PLAHOTNIUC NU ESTE CEL MAI TARE DIN PARCARE

Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, a declarat recent că, anul trecut, premierul Chiril Gaburici și-a dat demisia pentru că era impus să semneze o nouă garanție de stat în valoare de 7,5 miliarde de lei.  Domnul Gaburici și-a anunțat demisia pe data de 12 iunie 2015, după ce cu o zi înainte fusese audiat la Procuratură referitor la presupusele falsuri din diploma sa de studii superioare. Presa a considerat că acesta ar fi fost motivul demisiei sale din funcție.

Nimeni nu a atras atenția la scrisoarea oficială semnată de domnul Gaburici prin care a cerut demisia șefilor de la Procuratură, BNM și a CNPF. Scrisoarea venea în urma ședinței Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, care a realizat că „întreg sistemul financiar al Republicii Moldova este sub asediu și mai multe instituții financiare sunt în pericol”.

Domnul Voronin nu a spus din partea cui ar fi venit presiunile pentru ca domnul Gaburici să semneze scrisoarea de garanție. O scrisoare de acest gen a fost semnată, la rândul său, de domnul Leancă și echipa guvernamentală pe care a condus-o. Amintesc că, în februarie 2015, liberalii, socialiștii și comuniștii moldoveni nu au votat pentru investirea celui de al doilea cabinet de miniștri condus de domnul Leancă. Domnul Voronin afirma atunci că ‘’Leancă nu are potențial pentru a guverna’’ și că „Moldova are nevoie de un premier cu experiență în domeniul afacerilor”. Să înțeleg că domnul Gaburici a fost candidatul pe care domnul Voronin l-a impus liderilor PLDM? Foarte posibil! 

Din detenție, prin intermediul avocatului său, domnul Filat a declarat că BNM, CNA, Procuratura Generală și șeful cabinetului de miniștrii poartă responsabilitatea directă față de cele întâmplate în scetorul bancar. Potrivit domniei sale, aceste instituții au știut situația dificilă financiară în care se aflau Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, dar nu au întreprins nimic. 

Logica domnului Filat șchiopătează, probabil domnia sa încearcă să arunce pisica neagră în ograda altora. Funcția de prim-ministru a fost deținută, mai mulți ani în șir, de către PLDM, deci și președintele acestei formațiuni politice, domnul Vlad Filat, a avut cunoștință de cele ce se întâmplă în sistemul financiar bancar. Din înregistrările convorbirilor purtate între domnia sa și domnul Șor, putem constata că liderul PLDM știa ce se întâmplă în cele trei bănci. Ar fi putut pleca presiunile la adresa domnului Gaburici din partea deținătorului politic al funcției de prim ministru, președintele PLDM, domnul Filat? Nu știm.

La sfârșitul anului 2014, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, domnul Iurie Leancă, care deținea funcția de prim ministru în exercițiu, declara că tărăgănarea negocierilor pentru formarea unei noi coaliții de guvernare este periculoasă. Tot atunci, domnia sa afirma că, în calitate de prim ministru va insista pentru efectuarea unei investigații internaţionale asupra fraudelor comise în sistemul bancar. "Dacă ar trebui să aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia. (…) Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat acești bani să fie pedepsiţi", sublinia domnul Leancă. Aceste amenințătoare declarații l-au costat pe domnul Leancă fotoliul de premier. Făcută la cald, investigația externă ar fi scos la iveală faptul că mai mulți oameni politici erau beneficiari ai fraudelor bancare.

O investigație a jurnaliștilor portalului economic Mold-Street demonstra că printre acționarii băncilor cu probleme se aflau persoane care au fost/sunt conectate la partidele politice din Republica Moldova. Ex-preşedintele Petru Lucinschi, ex-președintele Vladimir Voronin, ex-vicepremierul Valeriu Bulgari, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic ori milionari ca Nicolae Ciornâi, Vladimir Jardan, Natalia Vrabie sau Veaceslav Platon se numără printre cei care sunt adevărații stăpâni ai băncilor moldovenești. Insistența cu care domnul Leancă a spus că își dorește efectuarea unei investigații internaționale asupra fraudelor din sistemul bancar a însemnat o amenințare la adresa acestora.

Publicația Adevărul scrie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Jurnaliștii își bazează afirmațiile pe dezvăluirile conținute în Raportul Kroll. Potrivit datelor din acest raport, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din mai multe împrumuturi – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro.

Ce ar fi putut amâna desfășurarea unei anchete internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc? Doar o criză de guvern ori alegerile parlamentare anticipate. În momentul în care, din funcția deținută, domnul Gaburici a constatat mărimea acestor fraude și că este impus să scoată bani din rezerva de stat, a preferat să își dea demisia. O anchetă internațională ar fi dovedit, la cald, cine au fost cei care au făcut presiuni la adresa domnului Gaburici pentru a acoperi frauda bancară. Tot ea ar valida, ori invalida, prezumțiile potrivit cărora ex-președintele moldovean Petru Lucinschi, ori alți stăpâni ai băncilor moldovene, au fost sau nu implicați în aceste fraude.

Până la publicarea raportului Kroll 2, observ, din presă, că doar firmele care au fost apropiate domnului Filat, domnului Țopa, ori domnului Lucinschi au fost beneficiarele unor uriașe credite nerambursabile. Firme apropiate domnului Plahotniuc nu au fost prezente. Dacă existau, cu siguranță, televiziunile nu scăpau ocazia de a ne arăta acest lucru.

Așa că, afirmația domnului Lazurcă, fostul ambasador al României la Chișinău, este veridică: să nu facem din domnul Plahotniuc mai mult decât este.

FOTO - Liliana Barbarosie/Europa Libera

DE CE LUI ROGOZIN I-A FOST DOR DE MOLDOVA

Marți, 5 iulie, la Chișinău, a sosit o delegație guvernamentală a Federației Ruse condusă de vicepremierul Dimitri Rogozin. În cadrul acestei vizite oficiale, care are loc cu ocazia ședinței în format extins a co-președinților Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică, părțile vor discuta aspecte ale cooperării comercial-economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă, posibilitățile de dezvoltare ale acestora, problemele existente, precum și alte chestiuni legate de relațiile bilaterale dintre două state.

Înainte de a sosi în capitala moldavă oficialul rus a postat pe Facebook următorul text: "Сегодня начинается рабочий визит в Кишинев и Тирасполь. Молдавия заинтересована в российском рынке для своего вина, мы заинтересованы в снятии блокады с Приднестровья" (Astăzi începe vizita de lucru în Chișinău și Tiraspol. Moldova e interesată de deschiderea pieții ruse pentru vinurile ei, noi suntem interesați de ridicarea blocadei economice din regiunea transnistreană). 

O postare destul de corectă. Preocupările moldovenilor sunt cunoscute: eliminarea barierelor tarifare şi netarifare existente în comerțul dintre cele două state și simplificarea accesului producției agroalimentare și vinicole moldovenești în Federația Rusă. Din iulie 2014, Federaţia Rusă a interzis importul de fructe şi legume din Republica Moldova. În august 2014, Guvernul Federaţiei Ruse a adoptat o hotărâre de introducere a taxelor vamale la importul de mărfuri din Moldova. Treptat Rusia a ridicat embargoul la fructe şi legume pentru câteva întreprinderi din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.

Preocupările rușilor sunt la fel de cunoscute: obținerea unui statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul unui stat moldovenesc neutru. Partea rusă consideră că rezolvarea conflictului înghețat de pe Nistru poate fi realizată doar prin acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, lucru care ar permite Tiraspolului să aibă un cuvânt greu de spus în politia externă a statului moldovean. De fapt, Federația Rusă nu a renunțat niciodată la Planul Kozak și vrea în continuare federalizarea Moldovei.

La sosirea pe aeroportul din Chișinău, oficialul rus a fost întâmpinat cu proteste. Semn că, la Chișinău nu s-a uitat că domnul Rogazin a luptat, cu arma în mână, de partea separatiștilor transnistreni în conflictul de pe Nistru. 

După întâlnirea cu ministrul moldovean al economiei, oficialul rus a declarat presei că i-a fost tare dor de Chișinău și că este bucuros că relațiile dintre Moldova și Federația Rusă intră în normalitate. Potrivit lui Rogozin, partea rusă a prezentat oficialilor moldoveni o Foaie de Parcurs pentru revenirea la relațiile comercial-economice, iar grupul de lucru interguvernamental își va începe activitatea la sfârșitul lunii iulie. Ministrul moldovean al Economiei, domnul Calmîc, s-a arătat convins că Moldova și Rusia pot aprofunda la relațiile economice, iar Acordul de asociere cu Uniunea Europeană nu va împiedica acest lucru. „În pofida faptului că Moldova are semnat Acordul de Asociere cu UE, noi îl vedem ca unul complementar la Acordul de Comerț Liber în cadrul CSI. Ținem mult la îmbunătățirea relațiilor cu partenerii noștri tradiționali”, a declarat domnia sa. După întâlnirea cu presa, oficialul rus a plecat la Tiraspol unde urma să se întâlească cu reprezentanții administrației transnistrene, după revenirea la Chișinău, va purta negocieri cu cu prim-ministrul Pavel Filip. 

 

Observăm că vicepremierul Rogozin acordă o mai mare atenție regiunii transnistrene. Are și de ce! Dincolo de Nistru, tensiunile politice sunt suficient de mari, în condițiile în care pe 18 septembrie vor avea loc alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, iar în regiune locuiesc un număr mare de cetățeni ruși, sosirea unui arbitru era mai mult decît necesară. Tensiunile, la prima vedere politice, care au apărut între Evghenii Șevciuk, liderul executivului de la Tiraspol, și șeful Sovietului Suprem, Vadim Krasnoseliskii, au la origine confruntarea economică dintre compania Sheriff și Evghenii Șevciuk, o confruntare care are deja trei ani vechime și a început odată cu decizia lui Șevciuk de majorare a prețului la gaz. În regiunea de peste Nistru, firma Sheriff, Krasnoselskii și Partidul Obnovlenie sunt asociați cu Smirnov și persoane din anturajul lui, comentatorii politici transnistreni consideră că doar Rogozin, mai apropiat de Șevciuk, ar fi cel care ar putea liniști părțile. 

Prin vizita domnului Rogozin în Republica Moldova, Federația Rusă împușcă doi iepuri dintr-o dată – liniștește tensiunile interne din regiunea transnistreană, vicepremierul rus a fost de acord să implice specialiștii ruși în rezolvarea crizei valutare din regiune și dă speranțe Moldovei că va deschide piața rusă pentru produsele agricole moldovenești. 

Oficialii moldoveni, la rândul lor, au acceptat propunerea rusă referitoare la o foaie de parcurs pentru revenirea la relațiile comercial-economice dar au făcut tot posibilul ca în ziua în care reprezentantul Moscovei era prezent în Moldova, la Chișinău să sosească și delegația Fondului Monetar Internațional. Tot în această zi a venit în Republica Moldova și noul ambasador al României, domnul Daniel Ioniță. Semnalele, desigur, au fost citite și de ruși. 

Premierul moldovean, domnul Filip, a scris pe pagina sa de Facebook că prioritatea săptămânii, nu este vizita domnului Rogozin ci reluarea finanțării externe, vizita delegației FMI. "Săptămâna aceasta începe o vizită cheie la Chişinău a misiunii FMI: vom lucra împreună cu colegii de la Fond pentru un acord care să reia practic finanţarea externă a ţării. Aceasta este prioritatea săptămânii actuale şi a celei viitoare, fiind vorba atât de un moment cheie cât şi de încununarea eforturilor din ultimele luni" scrie primul ministru. 

Șeful Guvernului de la Chișinău, Pavel Filip, a discutat despre reluarea dialogului politic moldo-rus cu omologul său, Dimitri Medvedev, la  reuniunea șefilor de state din CSI de la Bișkek, care a avut loc la începutul lunii iunie. Nu ar avea de ce să acorde mare importanță unuia care în anul 1991 a luptat cu arma în mână împotriva regimului constituțional al Republicii Moldova.

Desigur, între Prut și Nistru, situația economică nu este una pe care am putea să o numim fericită. Fostul ministru moldovean al finanțelor, domnul Negruța, afirmă că bugetul de stat ale Moldovei poate face față doar datoriilor curente, guvernul face o echilibristică riscantă. De aici și graba cu care partea rusă invocă „normalitatea” relațiilor bilaterale dintre Moscova și Chișinău: pentru deschidera oportunităților  comerciale Moldova ar trebui să facă mai multe concesii pe dosarul transnistrean. 

Va ridica domnul Rogozin în aceste zile embargoul la produsele agricole moldovenști? Nici pomeneală. Să nu ne îmbătăm cu apă rece! Nu cred că oficialii moldoveni vor sări în capcana întinsă de oficialii ruși. Ministrul Economiei, domnul Calmîc, a declarat anterior că discuțiile trebuie să conducă la concesii reciproce. 

Vor reuși decidenții politici de la Chișinău să evite federalizarea Moldovei? Transformarea Mării Negre într-un lac rusesc pare a spune că nu. Abia supă summit-ul NATO din Varșovia vom putea intui un răspuns mai precis la această întrebare. 

Dansul abia începe. Domnului Rogozin i-a fost dor de Moldova tocmai pentru acest dans - unul care dă multă adrenalină! Or cum bine știm domnia sa e dependent de asta.

DOUĂ CEASURI ȘI UN SINGUR TRATAMENT. EUROPEAN

Pe 1 iulie șeful cabinetului de miniștri și conducerea Legislativului moldovean au desfășurat o ședință comună. Nu prima, nici ultima. Doar că de această dată, evenimentul a beneficiat de o bună acoperire mediatică datorită răspunsului pe care primul ministru și președintele Parlamentului l-au dat unei întrebări mai puțin obișnuite. Fotoreporterul Constantin Grigoriță i-a întrebat pe cei doi care este motivația faptului că poartă aceiași marcă de ceas. Răspunsul a circulat prin toată media moldavă – ca să ne putem sincroniza mai bine activitățile!

Nu știu dacă jurnalistul Constantin Grigoriță s-a așteptat la un asemnea argument. Probabil că nu. Nu știu dacă cei doi politicieni și-au sincronizat pe loc, ori din timp, răspunsurile. Ceea ce știu, e faptul că, da - rezultatele obținute arată că ceasurile domniilor lor merg într-un singur pas. Cu siguranță, incertitudinea politică a sfârșitului lunii ianuarie, când aproape nimeni nu acorda credit de încredere guvernului Filip, a fost depășită. La șase luni de la investire, constatăm că, în ciuda tuturor cîrcotelilor posibile, statul moldovean nu a intrat în insuficiență de plată, că salariile sunt plătite la timp, că pensiile au crescut și că, pentru unele produse energetice, prețul a scăzut. Deși a încercat să împiedice procesul de instalare al noului guvern și a cerut insistent alegeri anticipate, dreapta politică extraparlamentară a rămas cu buza umflată – bătălia pentru stabilizarea Moldovei a fost câștigată de către tandemul Filip - Candu.

Ședința comună Guvern-Parlament  a avut loc în ziua în care a intrat în vigoare Acordul de Asociere al Republicii Moldova la UE. Probabil, de asta presa moldoveană a vorbit despre buna sincronizare a ceasurilor celor două instituții politice. Și poate, un bun motiv pentru șeful guvernului moldovean de a menționa că, în ciuda euroscepticilor, Moldova își va continua către UE. „Vreau să vin cu un mesaj către partidele de opoziție, care cred că după votul din Marea Britanie, Republica Moldova va înceta să meargă spre UE. Nu este așa, noi știm unde vrem să ajungem, nu avem mai multe planuri, ci avem un singur plan A – calea spre UE”, a punctat domnul Filip.

Domnia sa are dreptate – politicienii moldoveni, fie ei de stânga, ori de dreapta, dacă vor să modernizeze Moldova, trebuie să urmeze planul de impelmentare a reformelor conținute în Acordul de Asociere al Moldovei la UE. Reforme de care, statul moldovean are cel mai mult nevoie. Schimbări care ar micșora numărul de veceuri din fundul grădinii, ar reduce numărul caselor de copii și ar aduce cu ele un alt management pentru produsele agricole moldovenești.

Desigur, viteza acestor schimbări contează. Unele lucruri se schimbă mai ușor, altele mai greu. De aici și faptul că, doar 2/3 din angajamentele asumate în urmă cu șase luni au fost realizate. Mult? Puțin? După criza politică a anului 2015, probabil că este un ritm destul de bun. A nu se uita, această agendă schimbărilor, pe care trebuie să le realizeze Moldova pentru a se apropia de comunitatea europeană este una voluminoasă – Acordul de Asociere are șapte rubrici, șase anexe și patru protocoale: o cărămidă de 972 de pagini!

Să credem că schimbările care vor avea loc prin implementarea acestui Acord  vor fi un medicament pentru toate bolile de care suferă Moldova? Probabil că nu. Dar cu siguranță, e un început. Cineva spunea că pentru un tratament reușit Moldova are nevoie stabilitate internă, de o majoritate politică care să dea dovadă de o voință politică fermă, de suficient timp pentru ca parlamentarii moldoveni să poată adopta toate aceste legi ale schimbării și de funcționarea onestă a instituțiilor statului.

Sunt absolut de acord! Iar dacă facem o retrospectivă a tot ceea ce se întâmplă, observăm că tandemul Filip - Candu a reușit să stabilizeze Moldova. Partidul Democrat din Moldova, prin coordonatorul coaliției parlamentare, domnul Plahotniuc, a reușit să dezvolte o coaliție majoritară care impune Moldovei continuitatea  direcției de dezvoltare, această direcție a fost anunțată de către primul ministru Filip – către UE. Alegerile anticipate au fost evitate, actualul Parlament moldovean beneficiază de încă trei ani de activitate, suficient pentru adoptarea graduală a legilor conform prevederilor Acordului de Asociere. Ultimele rețineri efectuate de către CNA, vin în sprijinul tezei care afirmă că instituțiile de drept încep să funcționeze dincolo de prevederile vreunui Acord de funcționare al coaliției, acord care ar pune, ca odinoară, piedici în implementarea normelor statului de drept.

Așa că sunt, cât de cât, optimist – ceasurile celor doi politicieni de la Chișinău arată că statul moldovean a început tratamentul.