LEGEA BUGETULUI, VORONIN ȘI ULCIORUL LUI DAMOCLES

Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat răspunderea pentru aprobarea Bugetului de Stat, Bugetului Asigurărilor Sociale şi Bugetului Asigurărilor Medicale pentru 2015. Dacă în timp de 72 de ore de la prezentarea acestor documente în Parlament nu va fi depusă vreo moţiune de cenzură împotriva Guvernului, proiectele de lege asumate de Executiv vor fi transmise Preşedintelui ţării pentru promulgare. Acestea vor intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, fără a mai fi dezbătute de Parlament. 

Chiar dacă suntem în mijlocul Sărbătorilor Pascale, Sabia lui Damocles stă încă, pentru câteva ore, deasupra Cabinetului de Miniștri condus de premierul Gaburici. În contextul în care Guvernul de la Chișinău și-a asumat răspunderea pentru politicile bugetar fiscale și legea bugetului, situația în care se află premierul moldovean nu este una de invidiat, Partidul Socialiștilor cu 25 de deputați în Parlamentul Republicii Moldova au declarat că e gata să ceară demisia guvernului prin moțiune de cenzură. Liderul socialist, domnul Dodon, a declarat că toți membri fracțiunii pe care o conduce au semnat această moțiune dar că mai este în căutarea unui vot – pentru a înainta o moțiune de cenzură este nevoie de votul a 26 de deputați. Deputații comuniști au refuzat să susțină inițiativa de demitere a guvernului inițiată de socialiști, dar au înaintat o sesizare către Curtea Constituțională privind legalitatea deciziei Guvernului de asumare a responsabilității.

„Avem 72 de ore pentru ca această moțiune să fie înregistrată la secretariatul Parlamentului. Dacă sunteți indignați de această politică fiscală, dacă sunteți împotriva acestor bugete, lăsați ambițiile personale, politice și interesele”, a spus domnul Dodon adresându-se deputaților liberali.

Liberalii moldoveni nu sunt sinucigași. Orice susținere a socialiștilor ar atrage după sine pierdea simpatiei publice de care mai beneficiază echipa condusă de domnul Mihai Ghimpu.  Din acest motiv, ei nu se vor alătura inițiativei domnului Dodon.

Inițiativa de asumare a reponsabilității guvernamentale privind politicile bugetar fiscale a fost una care a demonstrat multă deteminare din partea domnului Gaburici. În condițiile în care proiectele bugetului de stat și ale politicii bugetar fiscale nu ajuns să fie dezbătute în comisiile parlamentare de specialitate, statul moldovean era practic paralizat. „Angajarea răspunderii pe care și-o asumă Guvernul reieșind din situația de criză în care se află Republica Moldova. Nu cred că putem să așteptăm o aprobare rapidă a acestor proiecte în Parlament, ceea ce ar însemna săptămâni sau luni. Iar noi ne aflăm în luna aprilie. Procedura trebuie urgentată”, a declarat Gaburici. 

Alianța politică Moldova Europeană , a liberal democraților și democraților moldoveni a susținut riscanta inițiativa. Liderul PLDM, Vlad Filat, a spus că decizia a fost una necesară. „Este o acțiune constituțională. Suntem în mijlocul lunii aprilie. Dezbaterile în Parlament și votare în trei lecturi a acestor documnte presupune timp, ceea ce noi nu dispunem. Trebuie să menționez că la asemenea acțiuni s-a mai recurs și înainte”, a subliniat domnul Filat. 
Și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a susținut inițiativa.„Republica Moldova are nevoie de buget, așa cum este el, cu dezavantajele și avantajele pe care le are. Nu trebuie să lăsăm ca acest exercițiu bugetar-fiscal să fie zădărnicit. Este luna aprilie, Moldova are nevoie de buget”, a declarat Marian Lupu. 

Deputații comuniști, liberalii și cei socialiști au criticat acțiunea guvernului afirmând că este la limita constitușionalității „Este o acțiune la limita constituționalității. Este un atac raider asupra votului pe care l-au dat cetățenii pe 30 noiembrie. Aceste acțiuni ascund multe probleme pe care le va resimți fiecare cetățean al RM”, a spus deputatul liberal Valeriu Munteanu.

Cât de veridice sunt aceste critici?  Să fie oare la limita legalității acțiunea guvernului?  Domnul Dodon afirmă că da. „În ce țară s-a mai văzut așa ceva? Cum se poate ca deputații să nu dezbată în Parlament Bugetul de Stat ?”, s-a întrebat domnul Dodon. 

Trebuie să recunoaștem că, modul în care s-au adoptat legile care stabilesc politicile bugetar fiscaler ale statului moldovean au încălcat principiul de separare al puterilor în stat. Este prerogativa deputaților să aprobe legi. Este prerogativa executivului să pună aceste legi în aplicare. Desigur, deputații trebuiau să își expună opinia față de legile bugetar fiscale. Da, în istoria statului Republica Moldova așa ceva nu s-a mai întâmplat. Dar acest lucru a fost posibil datorită faptului că, în loc să se concentreze asupra politicilor bugetar fiscale, aleșii poporului au muncit pentru a forma o nouă alianță parlamentară – știm cu toții care a fost rezultatul acestei munci. Domnul Gaburici a aplicat o procedură de excepție, pentru adoptarea legilor bugetar fiscale - una foarte riscantă. Pentru această îndrăzneală și-a asumat responsabilitatea. Ceea ce înseamnă că, împreună cu echipa sa de miniștrii este gata să suporte consecințele! 

Nu cred că domnul Dodon va găsi votul necesar pentru a înregistra la secretariatul Parlamentului inițiativa unei moțiuni de cenzură. Legile care definesc politicile bugetar fiscale ale statului moldovean vor fi promulgate de către președintele Nicolae Timofti și vor fi publicate în Monitorul Oficial. Asumarea responsabilității guvernamentale este o procedură de excepție, iar o asemenea procedură nu trebuie să se transforme într-o regulă. Atunci când nu există un suport politic în Parlament, tentația de aplicare a unei asemenea proceduri crește. Dar transformarea unei proceduri de excepție într-o obișnuință, nesancționată, ar submina esența statutului de drept. De această dată ulciorul premierului Gaburici a rămas întreg. Data viitoare, cu siguranță el se va sparge – în așa ritm nu mergi la apă de multe ori!

IOHANNIS, GUVERNUL ȘI CÂRCOTAȘII DIN POLITICA MOLDOVENEASCĂ

Republica Moldova are un nou cabinet de miniștri. Investit cu susținerea comuniștilor moldoveni, Guvernul Gaburici a trezit deja  nemulțumirea simpatizanților Partidului Liberal. Motivul, firesc, echipa condusă de domnul Ghimpu rămâne, pentru al doilea an, în afara procesului de influență a politicilor aplicate în Republica Moldova. Domnul Ghimpu consideră că Moldova va încetini implementarea reformelor pro-europene. 

Comentatori politici apropiați Partidului Liberal sugerează că scoaterea domnului Leancă de la cârma guvernării ar crea în birourile de la Bruxelles dezamăgire. Paradoxală opinie! Cabinetul condus de domnul Gaburici este copia intactă a Cabinetului Leancă 2. Numai domnul Leancă a dispărut din peisajul guvernamental, în rest fiind exact același cabinet cu el în frunte. Cele 18 voturi ale comuniștilor moldoveni nu înseamnă că Moldova s-ar abate de la traiectoria ei europeană. E imposibil ca speranțele europene ale Republicii Moldova să țină de un singur om.

Comentatorul politic român, Mihnea Dumitru,  afirma recent că a coabita cu echipa domnului Voronin nu înseamnă oprirea reformele europene ci doar să faci treaba să meargă. Îmi pare corect. Nevoia de stabilitate bate orice ideologie. La rândul său, fostul consilier de securitate al domnului Băsescu, Iulian Fota afirma într-un interviu pentru portalul ziare.com, că numirea unui tehnocrat în fruntea guvernului de la Chișinău este o măsură de supraviețuire într-un context regional foarte delicat. „Republica Moldova are instincte foarte bune, a supraviețuit în Uniunea Sovietică zeci de ani. Cred că politicienii moldoveni au înțeles repede  ce se întâmplă în regiune și își iau masuri de supraviețuire, respectiv o estompare a procesului de europenizare, nu o oprire, ceea ce este foarte important, în paralel cu un plus de încredere pe care încearcă să îl ofere Rusiei”, spune domnul Fota. Bună constatare. Vrem sau nu, Federația Rusă deține supremația în regiune. 

În interviul acordat postului de televiziune Digi 24, referindu-se la Moldova, președintele Iohannis  punea punctele pe i, guvernul instaurat la Chișinău este o soluție de compromis. Domnul Iohannis a înțeles perfect contextul regional în care se află Republica Moldova.

Valentin Naumescu nota recent că Ucraina a pierdut războiul cu Rusia. Domnia sa afirma că niciunul din scenariile vehiculate în prezent nu mai poate restabili situaţia dinaintea crizei. “Kievul a pierdut practic controlul politic, administrativ şi economic asupra Donbasului (de Crimeea nici nu mai vorbim), pentru multă vreme de acum înainte. La nivelul politicii internaţionale, problema esenţială aflată în discuţie nici nu mai este Ucraina în sine, ci ordinea politică în Europa, aranjamentele de securitate în zona care a aparţinut până în 1991 Uniunii Sovietice şi continuarea paradigmei integrităţii teritoriale a statelor suverane”, era concluzia făcută de domnul Naumescu. 

În aceste sumbre condiții, supraviețuirea Republicii Moldova, devine principala opțiune a politicienilor moldoveni. Desigur că la Bucureşti şi alte capitale europene ar mai exista speranţa că Moldova ar putea avea unui viitor european. Încrederea e dată și de faptul că, în cabinetul Gaburici, echipa fostului premier Leancă a rămas neschimbată – portofoliul externelor este deținut în continuare de doamna Gherman care va asigura implementarea Acordului de Asociere. Recent, în cadrul unei întrevederi cu premierul Gaburici, șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, a menţionat că Uniunea Europeană va continua să sprijine reformele care urmează să fie realizate. Deci, în cancelariile europene, pentru compromisul politic realizat în Moldova nu există nici un fel de dezamăgire.  

Domnul Ghimpu vorbește în aceste zile despre mâna Rusiei și implementarea unor  scenarii ascunse. Dacă domnia sa știa de ele, dacă le putea strica, de ce nu a făcut-o votând pentru menținerea lui Leancă în fruntea guvernului? Șansa de a-l păstra pe domnul Leancă în fruntea Guvernului, domnul Ghimpu a avut-o în mâna sa. Așa că supărările de-acum nu costă nici cât o ceapă degerată.

NULAND LA BUCUREȘTI – S-AU SUPĂRAT AMERICANII PE MOLDOVENI?

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent, că are semnale puternice că cele trei formațiuni pro-europene de la Chișinău vor ajunge la un acord de formare a coaliției de guvernământ în mai puțin de două săptămâni, înainte de vizita sa oficiala în Moldova. „Sunt semnale că până atunci se va apropia de finalizare negocierea politică. Sunt două semnale puternice pe care vreau sa le dau prin aceasta vizita. Unu, că îmi pasa de Moldova și de relațiile romano-moldovene, că între Romania si Moldova există relații foarte speciale, relații pe care le apreciez, pe care vreau să le cultiv și să le cresc. Al doilea semnal este de încurajare a forțelor proeuropene, fiindcă moldovenii au votat, in majoritate, pentru partidele de orientare proeuropeana.”

Despre necesitatea finalizării rapide a negocierilor și investirea unui nou guvern pro-european, domnul Filat, domnul Lupu și domnul Ghimpu au fost atenționați de mai demult. Ministrul de Externe al României, domnul Aurescu,  reamintea clasei politice de la Chișinău că are datoria de a forma cât mai rapid viitorul Guvern, în consens cu așteptările cetățenilor moldoveni așa cum au fost exprimate prin votul din 30 noiembrie.

 

Mai mulți comentatori politici moldoveni au afirmat că la ședința de constituire a noului legislativ moldovean, din 29 decembrie, trebuia fie aleasă conducerea acestei instituții. Lipsa unui atare final, a dovedit că cele trei componente nu au reușit atunci să obțină un numitor comun. În interviul din 5 ianuarie de la Europa Liberă, domnul Ghimpu a lăsat să se înțeleagă că motivul discordiei ține de partajarea celor mai importante funcții în statul moldovean. Domnia sa a declarat că liberalii moldoveni insistă să primească funcția de șef al statului moldovean dar și una din funcțiile de conducere în organele de drept.

 

Îndrăzneala domnului Ghimpu, de a cere mai mult de cât i s-ar cuveni, a fost alimentată de mediile de analiză românești. Cu două zile înaintea ședinței de constituire a Parlamentului de la Chișinău, pe 27 decembrie, profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea din Cluj, publica un text în care afirma că liberalilor moldoveni ar trebui să li se ofere funcția de speaker al Parlamentului. „Având în vedere că funcţia de premier va reveni, probabil, unuia din primele două partide pro-europene iar cea de preşedinte al Moldovei este încă „pielea ursului din pădure”, acordarea funcţiei de speaker al Parlamentului către Partidului Liberal ar fi un gest corect şi onorabil ”, nota domnul Naumescu. 

În același text, analistul politic îi îndemna pe liberali să nu se teamă de faptul că ar putea rămâne în opoziției pentru că, „ar avea cu şansa istorică de a creşte ideea politică românească pe o fundaţie curată, necompromisă de un straniu parteneriat pro-european cu Partidul Comunist”. „Excluderea Partidului Liberal de la negocieri  ori o ofertă necorespunzătoare, ar fi incorectă din punct de vedere politic şi nedreaptă din punct de vedere moral, nu ar fi nicidecum sfârşitul acestui partid. Ar fi însă sfârşitul ideii că alegerile din Republica Moldova au fost câştigate de pro-europeni”, concluziona domnul Naumescu.  Argumentarea făcută de domnia sa la condiționările domnului Ghimpu a făcut ca pentru o săptămână negocierile să intre în impas. 

Dificultatea negociatorilor de a ajunge la un numitor comun pentru formarea viitorului guvern a neliniștit și capitalele occidentale. Domnul Aurescu a declarat într-un interviu că există un interes semnificativ pentru ceea ce se întâmplă la Chișinău.  „Am putut constata acest lucru în cadrul întrevederilor bilaterale pe care le-am avut în marja reuniunilor ministeriale NATO şi OSCE la care am participat. I-am încurajat pe partenerii occidentali, inclusiv pe secretarul de stat Kerry, să aibă încredere în responsabilitatea şi maturitatea elitei politice de la Chişinău, în ajungerea, într-un interval de timp rezonabil, la o formulă care să se bucure de sprijin solid”, afirma ministrul român de externe. 

La Chișinău, se uită însă de maturitate politică și se ține cont doar de avantajele obținute în negocieri pentru partide. Aceste interese intră de cele mai multe ori în conflict cu cele ale statului moldovean. Analiștii politici ai publicației Quartz afirmă că în anul 2015 Republica Moldova va fi în centrul riscurilor geopolitice. Potrivit experților, în Moldova se vor intersecta trei mari tendințe: instabilitatea politică europeană, intransigența Rusiei și așa-zisa "înarmare a finanțelor", concept ce trebuie înțeles în sensul în care SUA folosesc diplomația coercitivă. Președintele grupului de lucru Eurasia, diplomatul american Cliff Kupchan spune că dacă își va continua discursul despre NATO și UE, Moldova va rămâne pe radarul de interese al Federației Ruse. "Moldova ar face bine să aibă grijă ce-și dorește. Destabilizarea nu este dificilă. Tipii din Transnistria își dau jos uniformele și se transformă în omuleți verzi cu măști iar orașele din Moldova încep să dispară. Am văzut rețeta Rusiei", spune diplomatul american. 

Consensul pentru Republica Moldova, despre care vorbea președintele Iohannis în discursul inaugural de la Cotroceni, trebuie să fie asumat și de către clasa politică de la Chișinău. Este bine ca liderii care se află în negocieri să aibă grijă la ceea ce își doresc. În condițiile în care există suficiente semnale care vorbesc despre amplificarea riscurilor de securitate la adresa Republicii Moldova și continuarea proiectului Noii Rusii în proxima apropiere a frontierelor, alimentarea discordiei și continuarea la infinit a tratativelor nu este în beneficiul statului moldovean. 

Vizita la București a subsecretarului de stat american pentru afaceri euroasiatice, Victoria Nuland, care se va întâlni la începutul săptămânii viitoare cu președintele Klaus Iohannis va cuprinde și tematici dedicate Republicii Moldova. Vizita oficialului american vine la exact un an de la precedenta, care a avut loc pe 10-11 ianuarie 2014, când doamna Nuland s-a întâlnit cu domnul Băsescu dar nu și cu premierul Ponta. Vizita la București a oficialului american, ne spune că interesul Statelor Unite pentru regiune este permanent. Asta înseamnă că factorii de decizie americani cunosc faptul că o criză în Republica Moldova ar fi mai dificil de rezolvat decât cea de anul trecut din Ucraina. De asta riscurile soft securities trebuie eliminate rapid iar eventualele pretenții ale rușilor stopate. Tratativele îndelungate ale politicienilor moldoveni sunt un risc de securitate.  

Pentru ca în Moldova, președintele Iohannis să aibă un discurs cât mai nuanțat, domnia sa va învăța de la doamna Nuland toate subtilitățile politicii moldovenești. E sigur că în discursul său către moldoveni vor fi și câteva mesaje preluate de la americani. Cu siguranță la Washington, se vede că politicienii moldoveni ar vrea să împartă pielea ursului din pădure, dar încă nu și-au cumpărat pușca. Iar asta, deranjează.