UN GUVERN MINORITAR LA CHIȘINĂU ? DE CE NU?

Republica Moldova a intrat într-o criză politică. Cele trei partide pro-europene, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal, nu au reușit să formeze coaliția majoritară anunțată. Liderul PDM și cel al PLDM au anunțat că vinovat de această situație sunt liberalii moldoveni care insistă să primească funcția de președinte al Republicii Moldova, pe integrarea Moldovei în NATO și pe numirea unui cetățean străin în funcția de procuror general al statului moldovean. 

La rândul său, domnul Ghimpu, face tot posibilul să convingă presa că usturoi nu a mâncat și gura nu-i miroase. ”Am propus la funcția de Procuror General pe cineva din exterior dar acest lucru nu se acceptă. Asta e”, a declarat liderul liberal după ultimele negocieri.


Președintele democraților moldoveni, domnul Lupu, a spus că este săturat de învinuiri și vrea rezultate. „Pentru azi nu am nimic nou, nu am ce spune. O să ne mai întâlnim cu PL, o să mai discutăm. Moldovenii își aleg partide, nu străini. Trebuie să fie aleși în funcții din această țară. Vom avea o guvernare, cu PL sau fără.”, a precizat domnia sa. 

„Problema cheie ține de faptul că liberalii insistă ca funcția de președinte să fie partajată. Dacă Partidul Liberal va dori să creeze coaliția majoritară, ei dispun de tot ce au nevoie. Dar minoritate nu poate să își impună punctul de vedere asupra majorității. Partidul Liberal a obținut doar 9%. Liberal democrații au dat dovadă ce înseamnă compromis politic. În discuțiile cu comuniștii nu este vorba de guvernare și nici de coaliție cu PCRM”, a declarat după negocieri Vlad Filat. 

Ce s-ar fi întâmplat dacă reprezentanții liberal-democraților la negocieri erau la fel de îndărătnici ca și cei liberali? Ca și liberalii, echipa condusă de domnul Filat își dorește aprofundarea relațiilor Moldovei cu NATO, la fel ca și liberalii, PLDM își dorește modificarea modului de alegere a președintelui Republicii Moldova, așa că ar exista suficiente puncte de convergență pentru ca liberal democrații moldoveni să fie tot atât de ambițioși. Rezultatul obținut la alegeri, le da acest drept. De ce nu o fac? Răspunsul e la suprafață – prezența liberal democraților moldoveni în viitorul guvern este o  măsură de siguranță că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană va continua. O mai puțină maleabilitate la negocieri din partea PLDM ar deschide perspectiva unor tratative între Partidul Democrat, Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. Teoretic, cele trei partide au posibilitatea să formeze o majoritate constituțională care le-ar da posibilitatea demiterii președintelui actual și alegerea unuia nou. O asemenea perspectivă ar îndepărta Moldova de pe cursul ei european.

Prezența liberalilor într-un guvern AIE-3 este legitimă, imediat după alegeri, liderii partidelor fondatoare a AIE și-au anunțat disponibilitatea de a forma coaliția majoritară. Nimeni nu își dorește cu adevărat formarea unei coaliții cu PCRM. Nici domnul Voronin nu își dorește asta. Nefireștile ambiții ale domnului Ghimpu sunt cele care au deschis ușa către un dialog cu Partidul Comuniștilor. Vechea propunere a directorului IPP Moldova, Arcadie Barbăroșie, de atragere a comuniștilor moldoveni la putere prin oferirea unor instrumente de control asupra guvernării, avea drept scop consolidarea societății moldovene. 

Dialogul început acum cu PCRM are scopul de a asigura formarea organelor de conducere ale Parlamentului moldovean. Negociatorul liberal democrat, deputatul Vadim Pistrimciuc a declarat că, „se mizează pe suportul acestui partid pentru a putea debloca activitatea politică, pentru a putea fi votate structurile de lucru a Parlamentului, conducerilor comisiilor parlamentare, dar și a primelor pachete de lege necesare ca să fie votate”.

Într-o declarație făcută pentru Publika TV, domnul Voronin a declarat că partidul pe care îl conduce este gata pentru a susține activitatea Parlamentului și a guvernării. "Nici coaliție, nici alianță, nici blocuri așa terminologie noi nu utilizăm și nici nu vom utiliza în niciun caz, dar să hotărâm problema și să fim noi acei care să susținem activitatea Parlamentului și a guvernării, suntem obligați", a declarat preşedinte PCRM.
Liderul liberal democrat, Vlad Filat a declarat aproape același lucru - ”în discuțiile cu comuniștii nu este vorba de guvernare și nici de coaliție”. 

Este clar că ne îndreptăm către instalarea unui guvern minoritar, de orientare pro-europeană alcătuit din PLDM și PD, susținerea politică a acestuia va fi acordată de către PCRM. Șansele funcționării unui asemenea guvern sunt destul de mari. Comuniștii moldoveni vor încerca să condiționeze votul lor pentru instalarea guvernului dar nu vor reuși să influențeze implementarea prevederilor conținute în Acordul de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană. Asta contează cel mai mult. Aflat într-o scădere de formă, comuniștii moldoveni au o slabă capacitate de a juca rolul unui veritabil partid de opoziție – nici nu și-o mai doresc, de asta vor susține uneori și pe ascuns, toate acțiunile guvernării. 

În aceste condiții, liberalii vor fi puși în imposibilitatea de a nu vota inițiativele noii guvernări pro-occidentale. Domnului Ghimpu îi va fi destul de greu să argumenteze un vot contra. Factorii de decizie de la Bruxelles vor înțelege destul de greu un asemenea comportament. Un vot contra reformelor pro-europene va fi taxat și la București. E clar, pentru echipa condusă de domnul Ghimpu vin vremuri interesante.

MOLDOVA E CHARLIE?

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, 7 ianuarie, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul din Paris al revistei satirice Charlie Hebdo. Știrea a ajuns la urechile tuturor.

Puțini au plecat urechea la faptul că, după acest atac terorist Guvernul de la Londra a anunţat suplimentarea măsurilor de securitate la graniţele Regatului Unit, că Italia și-a intensificat măsurile de securitate și că poliţia spaniolă a iniţiat un plan de protecţie în aeroporturi, gări şi centrale electrice. 

Știrile acestea, ne arată că între libertăți şi nevoia de siguranţă, guvernele Uniunii Europene au ales deja îngrădirea drepturilor. Semn că Europa începe să se apere. Miniștrii de interne din 11 țări europene și ministrul american al justiției, s-au reunit la Paris, unde au căzut de acord să consolideze cooperarea în ceea ce privește controlul deplasării străinilor și lupta împotriva extremismului. Prevenirea terorismului presupune controlul tuturor celor care nu sunt cetățeni europeni. Printre ne-europeni îi putem enumera și pe cetățenii moldoveni.

Cei peste 50 de conducători de state prezenți duminică la Paris, au înțeles că trebuie să aplice măsuri de consolidare a securității și siguranței la nivel național și internațional. Pe culoarele de la Bruxelles se vorbește deja despre întărirea controlului la granița externă a Uniunii Europene. Adică  pe Prut, între România și Republica Moldova.

Directorul Serviciului Român de Informaţii a spus că situaţia generată de evenimentele din Franţa arată o nouă dimensiune a ameninţărilor teroriste, care pune în pericol securitatea naţională a României dar şi ordinea publică. La București se vorbește deja despre alocarea unor fonduri mai mari pentru bugetul instituțiilor românești de inteligență.

În contextul în care oficialii europeni au posibilitatea de a înăspri regulile de circulație liberă ale cetățenilor moldoveni în Uniunea Europeană, Moldova, trebuie să demonstreze partenerilor europeni că este gata să se alăture eforturilor europene de combatere a terorismului și consolidarea securității regionale. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova are posibilitatea să facă o analiză la rece a riscurilor care pot apărea în acest domeniu și să ia măsurile necesare pentru contracararea lor. Este mai ușor de a preveni aceste riscuri decât să faci față crizelor. Cele întâmplate în Ucraina au arătat acest lucru.

Moldova are cadrul legal pentru a combate extremismul și terorismul. Există voința politică pentru ca acest lucru să fie făcut. Și există și înțelegerea faptului că, dintr-un stat consumator de securitate la granița Uniunii Europene, moldovenii ar putea să se transforme într-un generator de securitate. 

Ce ar trebui pentru toate astea? O nimica toată – deputații noului Parlament să acorde în regim de urgență mandat de securitate serviciului inteligent moldovenesc. Un mandat care ar  face posibilă și monitorizarea agenților de influență care luptă împotriva apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Un mandat pentru liniștea noastră dar și a Europei. 

Odată aplicate măsurile de prevenire a fenomenelor extremiste și teroriste, e posibil ca la Bruxelles să se conștientizeze faptul că și moldovenii aparțin spațiului european și că dreptul lor la liberă circulație în Europa este căpătat pe bună dreptate. 

Abia când serviciul inteligent moldovean va căpăta acest mandat de securitate, se va putea spune că și Moldova e Charlie!

NULAND LA BUCUREȘTI – S-AU SUPĂRAT AMERICANII PE MOLDOVENI?

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent, că are semnale puternice că cele trei formațiuni pro-europene de la Chișinău vor ajunge la un acord de formare a coaliției de guvernământ în mai puțin de două săptămâni, înainte de vizita sa oficiala în Moldova. „Sunt semnale că până atunci se va apropia de finalizare negocierea politică. Sunt două semnale puternice pe care vreau sa le dau prin aceasta vizita. Unu, că îmi pasa de Moldova și de relațiile romano-moldovene, că între Romania si Moldova există relații foarte speciale, relații pe care le apreciez, pe care vreau să le cultiv și să le cresc. Al doilea semnal este de încurajare a forțelor proeuropene, fiindcă moldovenii au votat, in majoritate, pentru partidele de orientare proeuropeana.”

Despre necesitatea finalizării rapide a negocierilor și investirea unui nou guvern pro-european, domnul Filat, domnul Lupu și domnul Ghimpu au fost atenționați de mai demult. Ministrul de Externe al României, domnul Aurescu,  reamintea clasei politice de la Chișinău că are datoria de a forma cât mai rapid viitorul Guvern, în consens cu așteptările cetățenilor moldoveni așa cum au fost exprimate prin votul din 30 noiembrie.

 

Mai mulți comentatori politici moldoveni au afirmat că la ședința de constituire a noului legislativ moldovean, din 29 decembrie, trebuia fie aleasă conducerea acestei instituții. Lipsa unui atare final, a dovedit că cele trei componente nu au reușit atunci să obțină un numitor comun. În interviul din 5 ianuarie de la Europa Liberă, domnul Ghimpu a lăsat să se înțeleagă că motivul discordiei ține de partajarea celor mai importante funcții în statul moldovean. Domnia sa a declarat că liberalii moldoveni insistă să primească funcția de șef al statului moldovean dar și una din funcțiile de conducere în organele de drept.

 

Îndrăzneala domnului Ghimpu, de a cere mai mult de cât i s-ar cuveni, a fost alimentată de mediile de analiză românești. Cu două zile înaintea ședinței de constituire a Parlamentului de la Chișinău, pe 27 decembrie, profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea din Cluj, publica un text în care afirma că liberalilor moldoveni ar trebui să li se ofere funcția de speaker al Parlamentului. „Având în vedere că funcţia de premier va reveni, probabil, unuia din primele două partide pro-europene iar cea de preşedinte al Moldovei este încă „pielea ursului din pădure”, acordarea funcţiei de speaker al Parlamentului către Partidului Liberal ar fi un gest corect şi onorabil ”, nota domnul Naumescu. 

În același text, analistul politic îi îndemna pe liberali să nu se teamă de faptul că ar putea rămâne în opoziției pentru că, „ar avea cu şansa istorică de a creşte ideea politică românească pe o fundaţie curată, necompromisă de un straniu parteneriat pro-european cu Partidul Comunist”. „Excluderea Partidului Liberal de la negocieri  ori o ofertă necorespunzătoare, ar fi incorectă din punct de vedere politic şi nedreaptă din punct de vedere moral, nu ar fi nicidecum sfârşitul acestui partid. Ar fi însă sfârşitul ideii că alegerile din Republica Moldova au fost câştigate de pro-europeni”, concluziona domnul Naumescu.  Argumentarea făcută de domnia sa la condiționările domnului Ghimpu a făcut ca pentru o săptămână negocierile să intre în impas. 

Dificultatea negociatorilor de a ajunge la un numitor comun pentru formarea viitorului guvern a neliniștit și capitalele occidentale. Domnul Aurescu a declarat într-un interviu că există un interes semnificativ pentru ceea ce se întâmplă la Chișinău.  „Am putut constata acest lucru în cadrul întrevederilor bilaterale pe care le-am avut în marja reuniunilor ministeriale NATO şi OSCE la care am participat. I-am încurajat pe partenerii occidentali, inclusiv pe secretarul de stat Kerry, să aibă încredere în responsabilitatea şi maturitatea elitei politice de la Chişinău, în ajungerea, într-un interval de timp rezonabil, la o formulă care să se bucure de sprijin solid”, afirma ministrul român de externe. 

La Chișinău, se uită însă de maturitate politică și se ține cont doar de avantajele obținute în negocieri pentru partide. Aceste interese intră de cele mai multe ori în conflict cu cele ale statului moldovean. Analiștii politici ai publicației Quartz afirmă că în anul 2015 Republica Moldova va fi în centrul riscurilor geopolitice. Potrivit experților, în Moldova se vor intersecta trei mari tendințe: instabilitatea politică europeană, intransigența Rusiei și așa-zisa "înarmare a finanțelor", concept ce trebuie înțeles în sensul în care SUA folosesc diplomația coercitivă. Președintele grupului de lucru Eurasia, diplomatul american Cliff Kupchan spune că dacă își va continua discursul despre NATO și UE, Moldova va rămâne pe radarul de interese al Federației Ruse. "Moldova ar face bine să aibă grijă ce-și dorește. Destabilizarea nu este dificilă. Tipii din Transnistria își dau jos uniformele și se transformă în omuleți verzi cu măști iar orașele din Moldova încep să dispară. Am văzut rețeta Rusiei", spune diplomatul american. 

Consensul pentru Republica Moldova, despre care vorbea președintele Iohannis în discursul inaugural de la Cotroceni, trebuie să fie asumat și de către clasa politică de la Chișinău. Este bine ca liderii care se află în negocieri să aibă grijă la ceea ce își doresc. În condițiile în care există suficiente semnale care vorbesc despre amplificarea riscurilor de securitate la adresa Republicii Moldova și continuarea proiectului Noii Rusii în proxima apropiere a frontierelor, alimentarea discordiei și continuarea la infinit a tratativelor nu este în beneficiul statului moldovean. 

Vizita la București a subsecretarului de stat american pentru afaceri euroasiatice, Victoria Nuland, care se va întâlni la începutul săptămânii viitoare cu președintele Klaus Iohannis va cuprinde și tematici dedicate Republicii Moldova. Vizita oficialului american vine la exact un an de la precedenta, care a avut loc pe 10-11 ianuarie 2014, când doamna Nuland s-a întâlnit cu domnul Băsescu dar nu și cu premierul Ponta. Vizita la București a oficialului american, ne spune că interesul Statelor Unite pentru regiune este permanent. Asta înseamnă că factorii de decizie americani cunosc faptul că o criză în Republica Moldova ar fi mai dificil de rezolvat decât cea de anul trecut din Ucraina. De asta riscurile soft securities trebuie eliminate rapid iar eventualele pretenții ale rușilor stopate. Tratativele îndelungate ale politicienilor moldoveni sunt un risc de securitate.  

Pentru ca în Moldova, președintele Iohannis să aibă un discurs cât mai nuanțat, domnia sa va învăța de la doamna Nuland toate subtilitățile politicii moldovenești. E sigur că în discursul său către moldoveni vor fi și câteva mesaje preluate de la americani. Cu siguranță la Washington, se vede că politicienii moldoveni ar vrea să împartă pielea ursului din pădure, dar încă nu și-au cumpărat pușca. Iar asta, deranjează.      

GHIMPU - DUPĂ MINE POTOPUL

Partajarea celor mai importante funcții în statul moldovean, rămâne a fi factorul discordiei care împiedică formarea majorității pro-europene în legislativul de la Chișinău. Liberalii moldoveni condiționează participarea la formarea coaliției pro-europene de obținerea funcției de președinte al statului moldovean.

Confirmarea acestui lucru e oferită de interviul acordat luni, 5 ianuarie 2014, postului de radio Europa Liberă, de președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Domnia sa a declarat că liberalii moldoveni insistă să primească funcția de șef al statului moldovean dar și una din funcțiile de conducere în organele de drept. “De ce Partidul Democrat din Moldova să aibă şi funcția de speaker al Parlamentului şi cea de preşedinte? Am cedat aceste funcții data trecută”, a spus liderul liberal.

Domnul Ghimpu a declarat că nu își dorește ca formațiunea pe care o conduce să rămână în opoziție dar nici să fie „o simplă mașină de vot”. „Nu vreau în opoziţie. Eu vreau să construim, vreau să facem lucruri bune, dar una din cele trei funcții să aparțină Partidului Liberal. Asta înseamnă guvernare. Cum adică liberalii la guvernare, dar fără pârghii?”, s-a întrebat retoric domnia sa.  

Condiționările pe care le impune președintele liberal foștilor colegi de coaliție pleacă atât din orgoliul domniei sale, cât și din dorința de a obține mai multe decât ar trebui. Liderul liberal consideră că în spatele sciziunii de anul trecut a liberalilor, care a dus la apariția Partidului Liberal Reformator au stat democrații și liberal democrații. “Au vrut să distrugă Partidul Liberal, au făcut tot posibilul, ca să omoare partidul pe care îl conduc”, a declarat domnia sa cu adâncă supărare. 

Iritarea domnului Ghimpu e falsă și neavenită. Nimeni nu a dorit să-i slăbească pe liberali. Grupul liberalilor care au părăsit echipa condusă de domnul Ghimpu a dorit consolidarea și reformarea acestei formațiuni politice prin aducerea în frunte a domnului Chirtoacă. A da vina pentru cele întâmplate în sânul liberalilor pe foștii colegi înseamnă a nu îți recunoaște propriile greșeli.

A cere funcția de președinte al statului moldovean seamănă a vinde pielea ursului care umblă prin pădure. Președintele Nicolae Timoftii mai are încă doi ani de mandat. Ori poate domnul Ghimpu dorește demiterea anticipată a actualului președinte?  

   

Desigur Mihai Ghimpu are dreptate -  guvernarea înseamnă responsabilitate. Dar responsabilitățile sunt împărțite, împărțite în funcție de rezultatul obținut în urma alegerilor. A cere mai mult decât asta presupune multă îndrăzneală. Curajul cu care liderul liberal joacă pe nervii colegilor săi face parte din tehnicile moldovenești de negociere – de a juca la cacialma știind că e mai convenabil să fugi de responsabilitatea unei guvernării dificile și de a rămâne în opoziție.  

Acestea fiind zise, din două – una. Jocul pe nervii colegilor face parte din metodele de negociere. Doar că, răbdarea poate crăpa iar  liberalii să se trezească în opoziție. Desigur că un guvern minoritar ar putea fi instalat. De aici și până la provocarea alegerilor anticipate drumul ar fi drept. Domnul  Ghimpu va fi direct responsabil. Își vrea domnia sa acest lucru?  Se pare că nu-i pasă. După el potopul.