PLAHOTNIUC SPARGE MONOPOLUL INFORMAȚIONAL RUSESC

Partidul Democrat din Moldova a înregistrat în legislativul moldovean un proiect de lege privind securizarea spațiului informațional în Moldova. Proiectul vine să modifice și să completeze actualul Cod al Audiovizualului pentru apărarea spațiului informațional dintre Prut și Nistru de propaganda rusă. Potrivit noilor reglementări, posturile de televiziune care emit în Republica Moldova vor putea să difuzeze programe informațional-analitice, știri și emisiuni cu caracter militar doar cu referire la statele membre UE, SUA, Canada și alte state membre ale Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă nu este membră a acestei convenții. Potrivit președintelui Parlamentului moldovean, Adrian Candu, proiectul nu va interzice canale ruse de televiziune care se retransmit în Republica Moldova, vor fi restricționate știrile, programele analitice și cele cu caracter militar. De aici.

Șeful statului moldovean, Igor Dodon, a anunțat că, dacă va fi votat, nu va promulga această lege. Potrivit lui,  este o încercare a Partidului Democrat de a promova idei antirusești în Moldova. Președintele moldovean a declarat că, în acest caz, ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană. De aici.

Studiile și analizele realizate de către experții media moldoveni și străini au vorbit despre dezinformarea și propaganda la care este expusă Republica Moldova. Această manipulare vine prin intermediul posturilor de televiziune ruse care sunt retransmise în spațiul audiovizual moldovenesc. Propunerea legislativă a democraților nu este una nouă, în Parlamentul de la Chișinău s-a mai discutat despre importanța și puterea mediilor de informare ruse în Moldova. 

Proiectul de lege înregistrat recent reglementează activitatea instituțiilor media care retransmit emisiuni produse peste hotarele statului moldovean. Deciziile Audiovizualului nu vor mai putea fi  suspendate prin atacarea lor în judecată. În cazul în care vor exista asemenea cazuri, proiectul de lege stabilește termene scurte de judecată pentru ca justiția să se pronunțe în mod  rapid.

Privită de la Moscova, cineva ar putea spune că, securizarea spațiului informațional moldovenesc ar fi noul nume al cenzurii. Probabil, jurnaliștii de expresie rusă, care activează între Prut și Nistru, ar putea prelua sintagma. Dar, atunci când vorbim despre propaganda străină, avem de-a face cu o intervenție străină în spațiul informațional moldovenesc. O intervenție de care moldovenii ar fi trebuit să se apere de mai mult timp. Analizele experților spun că știrile difuzate de Federația Rusă în spațiul informațional moldovean au o clară tendinţă de defăimare a Uniunii Europene, a Statelor Unite, a României și Ucrainei. Suprimarea știrilor din retransmisiile televiziuniilor ruse difuzate în audiovizualul moldovenesc reprezintă o măsură de securitate pe care oficialii moldoveni o aplică destul de târziu. Cine ar fi crezut ca acest lucru îl va face Vlad Plahotniuc? 

Anul trecut, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, spunea că Republica Moldova nu e România. Are dreptate, Moldova încă nu e România - cele două state nu au o viață economică și psihică comună. Da, între România și Republica Moldova există o unitate de limbă, există o istorie comună și găsim suficiente particularități specifice culturii naționale și ale unei constiințe comune a originii. Dar între cele două nu există un spațiu informațional unic, mai mult, pe teritoriul Moldovei, limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Măsura de securitate prevăzută de proiectul de lege al Partidului Democrat din Moldova nu vine să interzică radioul și televiziunea de limbă rusă ori să introducă vreo barieră circulației limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Acest plus lingvistic pe care îl au basarabenii, chiar dacă-i deosebește de români, le oferă posibilitatea de a menține rutele migraționale sezoniere care le oferă noi locuri de muncă. Potrivit datelor statistice, în fostele state ale URSS, ar lucra, la munci sezoniere, aproximativ 500 de mii de cetățeni moldoveni.

Spusa președintelui Dodon, că ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană, pare a urma logica neutralității moldovenești. Dar, atunci când vorbim despre neutralitatea unui stat, vorbim şi despre puterea lui de a-și asigura securitatea. Poate Moldova să își asigure, de una singură, securitatea? Vorbim despre  securitatea militară, energetică, financiară și teritorială. Răspunsul este la suprafață, nici o conducere a statului moldovean nu a putut asigura aceste obiective. 

Înțeleg subtextul declarației președintelui moldovean. Este vorba de menținerea cetățenilor moldoveni de expresie rusă într-o zonă electorală confortabilă pentru Partidul Socialiștilor.

Proiectul legii privind securizarea spațiului informațional moldovenesc este o lege care a întârziat cu vreo 20 de ani. Este o lege care sparge monopolul deținut de mediile de informare ruse asupra mentalului moldovenesc. Un monopol care a făcut ca moldovenii să rămână în urma României cu vreo 20 de ani. 

Plahotniuc introduce o necesară cenzură și, în acest mod, sparge un monopol care a ținut Chișinăul separat de București. Oare la Cotroceni se văd/ se înțeleg implicațiile gestului politic făcut de liderul democrat, ori nu?

FOTO

Monumentul cosmonautului Serghei Koroliov de pe Aleea Cosmonauților din Moscova, în fundal turnul de televiziune Ostankino (cea mai înaltă clădire de pe continentul european) simbolul propagandei de televiziune sovietice/ruse. Aaa, nu ați auzit de Kovaliov? Nici de Ostankino nu știți nimic? Înseamnă că nu ați avut parte de televiziuni rusești în jur, așa cum au avut basarabenii!

VENEȚIA ȘI MISTICISMUL POLITIC MOLDOVENESC

Aproximativ trei mii de oameni au protestat duminică, 11 iunie, în scuarul Parlamentului Republicii Moldova. Manifestația asumată inițial de o serie de organizații neguvernamentale a fost preluată de către formațiunile politice aflate în opoziția extraparlamentară: Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Nostru (al lui Renato Usatâi) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (formațiune politică parlamentară). Alături de reprezentanții societății civile, liderii acestor formațiuni politice au cerut Partidului Democrat și majorității parlamentare să renunţe la promovarea iniţiativei privind sistemul electoral mixt. La finalul manifestației a fost adoptată o rezoluție în care se arată revoltați și indignați de „capturarea instituțiilor statului de către liderii Partidului Democrat” și apelează la organizațiile internaționale în vederea neadmiterii modificării sistemului electoral.De aici.

Potrivit Publika TV, aproximativ 30 de mii de oameni au participat în aceiași zi la mitinguri în susţinerea votului mixt. Manifestaţii au avut loc la Edineţ, Ialoveni şi Cahul, în cadrul cărora participanții au spus că vor să-şi aleagă direct deputaţii. O serie de artişti moldoveni au îndemnat participanții să nu renunţe la ideea schimbării actualului sistem electoral.  

Prezentă în una din aceste localități, deputatul PDM, Elena Bacalu a declarat că dreptul cetăţenilor de a-şi alege în mod direct deputaţii va contribui la responsabilizarea clasei politice. Un alt oficial moldovean, ministrul Culturii, Monica Babuc, s-a declarat convinsă de faptul că voinţa poporului va fi auzită.  De aici.

Desfășurarea unor mitinguri pro sau contra schimbării sistemului electoral existent reprezintă cea mai bună dovadă că democrația participativă este prezentă în  Republica Moldova. Este dreptul cetățenilor moldoveni de a fi contra ori în favoarea actualului Cod Electoral. Chiar dacă, liderul PPDA, Andrei Năstase, a anunțat că, pe 11 iunie, va aduna un număr semnificativ de cetățeni care se vor pronunța împotriva modificării sistemului electoral, acest lucru nu s-a întâmplat. Chișinăul nu e toată Moldova. Putem spune că cele trei orașe în care au fost organizate acțiuni în favoarea modificării Codului Electoral ar reprezenta întreaga Moldovă? Și da și nu. Orașul Edineț se află în nordul Republicii Moldova, Ialoveni este un oraș aflat în apropierea Chișinăului, iar municipiul Cahul în sudul Moldovei. Probabil organizatorii manifestației de susținere a modificării sistemului electoral nu au ales în mod întâmplător aceste locații. 
 

Manifestarea din fața Parlamentului moldovean s-a desfășurat fără mare bătaie de cap pentru oamenii legii. Cu excepția faptului că echipa de filmare a Publika TV a fost agresată de către directorul de imagine on-line al PAS, Artur Gurău, nemulțumit de prezența jurnaliștilor la protest. Ce s-ar fi întâmplat dacă, echipa de televiziune a Jurnal TV, (instituția media a cărei politică editorială este în favoarea păstrarii actualului Cod Electoral) ar fi fost agresată de participanții la manifestările organizate în favoarea modificării Codului Electoral? Era sau nu un atac asupra libertății de exprimare a jurnaliștilor moldoveni? Nu m-am așteptat ca reprezentanții unei formațiuni politice pro-europene, cum este declarat a fi partidul condus de Maia Sandu, să se comporte în acest fel. O eroare pe care asociațiile neguvernamentale de protecție a jurnaliștilor ar trebui să o sancționeze.

Confruntarea care are loc în Republica Moldova, între adepții schimbării Codului Electoral și cei care se împotrivesc acestui lucru, a depășit banala stare a unor ciocniri de idei. Prezența icoanelor la protest și busculada în care au nimerit jurnaliștii de televiziune sunt semne ale unui comportament tipic grupurilor închise  - intoleranță la persoanele care nu acceptă pe loc mesianismul Maiei Sandu ori al lui Năstase și transformarea lor, fără drept de apel, în dușmanii democrației moldave. Acest misticism politic pleacă de la premisa că partidele extraparlamentare ar fi avantajate în cazul în care alegerile parlamentare s-ar desfășura păstrând actualul Cod Electoral. Fals. Datele prezentate în sondajele de opinie arată că, în acest caz, Partidul Socialiștilor ar fi cel mai avantajat. 

Care ar fi atunci motivația faptului că partidele politice extraparlamentare militează, aproape de fanatismul religios, pentru păstrarea actualului sistem electoral? Nu este vorba despre teoria conspirației, atât de dragă moldovenilor. Liderii acestor partide sunt conștienți de limitele financiare de care dispun. De aici întreținerea acestui misticism politic  al anilor 90 când se credea că, purtate la proteste, icoanele ar proteja de căderea peste spinare a bastoanelor miliției sovietice. 

Maia Sandu, Andrei Năstase și Renato Usatâi sunt conștienți că modificarea sistemului electoral îi impune să consume timp și bani pentru organizarea de filiale în provincie dar și pentru identificarea unor potențiali candidați în circumscripțiile uninominale. Observăm că Maia Sandu s-a limitat în a face politică doar la Chișinău și în diaspora moldoveană. Andrei Năstase, a ales să facă politică în afara capitalei moldovene doar relativ recent. Ideea potrivit căreia Chișinăul nu e toată Moldova a fost însușită doar de câteva formațiuni politice moldovenești, care, de ceva vreme, investesc în potențialul uman prezent în raioanele Moldovei. Observ că Maia Sandu și Andrei Năstase, de la o vreme și Renato Usatâi, încep a fi din ce în ce mai economicoși cu resursele financiare de care dispun.

Sunt suficiente semne că sistemul electoral moldovean va fi modificat. Principalul semn este cel al existenței voinței politice suficiente pentru realizarea acestui lucru. Desigur, deputații moldoveni vor purta răspundere pentru acțiunea lor. Nu putem afirma că opinia Comisiei de la Veneția ar fi o barieră ce nu ar putea fi trecută. Până în prezent, Chişinăul oficial a solicitat de mai multe ori opinia Comisiei de la Veneția, dar a ţinut cont de sugestiile primite doar în anumite situaţii. Amintesc că este dreptul suveran al deputaților moldoveni să țină ori nu cont de aceste opinii. Oficialii europeni cunosc acest lucru - ăsta e motivul pentru care, în mod ipocrit, au încercat să lege ajutorul financiar al UE de dreptul suveran al statului de a face modificări Codului Electoral. Amintesc că, în anul 2014, Comisia pentru Democrație și Drept (de la Veneția) s-a expus la tema sistemului electoral mixt când avizul trimis deputaților a fost unul pozitiv. Dacă oficialii europeni, după trei ani, ar da un aviz negativ asupra aceleiași teme, gestul ar fi unul de carnaval politic și ar arăta ca naiba.

PROVOCATORII, SERVICIILE ȘI GREBLA PROTESTELOR

Societatea civilă împreună cu partidele aflate în opoziția extraparlamentară au anunțat organizarea, duminică, 11 iunie, a unei acţiuni de protest în scuarul Parlamentului Republicii Moldova împotriva intenției de modificare a sistemului de vot existent. Potrivit presei, manifestanţii vor cere Partidului Democrat să renunţe la promovarea iniţiativei privind votul uninominal, iar Partidului Socialiştilor să renunţe la proiectul sistemului electoral mixt.

Recurs la istorie

În iunie 2015, Andrei Năstase se lua la ceartă cu Mihai Ghimpu pentru că ambii își doreau să se manifeste politic/electoral în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Se întâmpla cu câteva zile înaintea alegerilor locale, participanții la cursa electorală intrau pe ultima sută de metri.

”Cine participă în alegerile locale, Platforma DA ori Partidul Liberal? La o săptămână înaintea alegerilor locale, cine trebuie să aibă un miting în PMAN, Platforma DA ori Partidul Liberal? Cine trebuie să apere capitala Moldovei de invazia roșie? Liberalii ori cei din societatea civilă?” Întreba în acele momente Mihai Ghimpu.

Manifestația din 7 iunie 2015 era cât pe ce să se transforme într-o bătaie generală. S-a văzut că, Andrei Năstase și simpatizanții lui își doreau transformarea unui pașnic protest într-unul violent. Angajații IGP au reușit, in extremis, să evite așa ceva.

Filmul evenimentelor din 7 iunie 2015

Mihai Ghimpu a anunțat că pe 7 iunie va organiza o întâlnire electorală în PMAN. La rândul său, Andrei Năstase a anunțat că, intenționează să organizeze în aceiași locație o manifestare de protest împotriva guvernului. Nici una dintre părți nu a vrut să renunțe PMAN. Ambii aveau autorizație pentru desfășurarea acestor acțiuni.

La întâlnirea electorală anunțată de liberalii moldoveni au participat, potrivit datelor MAI,  trei mii de simpatizanți. La chemarea Platformei Civice, în centrul capitalei moldovene au venit aproape nouă mii de persoane. Suficient de mulți pentru a-i fluiera și apostrofa, foarte vocal, pe liberali. Discursurile celor două tabere au fost pline de acuzații. Liberalii au  învinuit reprezentanții Platformei Civice de provocare, iar la rândul lor, liderii Platformei i-au învinuit de același lucru pe liberali. Pentru a evita altercațiile violente, Poliția a format un cordon uman între cele două tabere. IGP-ul a reușit atunci să evite o escaladare a altercațiilor. Unii liberali și adepți ai lui Năstase, pe străzi lăturalnice, au reușit însă să își învinețească ochii. 

Context politic actual

Evoluția evenimentelor a arătat că Platforma Civică “Demnitate și Adevăr” s-a transformat, între timp, în partid politic. Dorin Chirtoacă a câștigat, până la urmă, râvnitul mandat în Primăria Chișinău. Andrei Năstase, în competiția cu Maia Sandu, nu a reușit să fie nominalizat la cursa pentru șefia statului. Gâlceava din Piața Marii Adunări Naționale a avut totuși o jertfă – pe 12 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia. Gestul  premierului avea loc după ce, pe 11 iunie 2015, Gaburici a fost audiat de Procuratura Generală într-un dosar referitor la studiile sale. Să fi însemnând asta că diploma domniei sale era falsă, ori poate, că protestele trebuiau să aibă o finalitate?

Protestul anti modificarea sistemului electoral este asumat de către societatea civilă, mai mulți activiști neguvernamentali au îndemnat populația să participe la această manifestare. Formațiunile politice din opoziția extraparlamentară, nu au pierdut ocazia în a-l prelua – Maia Sandu, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi îi îndeamnă pe moldoveni să iasă în stradă. Cârteala societății civile se transformă în acest moment într-un protest împotriva Partidului Democrat din Moldova, în jurul căruia gravitează coaliția majoritară în Parlamentul moldovean. Recent, democrații moldoveni au supraviețuit plecării din coaliție a liberalilor moldoveni - ei și-au păstrat supremația politică atrăgând în majoritatea parlamentară grupul popularilor europeni, conduși de Iurie Leancă.

Filip și dușmanii

Partidul Democrat din Moldova are suficienți inamici politici. Partidul Socialiștilor a înaintat Guvernului Filip mai multe moțiuni de cenzură care însă nu au avut succes. Sarcina pe care și-a luat-o Cabinetul Filip, de a  implementa reformelor conținute în Acordul de Asociere, îl pune în situația de a-și face dușmani. Există voci care se pronunță că în Moldova justiția este selectivă, iar la București comentatori politici vorbesc despre un presupus tandem Dodon-Plahotniuc. 

Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, pentru păstrarea cursul ei de apropiere către UE, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului (doar câteva din acțiunile importante ale guvernului democraților moldoveni) i-a adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. 
S-a înțeles că moțiunile de cenzură sunt insuficiente pentru a provoca o criză politică. Insistența cu care Andrei Năstase organizează manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele unui firesc act protestatar pot fi ascunse intenții tenebre. Probabil, inamicii Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții este organizarea unor mișcări stradale violente.

7 aprilie redivivus    

Liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Nastase, este cunoscut ca fiind unul dintre organizatorii violentelor proteste din 20 ianuarie 2016. El era cel care lansa apeluri la nesupunere, întrucât, "Parlamentul este nelegitim și nu poate lua decizii în numele poporului". În fața legislativului moldovean protestau și simpatizanții socialiștilor și ai Partidului condus de Renato Usatâi, pro-rus. În 20 ianuarie 2016, mulțimea a luat cu asalt Parlamentul iar deputații, au fost evacuați pe o altă ieșire. Câțiva dintre ei au fost bătuți de protestatari. De aici.  

Inamicii PDM au nevoie de experiența lui Năstase și de îndrăzneala lui Renato Usatâi pentru organizarea unor manifestații mari și violente. Doar ele pot provoca o criză politică de proporții care să ofere președintelui moldovean prilejul de a o soluționa fie prin declanșarea alegerilor anticipate, fie altfel.

Acțiunile ostile Guvernului Filip pot lua forma unor acțiuni de protest care să capete forma unor manifestări violente. În iunie 2015, atunci când polițiștii moldoveni au făcut un lanț uman între cele două tabere de protestatari, bătaia generală a fost evitată. Nu știu ce vor face angajații MAI dacă, duminică, 11 iunie 2017, simpatizanții lui Andrei Năstase vor decide să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Probabil domnul Jizdan are suficiente informații referitoare la diferitele scenarii pe care le pot aplica protestatarii. Probabil și domnul Mihai Balan, directorul SIS, are cunoștință despre planurile de destabilizare a statului moldovean prin proteste violente și de mari dimensiuni.

Nu pot să elimin din acest comentariu faptul că, la protestul din 11 iunie, ar putea participa provocatori. Persoane cu pregătire specială. Așa cum s-a întâmplat pe 7 aprilie. Serviciile inteligente moldovenești au suficiente probe că atunci, provocatorii au fost coordonați.

Actualmente, președintele Dodon insistă ca alături de ministrul moldovean de externe să fie demis și directorul SIS, potrivit șefului statului moldovean, nu ar fi exitat suficiente motive pentru expulzarea celor cinci diplomați ruși. Dar dacă, printre alte activități ale celor cinci, ar fi fost și cea de coordonare a unor echipe de provocatori infiltrați în rândurile unor protestatari inocenți? Probabil și acesta este un motiv pentru care președintele Dodon insistă ca Mihai Balan să fie demis.