ianuarie, în care a fost luată decizia ca PLDM-ul să nu participe la guvernare. Decizia a fost adoptată cu voturile a 73 din cei 233 de membri ai CNP, iar mai mulți fruntași PLDM nu au recunoscut-o.

Domnul deputat Iurie Țap nota că discuția de la ședința aleșilor locali ai PLDM a fost, ”sinceră, dură dar și constructivă”. Sunt curios să aflu, domnule Iurie Țap, dacă la această ședință, pe care ați numit-o „constructivă”, și la care s-au abordat probleme interne de partid, ați discutat și despre situația în care se află liderul PLDM, Vlad Filat. Iar curiozitatea mea apare datorită faptului că PLDM-ul, formațiune politică care a avut foarte mulți simpatizanți, are o problemă iar ea ține de modul în care această formațiune politică parlamentară se poziționează față de liderul ei, actualmente reținut. 

Îl dați afară din partid pe Vlad Filat? 

Domnul Valeriu Streleț, prezent în seara zilei de 17 decembrie la Puterea a Patra, emisiune de dezbateri politice a N4 TV, lăsa să se înțeleagă că, îl va exclude din rândurile formațiunii pe cel care a contribuit în mod decisiv la crearea mișcării liberal-democrate în Republica Moldova. Domnul Streleț a spus că domnul Vlad Filat va trebui să își demonstreze singur nevinovăția. Tot atunci domnul Valeriu Streleț anunța că la congresul extraordinar al PLDM (care va avea loc în luna martie) își va depune candidatura la funcția de președinte al acestei formațiuni politice. 

Probabil că la întrunirea cu aleșii locali ai PLDM candidatura domnului Streleț nu a fost discutată. Cu cine să discuți dacă primarii și aleșii locali au preferat să stea acasă? Cu siguranță, domnul Streleț face campanie electorală internă, pregătindu-se pentru a prelua președinția PLDM. De asta domnia sa încearcă să convingă opinia publică că aleșii locali ai PLDM susțin trecerea PLDM-ului în opoziție. Domnul Streleț vrea să ne facă să credem că primarii PLDM, cei care la alegerile locale din 2015 au vorbit în satele moldovenești despre apropierea Moldovei la UE, ar susține acum organizarea unor proteste ale PLDM-ului alături de socialiștii domnului Dodon și de  simpatizanții domnului Usatîi. Să fim serioși. Nu are cum să fie adevărat. 

Afirm că plasarea PLDM-ului în opoziție este o mișcare politică greșită. Această decizie, de a nu participa la guvernare, afectează interesele comunităților locale, a celor 285 de primari PLDM dar și a conducătorilor raioanelor în care PLDM-ul, în urma alegerilor locale, deține întâietatea și anunță scindarea acestui partid. Domnul Streleț nu s-a gândit la viitorul PLDM-ului, s-a gândit doar la interesul personal. Toată lumea vede asta și din acest motiv nimeni nu-l mai ia în serios.

PROTESTELE MOLDOVENEȘTI ȘI DECONSERVAREA AGENȚILOR DE INFLUENȚĂ AI FEDERAȚIEI RUSE

Săptămâna trecută una dintre cele mai influente televiziuni publice ruse, care pe timpul Uniunii Sovietice trasnmitea în mod obligatoriu pe tot cuprinsul Uniunii, a găsit de cuviință să-i acorde prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc, mai multă atenție. Reportajul a fost difuzat în cadrul emisiunii de autor a cunoscutului jurnalist rus, Dmitri Kiselev, „Vesti Nedeli” (Noutățile Săptămânii).

Potrivit jurnaliștilor ruși, printre altele, domnul P ar fi cel mai bogat și mai influent om din politica moldavă, este adeptul occidentalilor și al românilor, și este adeptul integrării Moldovei în structurile euroatlantice. Pe de altă parte, Kiselev consideră că liderul PLDM, Vlad Filat este un țap ispășitor și că nu există nici o dovadă pentru incriminarea faptelor de care este acuzat.

În spațiul ex-sovietic, vocea lui Kiselev este percepută a fi vocea Kremlinului, reportajele prezente în emisiunea domniei sale reprezintă vocea autorităților ruse asupra subiectului abordat. Atenția pe care Kiselev a acordat-o Moldovei și prim-vicepreședintelui PDM vine să trezească întrebări și în același timp să ofere răspunsuri.

Recent, poetul și criticul literar, Andrei Țurcanu, unul dintre liderii protestelor în masă carea au avut loc în Moldova la sfârșitul anilor 80, nota pe rețelele de socializare că starea de haos este doar în avantajul Federației Ruse, care are în zonă propriile ei jocurile geostrategice și este interesată doar de destabilizare. Domnia sa sublinia că “amestecul toxic din piață, are consecințe de durată prin evidente strategii de schimbare a eșichierului politic. Mai exact, prin acapararea de către Rusia, a vectorului de dreapta din politica moldovenească”, notează domnul Țurcanu. Știrile au confirmat asceastă presupunere. Nicolae Alexei, președintele Partidului Legii și Dreptății, a anunțat că mai mulți tineri cu studii europene aderă la formațiunea sa - postul de președinte al formațiunii politice va fi ocupat de Marin Ciobanu, șeful Zonei Economice Libere Bălți. Noul transfer de capital politic seamănă mai degrabă cu o „deconservare”. 

De ce? Pentru că prezența domnului Marin Ciobanu în echipa domnului Alexei vine după ce domnia sa a fost prezent în echipa guvernamentală propusă Parlamentului Republicii Moldova la 2 ianuarie de către domnul Ion Sturza pe funcția de viceprim-ministru, ministru al Economiei. Pentru că, la sfârșitul lunii decembrie 2014, generalul Alexei a participat, alături de o echipă de generali și colonei din rezerva KGB, la crearea unui Comitet al Salvării Naționale. Președinte al acestui comitet a fost ales fostul director al Direcției Contraspionaj al SIS, colonelul Ion Mahu, cunoscut românofob, moldovenist și adept al integrării Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică. Ecoul inițiativei de acum un an și ceva, l-am revăzut apărut în hotărârea mitingului din 24 ianuarie 2016 de a crea Consiliul Salvării Naționale. Printre preocupările acestui Consiliu vor fi și cele de „salvare a națiunii moldovenești” ? Nu știu, dar întreb. Cât mai avem voie.

 

Lansat de către fostul șef al contraspionajului serviciului de securitate moldovenesc, colonelul Ion Mahu și fostul ministru al Securității Naționale, Anatol Plugaru, alături de mai mulți veterani ai Ministerului Afacerilor Interne, acest Comitet al Salvării Naționale ar avea drept principal scop lupta cu „încercările fără precedent de românizare a Republicii Moldova și cu riscul înalt de pierdere a identității naționale moldovenești, a limbii și istoriei”. Era atunci o a doua mare mobilizare a foștilor agenți de influență pentru împiedicarea apropierii Republicii Moldova de România, Uniunea Europeană și NATO. Acleași persoane, înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014,  au lansat un apel în care au cerut electoratului moldovean să nu voteze pentru partidele pro-europene, considerând că „apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este o încercare de lichidare a statalității și națiunii moldovene”. 

În luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe internet în care gene­ra­lul Ale­xei vor­bea des­pre reți­ne­rea mai mul­tor mem­bri din gru­pa­rea mafiotă a lui Gri­gore Kara­ma­lak, pore­clit Bul­garu. În ima­gini, prin­tre mem­brii gru­pă­rii este pre­zen­tată și o per­soană care se pre­zintă ca fiind Renato Usa­tîi și care sea­mănă cu Renato Usa­tîi, primarul de Bălți. Înregistrarea acestui film este din anul 1999. Imediat după apariția acestui material video Renato Usa­tîi l-a pre­zen­tat într-o con­fe­rință de presă, pe noul mem­bru al echi­pei sale, gene­ra­lul Nico­lae Ale­xei. Usa­tîi a pre­ci­zat că Alexei va can­dida pe lista for­ma­țiu­nii la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014 și va fi “pe un loc de tre­cere”. Domnul Alexei nu a ajuns în Parlamentul Republicii Moldova, în schimb face parte din planurile Consiliului Salvării Naționale de acaparare a dreptei politice din Republica Moldova.

Cercul s-a închis.

Eficiența și patriotismul cadrelor din serviciul de securitate moldovenesc nu a făcut niciodată obiectul dezbaterilor publice din Republica Moldova. Având în vedere că Republica Moldova nu a cunoscut fenomenul lustrației, subiectul ar merita să fie abordat. Putem presupune că persoanele adunate în cadrul Comitetul  Salvării Naționale ar face parte din mulțimea de agenți sub acoperire care lucrau împotriva Mișcării de Renaștere Națională în folosul KGB-ului sovietic? S-ar putea întâmpla. Pentru că arhivele securității sovietice nu se mai găsesc în arhiva Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova o asemenea afirmație nu poate fi probată. 

Prezența și implicarea foștilor lucrători ai KGB ai URSS în viața contemporană a statului moldovean este o realitate. Logica bunului simț trimite la ideea că o bună parte din lucrătorii fostului KGB sunt oameni de bună credință. Știm însă că nu există pădure fără uscături. E posibil ca printre aceștia să existe persoane care păstrează canale de comunicare cu Serviciul Federal de Informații al Rusiei? Desigur. Sunt aceste persoane monitorizate de către servicul moldovean de informații? Nu știm. În condițiile în care Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a fost lipsit de pârghiile pe le-a avut (dreptul de a reține, dreptul de anchetă, etc) iar un mandat de securitate nu poate fi aplicat, putem presupune că acest lucru nu se întâmplă. 

În asemenea condiții, cum oare ar putea SIS să le explice deputaților moldoveni transformarea Comitetului Național de Salvare condus de domnului Mahu în Consiliul Salvării Naționale condus de Năstase, Usatâi și Dodon? Greu de răspuns. 

Dacă vor răspunsuri de la SIS, deputații moldoveni trebuie să acorde acestui serviciu mandat de securitate. Până atunci acest serviciu va funcționa cu frâna de mână trasă!

MICUL JIRINOVSKI DE PE BÎC

Comportamentul public al unor personaje politice din Republica Moldova trezește uneori bănuiala că acestea nu și-ar avea toți boii acasă și că suferă de ceva devieri de la normalitate. Cu cât mai des urmărești dezbaterile politice televizate, cu atât presupunerea devine mai veridică și începi să crezi că  unii politicieni sunt duși rău cu pluta - prezintă toate simptomele tipice psihopatiilor. Dacă privești atent, în funcție de tabloul comportamental al personajului politic pe care îl observi, poți identifica forma exactă a devierii de la normalitate. 

Repetitiva preocupare a liderului Platformei Demnitate și Adevăr, domnul Andrei Năstase, pentru declanșarea alegerilor anticipate, nefireasca alianță a formațiunii politice pe care o conduce cu forțele pro-ruse conduse de domnul Dodon și domnul Usatâi, transmit publicului o îngrijorare referitoare la starea de logică și sănătate psihică a domniei sale.  De asta te întrebi mirat dacă nu cumva, de curând, domnia sa s-a lovit la cap. Cum altfel putem explica toate mișcările pe care le face pe scena politcă moldavă?

Domnul Alexandru Solcan, scrie într-o analiză politică recentă că  protestele au impus guvernarea să treacă la reforme și sugerează că nu mai există motive pentru alte manifestări stradale – maurul și-a făcut datoria, maurul poate să se odihnească!

În condițiile în care protestatarii conduși de domnul Năstase și-au atins obiectivul - executarea reformelor – care ar fi necesarul logic al continuării manifestărilor și al obsesiei domnului Nătase pentru alegeri anticipate? Știm cu toții că anticipatele, în acest moment nu sunt oportune căci ele deschid drumul către o majoritate în viitorul Parlament al Republicii Moldova formată din Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de către domnul Usatâi. Unde e logica? 

Prezent în studioul Pro TV Chișinău, domnul Năstase și-a permis să comită atacuri la persoană la adresa tuturor celor care consideră că anticipatele sunt inoportune. S-a văzut cu ochiul liber că domnia sa se consideră unicul deținător al adevărului, al demnității și al moralei. Să fie acesta un semn nefast? Dar atât timp cât încrederea în sine nu intră în conflict cu autoritatea legală, constați că sentimentul de autoimportanță încă nu poate fi tratat ca fiind un semn de abatere de la normalitate. 

Îmi veți spune că  maniera liderului Platforma DA de a-și impune părerea proprie este una unilaterală și profund violentă și că ea trădează trăsăturile unui mic dictator. Dar, este evident că protestele și activitatea politică în general, constituie, și nu numai pentru domnul Năstase, un prilej de afirmare personală, o formă publică de manifestare a ambițiilor și a propriei trufii. Probabil că, atât timp cât aceste manifestări nu intră în conflict cu legea, nu este nimic rău în asta,  toți ne dorim autoafirmarea personală!

Promovată de canalele de televiziune, constanta agresivitate și lipsă de toleranță în dialogul pe care îl poartă cu oponenții politici, îndârjirea  și amenințătoarea sa gesticulație, face să ne întrebăm dacă acest comportament s-ar înscrie sau nu, în limita corectitudinii și toleranței politice, ori poate fi dovada unui dezechilibru interior și un semn de incapacitate de control asupra impulsurilor. Cred că mai degrabă, domnul Năstase vrea să ne facă să credem că este „inedit” politic – dar nu e adevărat - domnul Usatâi ori domnul Jirinovski, în Rusia, au același comportament.

Domnul Andrei Năstase profită cinic și machiavelic de nevoile noastre, a acelei categorii de cetățeni care este afectată de scumpirile în lanț care au loc în Republica Moldova. Domnia sa ne exploatează emoțiile în propriul interes politic, așa cum a fost transformarea platformei civice de proteste într-un partid. Putem să ne supărăm pe asta? Da, dar în fond nu este nimic nou. Noi suntem principalii vinovați. Explic. Pe fundalul crizelor economice, populismul radical a fascinat mulțimi mult mai evoluate decât cele de la Chișinău. De asta, vina micilor dictatori care au trimis lumea pe baricade ori au îndeamnat mulțimile să ia cu asalt instituțiile statului, este diluată. Culpa aparține în egală măsură și celor care cred în demagogia dictatorilor. Adică nouă. Această abilitate de a înșela încrederea oamenilor și de a fi mai apoi lipsit de remușcări, nu este proprie doar domnului Andrei Năstase. Ea aparține tuturor politicienilor.   

Ca avocat, domnia sa cunoaște exact unde este limita dintre legal și ilegal, însă ca politician care vrea să facă pe „nebunul” – că prinde la public, își permite să încalce această limită, să calce peste normele sociale, să organizeze proteste violente, doar pentru a duce la final propriile planuri. Asemenea oameni, când se implică în politică, nu sunt dispuși să își îndeplinească promisiunile și nu devin politicieni de „cursă lungă” - aproape întotdeauna ei își dezamăgesc simpatizanții. Trădarea repetată a partenerilor politici apropiați le este caracteristică. Ceva nou în politica moldavă? Parcă nu.

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr s-a lăudat în repetate rânduri de agerimea minții sale. A făcut-o în fața presei. E un narcisist patologic, îmi veți spune. După afirmația asta, ați putea să îmi scoateți în evidență faptul că mențiunile la iuțeala gândului său ar putea fi o dovadă a vreunui posibil complex de inferioritate – ei aș, răspund, nu e nici un complex. De de cîte ori, în public fiind, domnul Voronin ori domnul Roșca nu au făcut timiteri la deșteptăciunea lor politică? Nimic nou sub soare! 

Rigiditatea politică de care dă dovadă domnul Năstase, orgoliul personal al domniei sale, egocentrismul și hipervalorizarea propriei persoane și subestimarea celorlalți par a fi semne ale unei abateri de la sănătatea psihică. Dar aceste caracteristici sunt semne comune pentru mulți politicieni de pe scena politică de la București, Moscova ori Chișinău. Să fie oare toți politicienii săriți de pe fix? Nu cred! Mai țineți minte comportamentul public al fostului președinte al Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, ori al domnului Jirinovski, lider al unui important partid politic din Federația Rusă? Nu sunt ele identice?

Este semnul intoleranței politice, al egocentrismului și al ostilități în raport cu cei care îi împiedică în atingerea scopurilor lor egocentrice? Da. Sunt acești politicieni intoleranți și reacționează bolnăvicios la frustrări și provocări? Da. 

Sunt semnele micilor dictatori care știu să profite de necazurile și umilința cetățenilor aflați în nevoi. Sunt semnele populismului politic. Dacă nu ar exista crize politice/economice acest tip de a face politică nu ar exista. Comportamentul public al domniilor lor este copia societății afectate de criză. Cauză și efect. Atât timp cât există cerință vor exista și asemenea politicieni. Stabilizarea statului moldovean și ieșirea lui din criza în care se află va duce la reducerea necesității unui asemenea tip de politician și la dispariția lor de pe scena politică moldavă. Dispare cererea, dispare și oferta.

Bîc – râuleț pe care se află amplasată capitala Republicii Moldova 

Vladimir Jirinovski - politician populist rus