PARTENERIATUL PENTRU O MOLDOVĂ FEDERALĂ

Președintele moldovean Igor Dodon s-a întâlnit, la Soci, cu Vladimir Putin. Președintele rus a promis că, „Moscova va face tot posibilul pentru soluționarea diferendului transnistrean”. „Vom garanta acele înțelegeri care pot și trebuie să apară pentru a rezolva această problemă în interesul tuturor persoanelor care trăiesc acolo”, a afirmat Putin. 

Președintele moldovean, la rândul său, și-a exprimat recunoștința față de Federația Rusă pentru poziția avută în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Gratitudinea a fost exprimată  „din partea poporului moldovenesc din partea stângă și dreaptă a Nistrului”. Igor Dodon a declarat că după alegerile parlamentare de anul viitor se va ajunge la reglementarea politică a conflictului de pe Nistru. „Sunt sigur că, la Chișinău, va exista un Parlament pro-moldovenesc care se va orienta spre rezolvarea acestei probleme foarte importante”, a adăugat el. 

Putin a recunoscut că apreciază în mod deosebit eforturile lui Igor Dodon de a normaliza relațiile ruso-moldovene. „Apreciem eforturile dumneavoastră de a normaliza relațiile ruso-moldovene, vedem că acest proces nu este ușor, dar plecăm de la faptul că atât poporul moldovean, cât și poporul Federației Ruse sunt interesate de o evoluție pozitivă”, a spus șeful statului rus. De aici.

Ce se ascunde în spatele cuvintelor spuse de cei doi președinți?

Răspunsul este la suprafață: federalizarea Moldovei. Viceministrul externelor rusești, Grigori Karasin, într-un interviu recent, declara că Federația Rusă își va evacua munițiile din regiunea transnistreană atunci când conflictul transnistrean va fi reglementat așa cum vrea Moscova, adică prin federalizarea Republicii Moldova. De aici.

Enunțul făcut de președintele Dodon în fața lui Putin, că „un Parlament pro-moldovenesc se va orienta spre rezolvarea problemei transnistrene”, se traduce printr-o rezolvare federală a conflictului. Șeful statului moldovean a anunțat de mai multe ori că unica soluţie pentru reglementarea conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova. Nimic nou. Igor Dodon este doar un executant al viziunii ruse de rezolvare a conflictului de pe Nistru. 

Nici discursul pro-federalizare al viceministrului Karasin nu e nou. Dmitri Kozak, în anul 2003, viceprim-ministru al Federației Ruse, pregătise un plan de soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. Planul prevedea staționarea trupelor rusești pe teritoriul Moldovei până în 2023, acest planul a fost respins de către Vladimir Voronin.

Nou este faptul că, Adunarea Parlamentară a NATO, desfășurată zilele trecute la București, a respins amendamentul înaintat de delegaţia Republicii Moldova prin care solicita o rezoluție de retragere a armamentului și trupelor ruse din stânga Nistrului. Dar fost acceptat un amendament al delegaţiei române, în care se specifică faptul că orice soluţie în conflictul transnistrean trebuie să ţină cont de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. De aici.

Doar că, pe 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Era o confirmare indirectă a faptului că federalizarea Republicii Moldova convine cel mai mult Federației Ruse. De ce? S-a mai spus: federalizarea Republicii Moldova va deschide calea pentru utilizarea aceluiași model în regiunile de est ale Ucrainei. 

Se știe că ideea Kremlinului este de a crea un „cordon sanitar”  între NATO/UE și Federația Rusă. O zonă gri. În condițiile în care, sub regimul Erdogan, Turcia face pași de distanțare de Occident, iar Marea Neagră seamănă a fi un lac rusesc, Putin capătă suficient ascendent care să facă posibilă crearea acestei zone de influență a Federației Ruse. Cât de multă autoritate va avea Moscova în Ucraina sau Republica Moldova depinde însă de evoluțiile politice din aceste țări.

Succesul formațiunilor politice pro-europene din Ucraina ori Moldova depinde de atractivitatea soluțiilor pe care Uniunea Europeană le va propune acestor state în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie. De ce? Pentru că partidele aflate la guvernare în aceste state trebuie să prezinte alegătorilor lor beneficiile politicilor pro-europene. Cât de mult va conta pentru cetățeanul ucrainean faptul că țara sa va avea posibilitatea să se alăture uniunii  vamale și energetice europene? Va conta pentru cetățeanul moldovean anularea tarifelor la roaming? Sunt doar două dintre prevederile conținute de o rezoluție a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European referitoare la țările Parteneriatului Estic. De aici.

Desigur, România, țara în care s-a desfășurat pentru a treia oară summit-ul Adunării Parlamentare a NATO, care are un parteneriat strategic cu Statele Unite, și-a reconfirmat, prin alocarea celor 2% pentru politicile de apărare, apetența pentru a deveni centrul de greutate NATO în regiune. De aici și derularea unor scenarii pentru creșterea influenței Bucureștiului pe scena politică de la Chișinău, de fapt o strategie de securitate pro-activă. Soluția probabilă, Traian Băsescu în fruntea unui bloc electoral pro-unionist și pro-european în alegerile parlamentare de anul viitor, poate reduce procentajul electoral pe care mizează președintele Dodon. Dar nu suficient. 

A fost de datoria Chișinăului oficial să găsească soluția introducerii votului mixt, pe liste de partid și în circumscripții electorale, pentru ca socialiștii moldoveni să nu dețină o majoritate parlamentară care să declare Republica Moldova stat federal chiar în anul Centenarului Unirii. 
Păstrarea vechiului Cod Electoral ar fi garantat acest lucru. Presiunile politice făcute de Maia Sandu și Andrei Năstase la Bruxelles,  pentru păstrarea votului pe liste de partid sunt manifestări care pot fi interpretate ca acțiuni în favoarea federalizării Republicii Moldova. Prefer să consider că cei doi politicieni nu au conștientizat până la capăt consecințele păstrării vechiului Cod Electoral. Dacă vor continua criticile la adresa votului mixt și vor refuza participarea într-un larg bloc electoral pro-european, înseamnă că acceptă federalizarea statului moldovean. Și e grav de tot. 

UNIREA ȘI VIITOAREA ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

Aflat în Republica Moldova, unde a lansat platforma politică a Partidului Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este, Traian Băsescu a declarat că, “unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”. Potrivit lui, toate forţele unioniste ar trebui să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul președinte al statului român spune că „obiectivul unirii nu este unul pentru mâine, dar existența unui partid care să explice avantajele unirii României cu Republica Moldova este necesară”. De aici.

Apariția unui viitor bloc electoral unionist a fost anticipată. Pe 20 august 2017, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. Manifestarea a lansat Alianța pentru Centenar și a propus un plan de acțiuni pentru organizațiile neguvernamentale unioniste.  De aici.

Politician pur sânge, Băsescu cunoaște că a trecut pragul electoral al parlamentarelor românești, la limită, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Numele lui a emoționat și mobilizat o parte importantă din electoratul moldovean iar asta l-a făcut să se lanseze și în politica moldovenească. 

Pare că, la o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  politicienii români încep să făcă pași pentru Re-Unire. Președintele Iohannis, la rândul lui, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna proiectul de țară al României, iar problematica Republicii Moldova a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Doar că, după mai bine de un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

2018 nu este numai anul Centenarului. Este un an preelectoral în România și anul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, de asta Centenarul Unirii capătă și importanță electorală. E firesc ca beneficiarii români ai voturilor din Republica Moldova să pedaleze pe sentimentul național-patriotic basarabean.   

Reversul medaliei este la fel de firesc. În campania pentru alegerile prezidențiale moldovenești, candidatul socialist, Igor Dodon declara că planul Re-Unirii, există și că, socialiștii și patrioții moldoveni  "nu trebuie să permită acest lucru!" Se știe că președintele moldovean joacă cartea statalității moldovenești și a apropierii de Federația Rusă. Apropiere care, dacă s-ar face, ar deschide Cutia Pandorei. Una a federalizării statului moldovean. În octombrie 2016, Igor Dodon, declara pentru ziarul Izvestia că intenționează să creeze o federație în Republica Moldova și astfel să reglementeze dosarul transnistrean. De aici.

Posibila deschidere a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi face posibilă formalizarea unor alte relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova, adică aducerea Federaţiei Ruse la frontierele României. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Din această perspectivă, Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.  Implicarea lui Băsescu în politica din Republica Moldova trebuie citită în această cheie, a unei reacții pro-active de securitate. 

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat recent că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

La rândul său, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu, a spus că nu poate exclude o largă alianță post-electorală din care să facă parte și Partidul Democrat din Moldova. Băsescu spune că nu există o incompatibilitate politică între unioniști și proeuropeni. De aici.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Nu cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată să fie luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu. Nimeni însă nu l-a împiedicat pe fostul șef al statului român să fie elementul central al lansării PUN în Soroca și Ialoveni. Presupun că nici la alte apariții pre-electorale nu va fi deranjat.

Traian Băsescu promite moldovenilor Unirea. Social-democrații români, parteneri ai Partidului Democrat din Moldova, prin metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, aduc România mai aproape. Dacă vor să-i facă concurență lui Băsescu, social democrații români ar trebui să fie cât mai prezenți între Prut și Nistru. Apropo, în iulie 2017, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, premierul României, Mihai Tudose vorbea despre o ședință comună a celor două guverne la Chișinău. Își mai aduce cineva aminte de această promisiune?

CE ARE CATALONIA CU MOLDOVA ?

Poliția spaniolă a intervenit în forță pe 1 octombrie pentru a opri referendumul pentru independența Cataloniei. Peste 700 de persoane au fost rănite, imagini cu brutalitatea de care a dat dovadă Guvernul spaniol au făcut înconjorul lumii. Forțele de ordine au tras cu gloanțe de cauciuc și au folosit bastoanele împotriva catalanilor care participau la un referendum secesionist. De la Madrid, premierul Mariano Rajoy a anunțat că în Catalonia nu a avut loc nici un referendum. De aici.

Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție, semnat de 19 eurodeputați PPE, în care cere înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative, drept urmare Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.De aici.

Dezbaterile referitoare la situația din Republica Moldova au fost introduse pe ordinea de zi de către eurodeputații Partidului Popular European. S-a crezut, probabil, că discuția referitoare la situația din Republica Moldova ar putea amâna dezbaterea de urgență pe tema situației din Catalonia, unde guvernul Partidului Popular, membru al PPE, a făcut apel la forță pentru a opri desfășurarea unui referendum aprobat de către guvernul provinciei. Madridul a respins apelul la dialog al Parlamentului European dar și apelul liderului separatist catalan la mediere, atât timp cât guvernul catalan continuă să amenințe că va înfăptui secesiunea.

Partidul de guvernământ din Spania face parte din grupul politic al PPE, acesta este motivul pentru care popularii europeni au preferat să amâne o dezbatere din care să se vadă că, în criza catalană, guvernul Rajoy, a preferat opțiunea gorilei furioase. Nu le-a reușit. Social democrații europeni au subliniat că nu este pentru prima dată când guvernul sprijinit de PPE reacționează violent la proteste și că o parte din vina pentru apetitul secesionist îi aparține și lui Rajoy.

Observ, după întâlnirea unor eurodeputați PPE cu Ilan Shor, primarul orașului Orhei, că PPE lurează după profitabilul principiu care zice că nu contează culoarea pisicii, atât timp cât prinde șoareci. Primarul Shor, condamnat de prima instanță la 7,5 ani închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”, a fost primit de mai mulți eurodeputați ai PPE. Cu care a vorbit vrute și nevrute. De aici.

Președintele PPE, Joseph Daul, supărat foc, zice că întâlnirile lui Shor cu eurodeputații PPE nu au avut nimic în comun cu conducerea acestui partid transnațional și că aceste întâlniri au avut doar un caracter privat. Daul consideră că, „prin vizita lui Shor la Parlamentul European, Plahotniuc a încercat discreditarea PPE”. De aici.

 

La afirmația lui Daul zâmbesc ironic. În Republica Moldova, discreditarea PPE s-a făcut din momentul în care Vlad Filat a fost luat în brațele lui Wilfred Martens, fostul președinte al PPE. (Fie-i țărâna ușoară! ) Ca și în trecut, când s-au întâlnit cu Filat, eurodeputații PPE au acceptat să se întâlnească cu un personaj politic moldovean, fie el și controversat, pentru că este un om foarte bogat. Cei care s-au întâlnit cu el, logic, au gândit că în urma acestei întâlniri, ori formațiunea politică ori ei, ar avea ceva de câștigat. Acest principiu, al profitului, s-a aplicat și în momentul aderării PLDM-ului la PPE. Există suficiente zvonuri referitoare la profitul politico-financiar, realizat de PPE în Republica Moldova pe timpul guvernului Filat. 

Eurodeputatul social democrat Andi Cristea afirma, într-un interviu mai vechi, că PPE-ul suferă din cauza faptului că, la Chișinău, a rămas fără un partener la guvernare. Excesul de zel pe care îl dau popularii europeni față de Republica Moldova contrastează radical cu lipsa lor de interes pentru situația din Ucraina, Armenia, Georgia, ori Iordania sau Liban, afirma Andi Cristea.

Îmi pare firesc. Republica Moldova, nu Georgia ori Ucraina, a fost locul în care Martens a venit de mai multe ori. Moldova, nu Armenia ori Liban a fost țara în care PPE-ul a făcut cel mai mare profit politic. Și nu numai. Să ne amintim că ei au fost cei care au vândut publicului european ideea potrivit căreia Moldova este o poveste de succes. Un story care trebuia să justifice funcționarea Parteneriatului Estic, dar și aprobarea de către statele membre UE a resurselor financiare dedicate acestuia. Amintesc că Guvernul PLDM a fost primul care, sub egida Parteneriatului Estic, a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea unei Uniuni Europene care, de facto, era condusă de Partidul Popular European. Povestea de succes s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Acest insucces este și al PPE. Doar că, președintele Joseph Daul nu vrea să recunoască asta. Discreditarea Partidului Popular European a început în momentul în care, s-a constat că succesul PPE în Moldova era bazat pe minciună.   

Dezbaterile referitoare la situaţia politică din Republica Moldova au avut loc în ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura pe 24 noiembrie la Bruxelles. Un summit care, după insuccesul PPE în Republica Moldova, nu mai oferă mari așteptări. 

Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European despre asta a fost: ce facem cu vecinii Uniunii Europene? Din cauza tensionatei situații din interiorul UE, inclusiv din Catalonia, nimeni nu are încă, un răspuns.