CINE ARE DREPTATE? DODON SAU PETRENCO?

                                                                       Mizanscenă

Comunitatea LGBT din Republica Moldova, (lesbiene, gay, bisexuali şi transgenderi) a organizat duminică, 22 mai, un marș de sensibilizare a opiniei publice față de drepturile minorităților sexuale. Organizatorii au preferat ca demonstrația să se desfășoare, în tăcere, sub lozinca „Fără Frică”. Motivația ar ține de faptul că, potrivit organizatorilor, „doar în tăcere ne putem auzi frica de orice gen, iar libertatea începe din interior: cînd depășim frica, devenim liberi”. Marșul LGBT a început în fața unui magazin universal din centrul Chișinăului și ar fi urmat să ia sfârșit în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Manifestanții au fost atacați însă de preoți și enoriași care promovează valorile unei familii tradiţionale. 

În aceiași zi, 22 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău, Partidul Socialiștilor împreună cu o serie de organizații neguvernamentale a organizat un Festival al Familiei. Festivalul s-a dorit a fi o replică la marșul minorităților sexuale. Participanții au subliniat că în ziua de 22 mai, enoriașii Mitropoliei Moldovei îl comemorează pe Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni, motiv suficient pentru promovarea valorilor creștine și a familiei tradiționale, fortificarea instituției familiei, precum și educarea moral-spirituală a tinerei generații. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a spus că, în cazul în care locuitorii Republicii Moldova vor permite să le fie impuse valorile occidentale, statul moldovean nu va mai avea viitor. ”Sîntem categoric împotriva valorilor pe care încearcă să ni le impună SUA, Europa și alte state. Sîntem prietenii Europei, prietenii SUA, dar noi avem propriile tradiții și valori. Credem că familia este fundamentul societății. Ne pronunțăm împotriva înregistrării minorităților sexuale în Moldova.(...)Consider că promovarea homosexualismului ar trebui să fie obiect al răspunderii penale. Noi avem copii, familii, tradiții – toate acestea trebuie să le păstrăm. Dacă nu vom ști să le păstrăm, Moldova nu are viitor”.

Din cauza organizării Festivalului Familiei, reprezentanții comunității LGBT și-au modificat itinerarul inițial și nu au mai ajuns în PMAN.

Tapiola simpatizantul LGBT?

Comentând cele întâmplate, șeful Delegației UE la Chișinău, domnul Tapiola a spus că îi pare rău că societatea moldavă nu dă dovadă de toleranță pentru cei din jur. Domnul Tapiola a adăugat că doar toleranța și acceptul celor din jur este calea corectă spre succes în societate iar acest lucru ar fi binevenit pentru oricine. „Respectându-i pe alții nu faci nimic altceva decât să te respecți pe tine”, a concluzionat domnul Tapiola.   

Ambasadorul Tapiola ne spune că toleranța și acceptul pe care îl acordăm celor din jurul nostru sunt modele firești de comportament într-o societate europeană. Sunt de acord cu domnia sa sa și spun că tolerăm până la un moment. Desigur susțin că, în orice societate, dreptul la întruniri, dreptul la manifestații publice, dreptul la libera exprimare și alte drepturi democratice, trebuie să fie respectate. În același timp, consider că viața sexuală este o chestiune privată, singura motivație pentru a flutura în public preferințele sexuale ține de prozelitism. Atât timp cât nu o face public, nu mă interesează dacă Ion se sărută cu Vasile, ori cu Ana. 

Domnul Tapiola îi acuză pe moldoveni de intoleranță și sugerează factorilor decizionali că persoanele LGBT ar trebui să fie acceptate în societate. Cred că atât timp cât, din apartenența lor la această comunitate nu fac un act de bravură, nimeni nu le exclude. Observ că domnul Tapiola este simpatizantul acestei comunități. Altfel, nu ne îndemna să acceptăm aceste acte de popularizare a unor preferințe sexuale mai puțin comune. Până la urmă, această demonstrație asta a făcut – a fluturat, în fața conservatorului public moldovean, preferințe sexuale mai puțin firești. Finanțatorii acestei manifestații au dorit ca această prezentare să fie făcută “fără frică”. „Libertatea începe din interior: cînd depășim frica, devenim liberi”, au spus organizatorii.

Metafora sociologică

Ce  se ascunde în spatele îndemnului fără frică? Curajul de a protesta? Domnul Grigore Petrenco asta a înțeles. Domnia sa a condamnat gestul susținătorilor familiei tradiționale de a arunca cu ouă clocite în participanții la marșul LGBT și a îndemnat ca „mai degrabă să lupte împotriva regimului și să protesteze direct împotriva Plahotniuc”. Domnul Petrenco consideră că lipsa liderilor partidelor pro-europene de la marșul LGBT este o dovadă a faptului că în Moldova nu există partide pro-europene! “Pentru ei, (Maia Sandu, Iurie Leancă n.r), populismul și necesitatea de a se conforma cu modul tradițional conservator al societății moldovenești este mai important decât drepturile omului”, scrie domnul Petrenco.

Dincolo de a fi fost formă de popularizare a comunității gay din Moldova, marșul „Fără Frică” a fost o metaforă sociologică. Este vorba de măsurarea potențialului de protest al societății moldovenești. Participarea, fără frică, la o  demonstrație organizată de gay exprimă potențialitatea de a lua parte la posibile mitinguri de protest îndreptate împotriva autorităților statului. Curajul arătat, că îți trebuie destulă îndrăzneală pentru a călca peste sterotipuri, este o mănușă aruncată sistemului de valori pe care se susține societatea moldovenească. Domnul Dodon are dreptate, cei care au avut acest curaj, vor participa, cu siguranță,  la protestele care își vor să dărâme această societate. Numărul lor, deocamdată e destul de mic. De asta, politicieni ca domnul Petrenco își doresc un număr cât mai mare de prozeliți.

Rămâne o singură întrebare: cine sunt finanțatorii campaniei care vrea să-i vadă pe moldoveni protestând fără frică? 

Atenție, în țara în care cetățenii nu mai au respect și teamă față de instituțiile statului, se instaurează anarhia.

STĂPÂNII BĂNCILOR

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, doamna Maia Sandu a declarat că Partidul Platforma DA și PAS își doresc alegeri parlamentare anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv fostul ministru liberal democrat a spus că cele două formațiuni politice vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. Numele candidatului va fi făcut public în luna august. „Noi nu cedăm, trebuie să mergem până la capăt. Examinăm toate soluţiile care ne-ar putea aduce la anticipate. Prima etapă pentru declanşarea mecanismului de alegeri anticipate este un preşedinte care să nu fie din cadrul acestei coaliţii”, a declarat doamna Sandu.

Dorința exprimată de liderul PAS, de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, pare, la prima vedere, firească. Cele două formațiuni politice, potrivit sondajelor, s-ar afla printre preferatele alegătorilor. La o citire mai atentă a cercetărilor sociologice constatăm însă că tabloul nu este chiar așa cum și-l închipuie cei doi lideri ai opoziției, domnul Năstase și doamna Sandu. În preferințele alegătorilor moldoveni, PAS-ul doamnei Sandu și Platforma domnului Năstase se află pe locurile trei și patru. Toate sondajele de opinie plasează Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de domnul Usatîi pe primele două locuri. Mai mult, sociologii au constatat un număr foarte mare de nehotărâți, cetățeni care, în eventualitatea unui proces electoral, ar prefera să stea acasă. Motivul neprezentării la vot ține de lipsa de reprezentativitate – aproape 50 la sută dintre moldoveni afirmă că nu sunt reprezentați de formațiunile politice existente în cîmpul politic moldovenesc. Acest electorat este dezamăgit de prestația partidelor politice existente. Sociologii au constatat că din rândurile acestor dezamăgiți și-a recrutat domnul Usatîi și domnul Dodon simpatizanții.

Platforma DA și-a pierdut mobilul protestatar, structura de partid este redusă, PAS este în curs de formare, deci sunt întrunite condițiile pentru a presupune că rezultatul electoral al celor două partide va fi unul relativ modest. Concluzia este simplă: socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea  din târg, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu vor fi deloc în favoarea Platformei DA ori PAS.

Cu siguranță, atât domnul Năstase, cît și doamna Sandu, își cunosc adevărata putere. Care să fie atunci mobilul real pentru care cei doi, cer, cu multă cerbicie, declanșarea anticipatelor?

Unicul răspuns logic ar fi faptul că doar alegerile anticipate pot amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Dar, pentru deblocarea ajutorului financiar extern destinat Republicii Moldova, partenerii externi doresc o cercetare severă a cauzelor fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Deci ancheta este inevitabilă. Dacă vrea banii de la FMI, actuala guvernare va fi pusă în situația de a continua cercetările efectuate de compania Kroll și de a recupera, și trage la răspundere pe autori.

Raportul Kroll dezvăluie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Potrivit datelor din acest raport, al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din împrumuturi bancare – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Domnul Petru Lucinschi afirma în 2015 că alegerile anticipate sunt o unică soluție și că de exercițiul electoral moldovenii nu trebuie să se teamă. Din Germania, oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa susțin necesitatea alegerilor anticipate și activitatea Partidului Platforma DA. Nu uităm însă că autoritățile moldovene au cerut extradarea celor doi fiind acuzați de fraude bancare.   

Cercetările sociologice dezvăluie faptul că, dincolo de a fura banii moldovenilor, s-a reușit dezamăgirea populației față de curentul pro-european care acum îl preferă pe domnul Dodon și Usatâi. Acum, un exercițiu electoral nu numai că-i scapă de pedeapsă pe stăpânii bancilor moldovenești dar schimbă și vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova.

Corul care cere alegeri anticipate ferește hoții băncilor de pedeapsă.

CURAJUL MINISTRULUI GRIGORAȘ

Puțini comentatori ai fenomenelor social politice moldovenești au atras atenția la flash-mobul O rugăciune și un gând bun pentru familia Moldovei, acțiune care a avut loc de Ziua Internațională a Familiei, marcată duminică, 15 mai. Adunați în scuarul Catedralei din centrul municipiului Chișinău, ministrul Muncii și Protecției Sociale și Familiei, doamna Stela Grigoraș împreună cu reprezentanți ai Mitropoliei Chișinăului au petrecut câteva minute în rugăciune și au lansat lampioane aprinse spre cer. Cârcotașii vor spune că nu e mare lucru și că instituția familiei nu are nimic de-a face cu tot ceea ce se întâmplă în fenomenele politice moldovene. Cârcotașii se înșeală, anume în familie se discută despre politică, iar acțiunile politicienilor afectează viața de zi cu zi a familiilor cetățenilor moldoveni. 

Reprezentanții bisericii (clerul) au acceptat invitația ministrului Grigoraș de a marca împreună Ziua Internațională a Familiei datorită faptului că domnia sa este primul oficial moldovean care s-a gândit să implice Biserica în acțiuni concrete de ajutorare a familiilor care au nevoie de asistență socială, pentru asta a semnat un protocol de colaborare între cele două instituții. Chiar dacă societatea moldoveană este una laică, iar Biserica este despărțită de Stat, în actualele momente o asemenea formă de colaborare este binevenită.

Curajul ministrului Grigoraș, pentru că e vorba de îndrăzneală să inviți Biserica să participe în treburile statului, s-a manifestat și în urmă cu zece ani atunci când, în urmă cu zece ani,  în calitate de conducător al organizației neguvernamentale EveryChild Moldova, domnia sa s-a adresat decidenților politici ai vremii propunându-le reforma sistemului rezidențial din Republica Moldova. Era vorba de reducerea numărului de instituții rezidențiale (așa numitele case de copii) și plasarea copiilor în instituții de tip foster. Decizia luată de către conducerea politică a Republicii Moldova a fost una pozitivă – așa a demarat reforma în sectorul instituțiilor rezidențiale moldovenești.

La zece ani distanță, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale din Moldova, specialişti din domeniul asistenţei sociale, educaţiei şi asistenţei medicale, experți internaţionali, reprezentanţi ai mediului academic şi profesionişti din sectorul neguvernamental participă în zilele de 17-19 mai, la Conferința internațională „Asigurarea dreptului la familie pentru fiecare copil: Provocări şi soluţii”. Evenimentul este organizat în contextul celor zece ani de la lansarea reformei sistemului de protecţie a copilului în Republica Moldova. Moment propice pentru a prezenta realizările obţinute în procesul de dezinstituţionalizare a copiilor în Republica Moldova dar şi pentru a scoate în evidenţă conexiunea dintre dezinstituţionalizare, dezvoltarea serviciilor bazate pe familie şi comunitate, educaţia incluzivă şi intervenţia timpurie. Vrem sau nu, cârcotașii vor trebui să tacă – practicile moldovenilor pot fi diseminate căci deja zece ani de  prevenire a separării copilului de familie ori de implementare a modelelor de îngrijire alternativă de tip familial pentru copiii separaţi de părinţi își spun cuvântul.

Moldova a reușit mai multe decât alte țări din spațiul ex-sovietic în asigurarea dreptului copilului la familie. Potrivit datelor statistice, la sfîrșitul anului 2015, în Moldova mai activau 35 de instituții rezidențiale, în care erau plasați aproximativ 2000 de copii. Din momentul lansării reformei sistemului rezidențial, numărul de instituții s-a redus cu 30, iar al copiilor instituționalizați cu circa 9 mii. E firesc ca lucrurile să nu se oprească căci, potrivit cercetărilor sociologice, printre primele trei îngrijorări ale moldovenilor se număr și cea referitoare la viitorul copiilor. Fiecare își dorește să aibă copii educați, îngrijiţi, care să trăiască într-o familie puternică, sănătoasă și încrezută în forțele proprii. 

Datele cercetărilor demografice ne prezintă o Moldovă mică, cu o populaţie tot mai îmbătrânită şi dezamăgită. Pentru fiecare familie din Moldova, copiii sunt cea mai mare comoară - deci ei sunt de fapt cel mai important  patrimoniu al statului moldovean. De asta oficialii moldoveni nu își mai permit luxul de a avea în Moldova copii abandonați, copii în internate, copii fără trecut şi fără viitor. 

În urmă cu zece ani, atunci când a dat startul reformelor în sistemul rezidențial, doamna Grigoraș a fost prima care a înțeles asta. Astăzi doamna ministru Grigoraș are curajul de a face parteneriat pentru familia Moldovei cu instituția bisericească. Un curaj care contribuie la stabilizarea familiilor care necesită protecție socială. Protecția socială a familiilor vulnerabile contribuie la reducerea apariției situațiilor de risc în societate. Cârcotașii care cred că familia nu este importantă în exercitarea actului politic se înșeală, anume în familie se discută despre politică, iar acțiunile politicienilor afectează viața de zi cu zi a familiilor cetățenilor moldoveni. Tocmai de asta curajul doamnei Grigoraș trebuie menționat. Poate, subiectul familia și copilul în societatea moldoveană ar trebui să facă parte din temele viitoarei campanii prezidențiale în Republica Moldova. De ce nu?

Post Scriptum - Surse din interiorul Ministerului Muncii imi atrag atentia ca primul ministru care a realizat o colaborare cu Mitropolia Chisinaului a fost ministrul Valentina Buliga. Amintesc ca in anul 2006 - data la care a fost dat startul reformei in sistemul institutiilor rezidentiale, doamna Buliga, in calitatea domniei sale de presedinte al comisiei parlamentare pentru protectie sociala a avut, de asemenea, un rol important pentru buna finalitate a acestei reforme.