vineri, 15 mai 2015

SIMION. GEORGE SIMION



Nu îmi exprim opinia față de expulzarea din Republica Moldova a liderului Acțiunii 2012. E dreptul autorităților moldovene să procedeze în așa mod. Responsabilii pentru această exigentă măsură poartă întreaga responsabilitate – directorul Serviciului de Informații și Securitate și ministrul de interne al Republicii Moldova au prezentat în fața premierului moldovean explicațiile de rigoare. Toate aceste clarificări au avut ca subiect prevenirea unor riscuri de securitate. De asta, notele mele țin de evoluția de securitate în regiune.  

Exact în urmă cu un an, pe data de 16 mai 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, făcea o vizită la București unde se întâlnea cu președintele român Traian Băsescu. În conferința de presă comună, Rasmussen declara că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliatilor săi. Rasmussen a recunoscut că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României".
"Aş vrea să fiu foarte clar. România nu este singură. Sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO. De aceea am consolidat prezenţa noastră, pe mare, în aer şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie", a spus Rasmussen.

Peste o zi, duminică 16 mai, aflat la Iași, Băsescu vorbea despre  importanța pe care o acordă România în susținerea Republicii Moldova pentru demersul ei de aderarea la Uniunea Europeană.
"Așa cum am definit întotdeauna, Republica Moldova este al doilea stat romanesc, iar obligațiile noastre politice sunt enorme față de această țară, pentru că nu ne-ar ierta nimeni dacă nu am valorifica conjunctura favorabila semnării acordurilor", declarat Traian Băsescu, la o dezbatere despre prioritățile statului român. 

În urmă cu un an îngrijorările pentru eventuala destabilizare a Moldovei se aflau pe lista de interese a secretarului adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care între 12 și 14 mai se afla într-o vizită oficială la Chișinău.  Într-un interviu, înaltul oficial a declarat că NATO este “foarte îngrijorat” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

Tot în mai 2014, într-o analiză extrem de documentată, doctorul în științe politice, Valentin Naumescu, afirma că Ucraina se prăbușește și va începe o mare reașezare în Estul Europei.
„Parteneriatul Estic a fost un eşec, în principal al politicii externe moi a cabinetului Merkel II în raport cu Moscova, al imposibilităţii de a vorbi explicit de posibilitatea unor noi extinderi, precum şi al ezitărilor post-criză ale democraţiilor vest-europene, întoarse brusc cu faţa spre sine însele. Turneul înalţilor demnitari americani în Europa anunţă începutul unei perioade critice la periferia NATO şi a Uniunii Europene. Washingtonul, Bruxellesul, Londra, Berlinul şi Parisul au vorbit limbi politico-diplomatice diferite în ultimii ani şi asta a încurajat Moscova să iasă treptat din umilinţa înfrângerii în faţa Vestului şi din deruta care a urmat colapsului Uniunii Sovietice, exprimând noi pretenţii de influenţă în regiune; NATO se va extinde spre Est în următorii 3-5 ani (Uniunea Europeană nu)” , concluziona  domnul Naumescu.

La un an distanță e clar că vizita adjunctului secretarului general NATO în Republica Moldova avea loc în contextul unei extinderi de securitate. Domnul Vershbow declara că, a venit în Republica Moldova “pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să fortifice cooperarea cu Blocul Nord-Atlantic”.  

Noul premier moldovean, Chiril Gaburici își începea a doua sa vizită oficială la Bruxelles printr-o întâlnire cu actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg. În martie 2015, domnul Gaburici declara : „Acordăm o deosebită importanță, Planului Individual de Acțiune Moldova-NATO, care pentru noi e un instrument de aprofundare a relațiilor bilaterale. Vrem mai ales să cooperăm cu aliații în direcția reformării și modernizării sectorului apărării în actualul context de securitate”. Era o aluzie clară la nefericitele evenimente din Ucraina. La rândul său Stoltenberg afirma că „toate țările din NATO sprijină suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectă statutul de suveranitate din constituția Moldovei”.  Stoltenberg preciza că NATO examinează o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv care va ajuta Moldova să-și modernizeze apărarea și securitatea. 

În urmă cu un an, domnul Băsescu afirma din poziția de șef al statului român că a abordat în discuțiile avute cu secretarul general al NATO și aspectele de securitate referitoare la Republica Moldova. Același subiect de securitate fusese abordat și cu ex-premierul moldovean Vlad Filat, care era primit la palatul Cotroceni pe data de 15 mai 2014. Concluzia principală a lungilor întâlniri avute de domnul Băsescu cu domnul Filat a fost aceea că România şi Republica Moldova, dar și NATO, trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. La o un an distanță suntem siguri că acest lucru este îndeplinit. 

Că este exact așa o spune decizia referitoare la convocarea, la Chişinău, în perioada 1-4 iunie 2015, a Comitetului pentru Parteneriate şi Securitate prin Cooperare, din care fac parte 28 de consilieri politici ai misiunilor statelor aliate NATO. Este prima vizită a unui comitet NATO în Republica Moldova. Inițiativa vine ca urmare a întâlnirii premierului Chiril Gaburici cu Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General al NATO pentru riscuri de securitate emergente. 

Domnul Naumescu nota în urmă cu un an că NATO își va extinde umbrela de securitate și asupra Republicii Moldova. Acceptarea Moldovei în două iniţiative lansate de NATO, Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platforma de Interoperabilitate înseamnă exact acest lucru. 

Supărarea lui George poate fi înțeleasă. Dar mâhnirea lui e trecătoare. În scurt timp NATO își va deschide la Chișinău un Oficiu de legătură. Asta contează mult mai mult.   

marți, 12 mai 2015

PUTIN ÎN MOLDOVA - O POVESTE DE SUCCES



Republica Moldova se află la intersecția a două lumi – cea slavă și cea europeană, românească. Că e anume așa s-a văzut pe 9 și 10 mai, atunci când la Chișinău s-a marcat Ziua Victoriei și Ziua Europei. 

Mulțimea adunată pe 9 mai la Memorialul Eternitate – echivalentul basarabean al Monumentului Eroilor din București – purta în piept, ca semn de susținere a politicilor promovate de Federația Rusă, panglica Sfântul Gheorghe – reminiscență a medaliei țariste cu același nume. De asta, la mai puțin de o sută de km distanță de Uniunea Europeană, între Prut și Nistru, celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului s-a transformat într-un bun prilej pentru pro-ruși de a se aduna împreună. Pentru numeroșii participanți la eveniment nu a contat că președintele Moldovei purta în piept tricolorul. Pe 9 mai, simbolul militar rus a fost purtat de la mic la mare, de la copiii de grădiniță până la cei de vârste matusalemice – pe toți i-a unit o singură credință, cea în țarul Putin. 

Mult mai timidă, replica ambasadelor Uniunii Europene acreditate în Moldova a fost una culinară - 10 mai, Ziua Europei a transformat Piața Marii Adunări Naționale într-o mare bucătărie. În corturile instalate în centrul capitalei moldovenești, reprezentanţii celor 19 ţări ale Uniunii Europene au pus în vânzare mâncarea lor tradițională. Cu înghețată italiană, cu paella spaniolă, ori mici și kebab – europenii au crezut că-i vor atrage pe moldoveni de partea Europei. Lume, în comparație cu manifestările din 9 mai, relativ puțină. Cert este că nici micii, care nu erau pe gratis - nu au ajuns la destinatari. În schimb, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că Moldova a făcut paşi importanţi în parcursul său european. O fi, nu zic nu. Doar că, tăcuta polemică dintre tricolor și panglica negru-oranj a fost câștigată de Putin.

De fapt, destabilizarea politică a statului moldovean începe cu devalorizarea leului și odată cu momentul în care moldoveanul se caută la buzunare. Era imposibil ca prăbușirea monedei moldovenești – prin retragerea a unui miliard de dolari -  să se fi făcut fără știința instituțiilor financiare străine. Publicația Adevărul scria recent că retragerea unor bani mari dintr-o bancă în care statul are calitatea de acţionar e de-a dreptul imposibilă. Mai ales acolo unde sunt impuse interdicţii pentru tranzacţiile care depășesc suma de 150 mii de dolari. Domnul Iurie Leancă, care în calitate de prim ministru al Republicii Moldova a parafat un document de control valutar știa foarte bine ce semnează.

Libertatea de protest a zecilor de mii de oameni care pe data de 3 mai au manifestat în fața Guvernului moldovean trebuie respectată. A fost dreptul domniilor lor să procedeze în așa mod. „Moldova s-a trezit” afirma de la tribună domnul Andrei Năstase, unul dintre liderii acestei acțiuni de protest. Pentru cine această deșteptare, îndrăznesc să întreb? Protestatarii  militează pentru depistarea şi pedepsirea vinovaţilor în cazul furtului miliardului de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Dar problemele de la Banca de Economii sunt cu mult mai vechi, o parte din ele datând din perioada în care în fruntea Consiliului de Administrație al băncii se afla domnul Viorel Ţopa.


Domnul Candu, președintele parlamentului moldovean, a publicat raportul Kroll și a devenit bloggerul anului. După asta, Centrul Naţional Anticorupţie l-a arestat pe businessmanul Ilan Shor, dar a procedat drăguţ, l-a plasat doar în arest la domiciliu. Directorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, ne-a spus că banii nu au ieşit din Moldova, iar directorul Centrului Naţional Anticorupţie afirmă că datele prezentate de raportul „Kroll” erau știute de specialiștii din subordinea domniei sale. Adică instituțiile statului moldovean știau din timp că se pregătesc condițiile pentru destabilizarea financiară a Moldovei? 
Dacă e așa, înseamnă că totul a fost pregătit în etape. Deprecierea leului vine să scadă încrederea oamenilor în partidele pro-europene. Acest lucru are loc înaintea alegerilor locale, proces electoral în urma căruia vom cunoaște cu adevărat greutatea partidelor. Niște oameni deștepți au pus la cale toată trebușoara asta. Alții au pregătit condiţiile. Un șef de guvern, care habar nu avea de inginerii financiare, s-a uitat ca mâța în calendar pe documente și a semnat tot ceea ce i s-a pus în față. Printr-o semnătură aiurea, leul s-a depreciat, buzunarele cetățenilor s-au golit iar ideea europeană s-a dus naibii la vale, pe apa sâmbetei. De asta, nu m-aș mira dacă, în urma alegerilor locale, pe primăriile din Bălți și Chișinău ar flutura steagul rus. Abia atunci Kremlinul s-ar bucura că a creat într-un sfârșit axa Bălți - Chișinău - Comrat - Tiraspol. Atunci, Putin ar pune la colț întreaga Moldovă.

Dacă le va reuși, ori nu, asta - la alegeri, de noi depinde.

FOTO - Mircea Zatușevschi
(Uniformele de ostaș sovietic purtate de copii nu se vând și nu pot fi închiriate. Ele sunt făcute la comandă.) Panglica negru-oranj purtată în piept de copii este panglica medaliei țariste Sf.Gheorghe - simbolul actual al ofensivei lui Putin în spațiul ex-sovietic.




marți, 5 mai 2015

RAPORTUL KROLL, MĂMĂLIGA ȘI DODON



Premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, se arată îngrijorat de ce se întâmplă în Republica Moldova.  „Anul trecut, cu sprijinul României pe proiecte concrete, partidele pro-europene au câștigat bătălia - însă au pierdut războiul. Cele trei partide, nu au rămas împreună iar la Chișinău activează un guvern minoritar - un așa tip de guvern este întotdeauna fragil. Nu îmi doresc la la alegerile locale în Chișinău să fie ales un primar pro-rus”, sublinia șeful guvernului de la București.

Domnul Ponta a intuit corect – faptele care s-au întâmplat în ultima vreme vorbesc de la sine. 

Enumerăm – o asociație de cetățeni reușește să adune în Piața Marii Adunări Naționale peste 20 de mii de oameni care scandează lozinci anti-guvernamentale, cer demisia conducerii instituțiilor de justiție și sugerează demisia guvernului. Declarat apolitic protestul a avut o încărcătură plină de așa ceva. Mitingul a avut loc în ziua în care Partidul Liberal se lansa în cursa pentru primăria municipiului Chișinău. Liderii Platformei Civice pentru Demnitate și Adevăr, organizatoare a adunării populare, au refuzat să dea curs inițiativei primului ministru moldovean de a avea o discuție cu domniile lor. Prezent în conducerea acestei asociații civice, comentatorul politic, Igor Boțan, afirmă că odată ce se află în fruntea unui guvern care nu are suport majoritar în Parlament, primul ministru moldovean nu dispune de legitimitate necesară pentru a administra pe deplin statul. 

Așadar, faptele vorbesc de la sine.

Numărul impresionant al celor care au participat la mitingul de protest din 3 mai arată că societatea moldavă se apropie nepermis de mult de punctul de a face explozie. Faptul că mulțimea a scandat unire și a cerut în mod deschis venirea Direcției Naționale Anticorupție din România la Chișinău, bucură – este pentru prima dată când cetățenii Moldovei solicită ca o instituție de exercitare a justiției să își extindă aria de activitate.

Nu bucură modul șugubăț ales de organizatorii protestului de a refuza un dialog cu puterea. Dacă îl raportăm la speranțele zecilor de mii care au participat la miting, această zburdălnicie devine puerilă. Alegând un asemenea mod de comportament, organizatorii  au dat curs sfaturilor liderului socialist Igor Dodon. Președintele Partidului Socialiștilor îi îndemna public să nu dea curs invitației primul ministru de a purta un dialog și solicita continuarea protestelor. “Socialiștii pe stânga, voi pe dreapta, vom strânge oligarhia în menghină și o vom strivi, spre eliberarea Moldovei”, nota liderul socialist. Domnule Boțan, a urma indicațiile lui Dodon e impardonabil!  Refuzul dialogului cu puterea este o bună acțiune de PR, dar asta arată că în toată acțiunea există și o agendă politică.

Să nu umblăm cu fofârlica -agenda politică a mitingului din 3 mai e la suprafață. În debutul acțiunii a luat cuvântul primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă. După care a făcut o baie de mulțime - gest electoral de manual. Așa că, e clar de unde bate vântul. Deși a fost declarat ca fiind unul care nu are treabă cu politica, mitingul de protest din 3 mai dă avantaj celor doi concurenții electorali ai opoziției – doamna Greceanâi și domnul Dorin Chirtoacă. Extremele se atrag! 

Desigur că există și o agendă politică ascunsă. Ea a fost sugerată de către liderul liberalilor moldoveni – domnul Ghimpu. La postul de radio Europa Liberă, domnia sa l-a sfătuit pe primul ministru moldovean să părăsească politica. Președintele Partidului Liberal i-a spus primului ministru să elibereze funcția. Eliberarea funcției de prim ministru al Republicii Moldova ar da naștere unor situații politice complicate. Socialiștii și liberalii moldoveni speră ca în urma unor alegeri parlamentare anticipate să acumuleze mai multe fotolii în Parlament. Dar sondajele de opinie arată că în eventualitatea unor alegeri parlamentare cele mai avantajate ar fi formațiunile politice de orientare pro-rusă.
Așa că da, primul – ministru român are de ce fi îngrijorat – domnia sa nu își dorește un primar pro-rus în Chișinău. Eu sunt îngrijorat de altceva - dacă socialiștilor și liberalilor moldoveni le-ar reuși să îl scoată pe domnul Gaburici din funcție, ei vor reuși să deschidă cutia Pandorei. Iar atunci, domnule Ponta, nu ne vom trezi cu primari pro-ruși la Chișinău, ci în toată Moldova. 

Dacă au sânge în sistem, partidele care au acordat sprijin politic actualului Cabinet de Miniștrii trebuie să își declare încă odată susținerea pentru actualul prim ministru. Va fi un semn că alegerile locale se vor desfășura în calm și cu respectarea legislației în vigoare. Asumarea de către partidele politice de centru a responsabilității pentru guvernare va tăia din aripele extremelor politice. Iar orice acțiune de destabilizare a ordinii publice trebuie sancționată întocmai și la timp. Bunica mea obișnuia să spună că nu mor caii când vor câinii - să vedem !




luni, 4 mai 2015

ȘI DACĂ PRINTRE PROTESTATARI ERAU ȘI OMULEȚII VERZI?



Organizatorii de la Platforma Civică Demnitate și Adevăr pot fi mulțumiți – au reușit să aducă în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău mai mulți oameni decât au făcut-o în 2013 Partidul Comuniștilor. Sau alte formațiuni politice. Ziariștii grupului de presă Jurnal, afirmă că la protest ar fi participat aproximativ 50 de mii de oameni. Nu cred în această cifră dar, atât timp cât domniile lor sunt simpatizanții acestei mișcări și au îndemnat oamenii să iasă afară din case, e dreptul lor să creadă în așa cifră. 

Organizatorii acestei acțiuni de protest, Platforma DA - între care enumerăm pe Igor Boțan, Angela Aramă, Vasile Năstase, Andrei Năstase, - susținuți de cetățenii care au participat la miting  au aprobat o rezoluţie în care au înaintat Guvernului moldovean mai multe revendicări: „Cerem publicarea imediată a investigaţiei companiei Kroll care a identificat actorii furtului sistemului bancar. Cerem demiterea conducătorilor de la instituţiile care au admis acest furt – Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel Chişinău. Cerem condamnarea vinovaţilor şi recuperarea banilor furaţi. Cerem neadmiterea declarării acestor miliarde furate drept datorie de stat. Cerem stoparea propagandei partinice. Cerem depolitizarea CCA, recent partajat politic PCRM”, se arată în textul rezoluţiei.

Revendicări de bun simț, nu-i așa? Doar că, diavolul se ascunde în detalii, de asta întreb: ce va face sistemul de justiție din Republica Moldova în cazul în care  revendicările din sectorul justiție, vor fi acceptate? Unii ar spune că ar fi o cedare justificată din partea Guvernului - poporul fiind unicul purtător de suveranitate. Cum să nu, dar  renunțarea Guvernului la deținerea pârghiilor de justiție însemnă întreruperea exercitării funcțiilor puterii! Iar dacă doreau demisia actualului Cabinet de Miniștrii, deputații Parlamentului moldovean, care sunt unicii reprezentanți legali ai poporului Republicii Moldova ar fi făcut acest lucru prin moțiune de cenzură. 

Atunci despre ce este vorba? Revoluție ori involuție programată?

Pe data de 1 Mai, Val Butnaru, fondator al Gupului de Presă Jurnal își punea întrebări cu privire la finalitatea practică a acţiunilor de protest: „Bine, vom ieşi duminică în centrul Chişinăului şi vom spune tot ce credem despre Plahotniuc, Filat, Leancă, Lupu, Dodon, Voronin şi toată banda lor. Vom pune presiune pe bandiţi şi mafioţi. Bine, asta am înţeles-o. Dar mai departe? Ce facem mai departe? Ce va urma? Un alt miting de protest? Să admitem, dar asta nu poate continua la nesfârşit. Oare nu e timpul să plece toţi cei care ne-au hrănit cu iluzii? Oare nu e timpul ca în Parlament să vină tinerii incoruptibili care să schimbe rapid şi radical situaţia? Să preia ei conducerea şi să-şi asume răspunderea pentru salvarea acestei bucăţi de pământ?” Un îndemn la alegeri parlamentare anticipate? Unul mai voalat. Dar la mitingul de protest din 3 mai această revendicare nu a fost auzită.
În schimb s-au auzit doleanțele unui alt lider al protestatarilor, dramaturgul Constantin Cheianu: "Le dăm guvernanţilor un ultimatum de două săptămâni. Ce facem dacă nu se conformează? Chemăm toată ţara la grevă generală este prima propunere. A doua propunere – la următorul miting, când vom fi mai mulți, ocupăm cu corturi spațiul din jurul Parlamentului. Nimeni nu intră și nimeni nu iese."

Se știe – diavolul se ascunde în detalii! Este această revendicare una politică? Întreb asta pentru că protestul a fost declarat ca fiind unul apolitic. Participanții nu au purtat însemne politice ori alte drapele decât cele ale Republicii Moldova și ale Uniunii Europene. Bravo lor. Oamenii au mărșăluit din PMAN până la sediul Centrului Național Anticorupție – au scandat lozinci anti-guvernare și au cerut o justiție corectă. Fără politică. Printre altele protestatarii au scandat ca Direcția Națională Anticorupție din România să treacă Prutul și să vină în Republica Moldova. Au strigat Unire. Fără politică.

După mitingul Platformei DA, la Guvernul Moldovei a avut loc o ședință de urgență la care au participat miniștrii și conducătorii instituțiilor de drept. Un răspuns foarte corect din partea premierului Gaburici. Între timp, instituțiile media ruse, ostile apropierii statului moldovean de spațiul european, au anunțat deja că la Chișinău ar izbucni „un maidan”. În aserțiunea rusă, cuvântul poartă o altă încărcătură semantică – cea a dezordinii și a incapacității statului de a impune justiția și ordinea de drept. Tocmai la aceste lucruri s-a referit premierul moldovean atunci când a solicitat participanților la discuții să se expună pe marginea „ unor posibile provocări și riscuri de destabilizare a situației din țară” - protestele sunt proteste, dar riscurile de securitate trebuie să fie controlate! Totodată s-a anunțat că organizatorii sunt invitați la o discuție cu primul ministru. Foarte bine!

În septembrie 2014, directorul Securității moldovene, Mihai Bălan declara că peste 100 de ONG-uri, partide și mass-media sunt gata să rupă în bucăți Republica Moldova. Dar domnul Bălan nu a arătat presei nici unul. Domnia sa declara atunci că, „situația e sub control” și că pe moldoveni nu-i paște nici o primejdie. După nouă luni de zile aflăm că statul moldovean a pierdut un miliard. Iar mai apoi suntem martorii faptului că o platformă civică abia înregistrată reușește să adune în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău mai mulți cetățeni decât au reușit să o facă partide politice consacrate. Ce o fi asta? Revoluție, domnule Bălan?

Protestul apolitic al Platformei DA – un protest onest îndreptat împotriva atacurilor raider care au avut loc asupra instituțiilor bancare în urma cărora a dispărut un miliard de dolari, s-a transformat într-o mișcare care ar putea căpăta o încărcătură politică explozivă. Predispoziția participanților de a participa la acțiuni de disoluție a statului moldovean este mare. Provocarea unor dezordini în masă în Chișinău, ar pune sub semnul întrebării desfășurarea alegerilor locale și ar constitui un prilej pentru amestecul unor forțe străine - de menținere a păcii - în acest spațiu. Cine ar fi interesat de dezvoltarea unui asemenea scenariu? Dacă s-ar dezvolta această probabilitate am putea concluziona că în Republica Moldova au apărut așa numiții „omuleți verzi”. Și ce ne facem dacă omuleții, în loc să fie verzi, pe 3 mai, aveau pe ei mai mult de o singură culoare?

Presupun că la ședința de urgență convocată de domnul Gaburici a participat și directorul SIS, Mihai Bălan - cel care anterior afirma că în Moldova situația este sub control. Îmi place să cred că domnia sa l-a informat pe premierul Moldovei despre faptul că la mitingul de protest erau luate toate măsurile operative pentru ca demonstrația să nu scape de sub controlul organizatorilor și că prin preajmă nu era nici  picior de gușter ce și-ar fi dorit să transforme Chișinăul într-un maidan cu praf de pușcă. Îmi place să cred că nici un om din securitatea moldovenească nu a dormit, iar afirmațiile unora din spațiul on-line sunt doar vorbe goale.

Iar dacă s-ar confirma că printre protestatari au circulat tot felul de provocatori, înseamnă că greul cel mare, a fost dus, ca de obicei, de oamenii Ministerului de Interne. Dezordini nu au avut loc - semn tot e de bine - în fruntea MAI, tot un Balan stă!