NICOLAE TĂCEREA TA E VINOVATĂ

În urmă cu un an, pe 24 noiembrie 2014, la ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele Nicolae Timofti primea o analiză despre  securitatea statului moldovean ]n preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Președinției moldovene, domnul Vlad Ţurcanu, afirma atunci că la această şedinţă reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate au prezentat dovezi ale faptului că forțele care urmăresc destabilizarea situației din Republica Moldova și-au intensificat activitatea.

Vă aduceți aminte? Toată lumea a sărit în sus crezând că e vorba de mâna Moscovei. Mai ales că, la începutul lunii septembrie 2014, directorul SIS, Mihai Balan declara că peste o sută de ONG-uri, partide și mass media sunt gata să sfâșie Moldova. Ne-au mințit! Până să ajungă Moscova la Chișinău, alții au fost cei care și-au băgat mâna în visteria statului și au furat un miliard. 

La un an distanță de aceste evenimente, pe 2 decembrie, la ședința specială a parlamentului moldav, în plină criză economică și politică, șeful serviciului secret moldovean a spus că a informat conducerea Republicii Moldova despre riscurile privind securitatea financiară a statului. Adică i-a spus președintelui că cineva ne fură!

Să înțeleg domnule Mihai Balan că ați transmis aceste informații inclusiv  la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 24 noiembrie 2014? Dacă e așa, acest lucru înseamnă că, încă de pe atunci președintele Nicolae Timofti a știut despre furtul secolului. Și a tăcut.

Tăcerea domnului Timofti îl face responsabil. 

Criza politică și economică cu care se confruntă Republica Moldova se datorează dispariției miliardului. Politicienii moldoveni, cei care negociază în prezent pentru formarea unei coaliții majoritare, au înțeles că cineva trebuie să fie făcut responsabil pentru problemele create în sistemul bancar moldovenesc. Responsabil atât din punct de vedere politic, cât și juridic. Miza principală a tratativelor asta este – cine răspunde pentru furtul și sărăcirea populației? 

Domnul Lupu și echipa PDM consideră că pentru dispariția acestor bani există deja un țap ispășitor, domnul Filat, și au declarat că sunt gata să își asume guvernarea. Actuala conducere a PLDM știe însă că o acceptare acestui rol pentru liderul lor îi duce la pieire. Nu știm dacă domnul Filat este principalul responsabil pentru dispariția acestor bani. Judecătorii vor decide acest lucru.

Dar, atât timp cât domnia sa este reținut în Penitenciarul 13, opinia publică îl va considera ca fiind un potențial vinovat.

Declarațiile făcute de domnul Streleț la postul de televiziune N4 arată că lipsa domnului Filat a deschis competiția internă pentru funcția de președinte și că puterea nu mai este concentrată într-o singură mână. În acest gol de putere au apărut primele semne de vacuum decizional. De asta și convocarea din ce în ce mai des a  ședințelor Consiliului Național al PLDM.  Domnul Streleț afirmă că deputații liberal democrați nu vor vota pentru un guvern condus de domnul Plahotniuc.  Presupun că un vot secret de investire al viitorului guvern ar demonstra inversul celor spuse de președintele în exercițiu al PLDM. Grupul fidelilor domnului Filat, care vor trecerea formațiunii în opoziție, se ciocnește de interesul celor care vor să participe la guvernare pentru „a lecui bolile sistemului din interior”. Pentru că domnul Streleț face apel la proverbe zic că mai degrabă e vorba de "interesul poartă fesul". Consiliul Național al PLDM l-a găsit?
 

Nu știu dacă participarea la guvernare a PLDM-ului va reuși sau nu să vindece bolile de care suferă Moldova. Cert este că boala de care suferă politicienii moldoveni a fost foarte repede identificată de către ambasadorul SUA în Republica Moldova. Domnul Pettit a sfătuit liderii partidelor pro-europene să lase la o parte animozitățile personale și să formeze mai rapid o coaliție majoritară. Supărările politicienilor moldoveni sunt mai vechi și au apărut din invidie, furtul miliardului a pus însă capacul. Cum să fie pus capăt gâlcevii? Politicienii moldoveni, domnule ambasador, încă țipă unul la altul și se acuză reciproc – tu ai luat mai mult decât mine! Ba tu! Oare domnule Pettit chiar credeți că asumarea responsabilității pentru furtul unui miliard e doar o simplă animozitate personală?   

După refuzul de a nominaliza la 14 decembrie un candidat la funcția de prim ministru instituțiile moldovene de media încep să îl laude pe președintele Moldovei. Că nu a vrut să îl desemneze pe domnul Plahotniuc  premier. Că uite a fost darnic cu participanții la negocieri și le-a mai dat timp de gândire. Că e curajos și că omul anului. Că mai nu l-a trimis pe Putin. O fi așa cum spuneți voi.

Dar nu uit că anul trecut președintele a fost informat despre dispariția miliardului. A spus-o șeful de la SIS. Știu, într-un sistem parlamentar funcția de președinte al Republicii Moldova nu îți oferă suficiente pârghii pentru a opri un furt de un asemenea calibru. Dar oare, la timpuri excepționale, nu putea apela la măsuri excepționale? Putea să iasă în fața cetățenilor și să ne spună tuturor despre asta? Putea. Nu a ieșit. De ce ? Tăcerea domniei sale îl face, alături de ceilalți, la fel de vinovat.

Se spune că istoria nu-i va uita pe vinovați, iar vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit; cu toţii, pentru că am suportat. De asta, zilele trecute, la referendum, am semnat pentru alegerea șefului statului de către întreg poporul. Și pentru că pro-europenii au permis să fim sărăciți, vreau alegeri anticipate. Credeți că poate fi mai rău decât acum?

PREȘEDINTELE NICOLAE TIMOFTII A CALCULAT GREȘIT

Președintele Republicii Moldova este obligat să semneze pe parcursul zilei de vineri, 18 decembrie 2015, decretul de numire a unui viitor prim ministru. Termenul acesta a fost anunțat de către președintele Nicolae Timofti pe 14 decembrie.

Dacă nu o va face, domnia sa va confirma acuzațiile pe care i le aduce liderul socialiștilor moldoveni Igor Dodon. Domnul Dodon a declarat că președintele Timofti a uzurpat puterea. Potrivit lui, șeful statului moldovean era obligat să respecte prevederile constituționale și să fi înaintat un candidat la funcția de prim ministru în termen de 45 de zile de la demiterea Guvernului Streleț ( 29 octombrie). Luni, 14 decembrie, termenul a expirat.  Socialiştii au înaintat deja o sesizare pe această temă la Curtea Constituțională.  

Din punct de vedere calendaristic termenul de 45 de zile a fost depășit – deci domnul Dodon are dreptate. De asta la data expirării acestui termen, o delegație a Partidului Democrat a avut o întrevedere cu președintele Timofti la care au fost propuse mai multe candidaturi la funcția de prim ministru. Potrivit președintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, aceste candidaturi ar fi Vlad Plahotniuc, Marian Lupu, Adrian Candu ori Iurie Leancă. Domnul Diacov a afirmat că „Partidul Democrat are dreptul să pretindă la această funcție, iar poziția este susținută de Partidul Liberal și Partidul Popular European din Moldova”. Pe de altă parte, liderul în exercițiu al PLDM, Valeriu Streleț spune că liberal democrații sunt cei care au dreptul de a propune președintelui numele viitorului prim ministru. 

Fostul consilier onorific al premierului României, Radu Magdin afirmă că solicitarea Partidului Democrat de asumare pe față a guvernării Moldovei pentru domnul Plahotniuc poate fi o solicitare externă. ”E posibil să fi venit niște semnale externe în acest sens. Dar în momentul de faţă domnul Plahotniuc este prizonier al succesului său politic şi financiar. Cred că şi-a dorit să fie influent. De-a lungul timpului a ajuns la un nivel foarte mare de influenţă. Or, acum s-ar putea ca acest grad să fie atât de mare încât să înspăimânte pe unii parteneri locali şi externi”, afirmă domnul Magdin.

 

Prezent în seara zilei de 17 decembrie la Puterea a Patra, emisiune de dezbateri politice a postului de televiziune N4, liderul în exercițiu al PLDM, Valeriu Streleț a insistat la dreptul PLDM de a desemna primul ministru și a lăsat să se înțeleagă că, la congresul extraordinar al PLDM își va depune candidatura la funcția de președinte al acestei formațiuni politice. Domnul Streleț a spus că fostul lider al PLDM va trebui să își demonstreze singur nevinovăția. Liberal democratul a declarat că are siguranța că deputații liberal democrați nu vor vota pentru un guvern condus de domnul Plahotniuc. Oare? Un vot secret va demonstra contrariul.

Comportamentul și declarațiile făcute de domnul Streleț aruncă mai multă lumină asupra la ceea ce se întâmplă în aceste momente în PLDM – lipsa liderului ales de Congres a provocat competiție internă pentru funcția de președinte. Lipsa liderului a dus la neasumarea proiectelor de dezvoltare ale partidului și la un vacuum decizional. Domnul Streleț nu este beneficiarul  puterii decizionale - iar deputații sunt mai privilegiați decât el, au imunitate. Lipsa acestei imunități îl face vulnerabil. De asta în PLDM a apărut sindromul “fiecare pentru el”.

Reținerea domnului Filat a destabilizat PLDM-ul și a redus numărul deputaților PLDM la 19. Președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Lupu, a anunțat că, PDM are un număr mai mare de deputați în Parlament, (fostul deputat socialist Lidia Lupu va adera la fracțiunea Partidului Democrat), deci este în drept să își asume guvernarea și să propună primul ministru. 

Pe 14 decembrie, domnul Timofti a considerat că balanța de putere în Republica Moldova a rămas aceiași și nu a dorit să desemneze pe nimeni din lista prezentată de către Partidul Democrat. De asta a convocat o întâlnire cu ambasadori țărilor Uniunii Europene acreditați la Chișinău unde a declarat că structurile oligarhice vor să deturneze vectorul european al Republicii Moldova. Să înțelegem că cei patru candidați nominalizați de Partidul Democrat ar fi simpatizanții Federației Ruse? Ori că președintele moldovean consideră că doar Partidul Liberal Democrat este în drept să nominalizeze candidatul la funcția de prim ministru? 

Status quo-ul politic nu mai există - PLDM-ul a pierdut dreptul de a nominaliza funcția de prim ministru. Domnul Timofti nu mai poate amâna decizia de desemnare a viitorului premier. Și da, Igor Dodon a procedat corect: Curtea Constituțională trebuie să se expună.

VORONIN PREȘEDINTELE MOLDOVEI?

Câteva repere. 

Primul. Președintele Klaus Iohannis a făcut bilanțul primului an de mandat printre altele domnia sa a spus că relația privilegiată cu Republica Moldova rămâne o constantă a politicii externe românești. 

Al doilea. Liderul PLDM, Vlad Filat, aflat în Penitenciarul 13 din Chișinău a renunțat la greva foamei. Domnul Filat a început greva foamei de pe data de 30 noiembrie. Apărătorii săi au spus că liderul liberal-democrat recurge la această formă de protest invocând tratamentul inuman și degradant la care este supus dar și faptul că este limitat de orice contact cu publicul.

Al treilea. Pe 13 decembrie, PLDM a anunțat că va participa la negocierile pentru formarea unei coaliții majoritare proeuropene.

Al patrulea reper. Partidul Socialiștilor solicită Curtea Constituțională să se expună : a încălcat președintele Timofti Constituția Republicii Moldova? Până la data de 14 decembrie șeful statului moldovean trebuia să desemneze un candidat la funcția de prim ministru. Nu a făcut-o.

Ultimul. Parlamentul moldovean poate fi dizolvat și în ultimele șase luni de mandat ale președintelui. Adică dacă vor, deputații moldoveni pot declanșa alegeri anticipate.

Criza politică din Republica Moldova a început imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. La sfârșitul lui ianuarie 2915 două formațiuni politice, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat, au semnat un acord politic fără participarea Partidului Liberal. Șeful liberalilor, domnul Ghimpu, nu a vrut să participe la guvernare, de asta cabinetul de miniștri condus de domnul Gaburici a avut și susținerea comuniștilor. La negocierile din decembrie 2014 și ianuarie 2015, liderul liberalilor moldoveni a insistat să obțină o felie cât mai mare din tortul guvernamental. În acele zile, domnul Dungaciu, regreta că România nu era prezentă la negocierile esențiale de la Chișinău.

 
În ianuarie 2015 președintele Iohannis și-a amânat vizita la Chișinău, iar posibilitatea de a influența cursul politic din Republica Moldova a fost ratată. După amânarea vizitei președintelui român, domnul Ponta a avut buna intenție de a veni în Moldova pentru a ajuta la deblocarea negocierilor – dar și domnia sa și-a contramandat vizita. Cineva la București a făcut tot posibilul ca atât președintele României cât și primul ministru să nu intervină în negocierile de la Chișinău. Dacă s-ar fi intervenit la timp politicienii moldoveni evitau, probabil, criza politică din prezent.

Domnul Iohannis nu are nici o relație cu Republica Moldova. Domnia sa a spus că nu se amestecă în politica internă a unui alt stat - fie el și cel de al doilea, românesc. Singurul privilegiu al domniei sale a fost respingerea împrumutului de 150 de milioane de euro acordat de către guvernul Ponta pe 7 octombrie 2015. La Chișinău, împrumutul românesc ar fi trebuit să acopere deficitul bugetar și să refinanțeze datoria de stat a Republicii Moldova. Gestul președintelui român i-a aruncat pe cetățenii moldoveni într-o sărăcie și mai mare. Între timp, prețurile la alimente și la tarifele pentru resursele energetice au crescut vertiginos iar moneda națională a Republicii Moldova s-a depreciat în ritmuri amețitoare.

A fost Moldova o poveste de succes? Nici pe departe. Toți cei care au negociat pentru formarea unei coaliții parlamentare în Parlamentul moldovean știau că Moldova e pe butuci. Încă din decembrie 2014 se știa că din sistemul bancar a dispărut un miliard, de asta nici o formațiune politică nu a vrut cu adevărat să își asume responsabilitatea pentru guvernare. De asta, abia în februarie 2015, s-a găsit soluția unui guvern minoritar, în frunte cu Chiril Gaburici, dar care în momentul în care a aflat despre enorma gaură din bugetul moldovean, le-a spus la revedere tuturor.

Pentru că, în afara domnului Dodon de la Partidul Socialiștilor, nimeni nu își dorește alegerile anticipate, politicienii moldoveni au înțeles că problemelor existente în sistemul bancar moldovenesc, le trebuie un responsabil. Au înțeles că, pentru dispariția miliardului, cineva trebuie să răspundă. 

Nu știm dacă domnul Filat este principalul responsabil pentru dispariția acestor bani. Probabil nu. Dar atât timp cât domnia sa este reținut în Penitenciarul 13 opinia publică îl va considera ca fiind un potențial vinovat. Prezența deputatului Filat în arest are însă o strânsă legătură și cu politica - numărul deputaților PLDM a fost redus la 19. Președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Lupu, a anunțat că, PDM are un număr mai mare de deputați în Parlament, (fostul deputat socialist Lidia Lupu va adera la fracțiunea Partidului Democrat), deci este în drept să își asume guvernarea și să propună prim ministru.

Reținerea domnului Filat a făcut posibilă modificarea balanței de putere existentă în Moldova. PLDM-ul a pierdut funcția de prim ministru.

Președintele moldovean Nicolae Timofti nu mai poate amâna la nesfârșit decizia de desemnare a viitorului premier. E clar că domnul  Timofti va accepta nominalizarea propusă de către  Partidul Democrat – posibil un tehnocrat. Dacă pe 17 decembrie, Curtea de Apel Chișinău va accepta recursul avocaților domnului Filat și îl vor pune sub arest la domiciliu, liberal democrații vor susține prin votul lor candidatura PDM. Probabil acesta este motivul pentru care liderul liberal democrat a renunțat la greva foamei.

Dacă judecătorii de la Curtea de Apel nu vor fi în favoarea acestui lucru liderii PLDM-ului vor fi puși într-o situație delicată, le va fi mai greu să argumenteze propriului electorat participarea la formarea guvernului și susținerea acestui guvern. Chiar dacă balanța de putere s-a schimbat, PLDM-ul va obține câteva felii din tortul viitorului guvern. Desigur rația liberal democrată va fi mai mică – din bucata lor de tort vor trebui să se împartă cu echipa popularilor europeni condusă de domnul Leancă.    

Așa că domnul Lupu are dreptate. În Parlamentul de la Chișinău, PDM va crea o majoritate mai largă. Întrebat despre formarea unei posibile coaliții de guvernare, Andrian Candu, președintele Parlamentului moldovean, a declarat că: ”PDM a discutat despre importanța formării unei largi majorități, indiferent de culoarea partidelor, pentru formarea unui guvern de unitate națională”.

Asta va fi formula viitorului guvern. Un guvern de uniune națională - un guvern al consensului pentru salvarea Moldovei. Și pentru ca în martie 2016, la expirarea mandatului președintelui moldovean, deputații să poată alege un viitor președinte, echipa condusă de domnul Voronin va participa la formarea acestui guvern de centru stânga. Că țara Moldovei e în pericol. 

Și toate astea pentru că cineva, în ianuarie 2015 l-a sfătuit pe președintele României să nu vină la Chișinău. Dacă venea, afla că a dispărut un miliard.

BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.