BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.

ION STURZA PRIM MINISTRU? DE CE NU?

Pe Facebook domnul Mihai Ghimpu îl critică pe președintele moldovean, Nicolae Timofti. Liderul liberal informează că șeful statului moldovean a decis să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru al țării înainte de formarea unei majorități parlamentare.

Să fi decis domnul Timofti așa ceva? Nu știm. Dacă e adevărat, ordinea acțiunilor este nefirească. 

Purtătorul de cuvânt al Președinției moldave, domnul Vlad Țurcanu, l-a contrazis pe domnul Ghimpu și a declarat presei că președintele Timofti se va încadra în termenul legal și că decizia în privința desemnării este rezultatul discuțiilor pe care le-a avut cu fracțiunile parlamentare.  

 „Furtul miliardului nu este doar o problemă financiară pentru Republica noastră, ci și una politică. De o lună și ceva batem pasul pe loc! (...) De ce Președintele, în loc să facă tot posibilul ca PLDM să pună mai presus interesele cetățenilor, viitorul lor și nu supărarea, a hotărât să desemneze candidatura la funcția de prim-ministru înainte de a avea formată o majoritate parlamentară? În ce să crezi? În urgentarea formării Guvernului sau în forțarea alegerilor anticipate?”, s-a întrebat retoric domnul Ghimpu. Lamentările domniei sale au continuat. „Ce înseamnă alegeri anticipate pentru viitorul nostru cred că nu e cazul să vă vorbesc. Furtul miliardului a fost mai mult unul politic, și anume de a compromite viitorul european. Iată de ce unii (adică PLDM-ul ?) nu vor formarea unei majorități parlamentare proeuropene și investirea Guvernului, iar președintele statului, având încă timp îndeajuns, se grăbește să nominalizeze candidatura la funcția de prim-ministru”, a mai adăugat liberalul. 

Ce mesaj a transmis domnul Ghimpu publicului? Primo – pentru că nu participă la formarea unei majorități PLDM-ul este anti-european și, secundo, dacă va nominaliza candidatura la funcția de prim ministru, președintele Timofti va fi la fel. Care a fost motivul acestor acuzații? Baterea pasului pe loc!

Nu știu dacă președintele moldovean are de gând să nominalizeze un candidat la funcția de prim ministru mai înainte de formarea unei coaliții majoritare pro-europene în Parlamentul de la Chișinău. Domnul Ghimpu știe mai multe decât mine și s-ar putea ca la urechea domniei sale să fi ajuns zvon despre intenția președintelui. Nu iese fum fără foc. Dacă s-ar întâmpla așa ceva, domnul Timofti le-ar forța mâna deputaților și i-ar obliga la progres. Până în prezent, domnul Timofti nu a lăsat să se înțeleagă că are vână politică. Dacă va pune în aplicare acest șantaj înseamnă că șeful statului moldovean nu face trebușoara asta de unul singur și că are cel puțin  acceptul unei formațiuni politice pentru a pune în aplicare această amenințare. 

În declarația sa de pe rețeaua de socializare, domnul Ghimpu a pomenit de două ori furtul miliardului și a sugerat că este o problemă de responsabilitate politică. Domnul Ghimpu are dreptate. Dar această responsabilitate nu-i aparține. Altele sunt păcatele domniei sale. În perioada în care miliardul a dispărut, Partidul Liberal nu se afla la guvernare. Cabinetul Leancă a beneficiat de susținerea politică a deputaților din PLDM, PDM și PLR (Partidul Liberal Reformat). Liderul liberalilor este însă îngrijorat de rezultatul sondajului Barometrului de Opinie Publică, potrivit acestor date, Partidul Liberal nu s-ar număra printre formațiunile politice care vor accede în legislativul moldovean. În urma unor posibile alegeri anticipate, pragul viitorului Parlament va fi trecut de șase formațiuni politice – Partidul politic Partidul Nostru, Platforma Civică Demnitate și Adevăr, Partidul Socialiștilor, Partidul Popular European,  Partidul Comuniștilor și, la limită, Partidul Democrat.

Motivația criticilor aduse de domnul Ghimpu șefului statului moldovean ține de interesele Partidului Liberal. Domnul Ghimpu nu vrea alegeri anticipate, domnia sa dorește păstrarea status quo-ului existent. Liderul liberal nu vrea nici varianta zero de negociere (pe care o solicită PLDM-ul) – varianta zero ar înseamnă declanșarea unor negocieri la care liberalii ar trebui să cedeze din felia tortului guvernamental deținut. De aici și acuzația  adusă liberal-democraților – „PLDM-ul compromite viitorul european”. 

Repet – nu iese fum fără foc. Sugerata amenințare a domnului Timofti convine doar unei singure formațiuni politice – Partidul Democrat din Moldova. La începutul lunii septembrie, liderul neformal al acestei formațiuni, domnul Plahotniuc a sugerat că democrații sunt pregătiți de alegeri și că, atât timp cât sunt solicitate de către un număr mare de cetățeni nu vede nici o problemă în declanșarea lor.

În același timp,  echipa condusă de domnul Lupu este pregătită și să își asume guvernarea, a spus-o deputatul PDM, domnul Sergiu Sârbu. După șase ani de guvernare a venit timpul ca funcția de premier să revină democraților. Ceea ce înseamnă că, dincolo de ce arată sondajele sociologice, Partidul Democrat e partidul balama – partidul care se poate plia pe orice formulă de dezvoltare a situației politice din Republica Moldova. Un plus major.

Domnul Ghimpu afirmă că liberal democrații își doresc alegeri anticipate. Fals. Și nu fac trimitere la datele ultimei cercetări sociologice. Afirm doar că PLDM-ul nu este pregătit pentru alegeri anticipate. După reținerea, la 15 octombrie 2015, a liderului PLDM o parte din instituțiile media care simpatizau această formațiune politică au început să aibă dificultăți. Postul de televiziune Vocea Basarabiei și-a trimis colaboratorii în șomaj tehnic. Firesc. Potrivit Declaraţiei cu privire la transparenţa proprietăţii depusă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, proprietarul legal al acestei instituții media este domnul Igor Cijov, tot el și administrator al firmei Caravita se află în arest suspectat în dosarul furtului de la BEM.

Pe 6 noiembrie, Judecătoria sectorului Buiucani din municipiul Chișinău l-a condamnat pe proprietarul Caravita la cinci ani privațiune de libertate. Totodată, instanța de judecată a hotărât ca persoanele juridice — companiile „Caravita" și „Business Estate Investments" – să fie obligate la  plata unei amenzi în valoare de 150 de mii de lei. În afară de aceasta, judecata a decis ca aceste firme să fie lichidate și a recunoscut cererea „Băncii de Economii" de a percepe de la cele două companii mijloace financiare în sumă de 2 milioane 793de  mii 229 de euro în folosul băncii.În condițiile în care liberal democrații nu mai dispun de suportul mediatic de altă dată este greu de presupus că membrii Consiliului Național Politic al PLDM vor vota pentru provocarea alegerilor anticipate. Domnul Streleț nu este sinucigaș. Domnul Streleț și echipa de deputați ai PLDM au o singură dorință – garanții pentru viitorul lor politic.

Așa că domnul Ghimpu trebuie să ne spună cine sunt acei “unii care nu vor formarea unei majorități parlamentare proeuropene și investirea Guvernului” . Oare nu cumva pentru a termina odată și pentru totdeauna cu toți incomozii săi inamici politici, partidul balama al domnului Marian Lupu este cel care vrea să provoace alegerile anticipate? 

Repet – Partidul Democrat din Moldova este formațiunea care nu are nimic de pierdut. Datele sociologice dar și poziționarea strategică a acestei formațiuni politice în provincie arată că acest partid trece pragul electoral cu un procent mai mare decât cel exprimat de sondajul BOP.  

Își dorește echipa PDM-ului alegeri anticipate? Doar in extremis. Adică doar în cazul în care candidatul tehnocrat pe care îl vor propune la funcția de prim ministru nu va fi acceptat. Rămâne să sperăm că el va fi Ion Sturza.( Capul listei electorale a PDM la alegerile parlamentare din anul 2001 a fost Ion Sturza. În perioada respectivă Vlad Filat era unul dintre finanțatorii marcanți ai PDM.)

SCURTA DE MARȚI – UNDE-I MUSTĂCIOSUL? SAU „LUPTA” LUI USATÂI

L-ați văzut cumva? S-a întors în Moldova? La sfârșitul lunii noiembrie se lăuda că vine acasă.  Vine și își asumă cheltuielile de eliberare a membrilor echipajului luați prizonieri în Afganistan. Așa a spus. E un material video pus de el pe Facebook. „Înţeleg cât de greu le este acum familiilor lor şi sunt gata să-i susţin în această perioadă grea”, așa a promis mustăciosul. 

Nu a venit.

Nu a fost în Moldova nici atunci când simpatizanții lui s-au dus la Condrița pentru a-i cere președintelui Nicolae Timofti demisia. Pe 29 noiembrie câteva sute de oameni și-au manifestat nemulțumirea pentru faptul că șeful statului moldovean le-ar fi promis o întrevedere dar nu s-a ținut de cuvânt.  Păi dacă mustăciosul nu e în Moldova cu cine ați fi vrut să se întâlnească președintele? Cu mâca?
Nici pe data de 2 decembrie, când socialiștii moldoveni și-au adunat susținătorii în fața Parlamentului moldovean, mustăciosul nu a fost prezent. Pe 1 decembrie, liderul PSRM, domnul Dodon,  declara că oamenii adunați în fața Parlamentului vor pune presiune pe corpul de deputați pentru ca aceștia să-i demită pe cei care se fac responsabili de dispariția miliardului. Observatorii fenomenului politic din Moldova se așteptau ca alături de socialiști să fie prezenți și simpatizanții mustăciosului. 

Nu au fost.

Că e vorba de puterea exemplului. Susținătorii formațiunii politice Partidul Nostru, au luat ca model comportamentul șefului lor, domnul Usatâi ( în limba rusă usatâi înseamnă mustăcios). Dacă Usatâi nu e pe loc, pentru ce ar trebui să apară ei la demonstrații? 

Ministrul moldovean de interne spune că în fața Ministerului Agriculturii, acolo unde erau corturile lui Usatâi nu mai dormea nimeni. Ce nu e corect în declarația asta? Protestatarii au văzut că liderul lor nu e lângă ei și au plecat acasă. Că doar n-or să stea în frig în fața Ministerului Agriculturii în timp ce Usatâi stă prin restaurante și cluburi de lux ?! Așa că nu cred în declarația în care mustăciosul ne spune că nu va înceta protestele. Acum trotuarul din fața Ministerului Agriculturii este liber - corturile lui au dispărut. „Oamenii, care protestează în fața ministerului Agriculturii, vor trece în orășelul din fața Parlamentului, care va fi amenajat corespunzător și va putea găzdui toți protestatarii”, se spune în declarația formațiunii politice Partidul Nostru. O fi, dar acolo am văzut doar steagurile socialiștilor moldoveni, steagurile lui Usatâi nu le-am văzut.

Pentru că mustăciosul stă mai mult la Moscova decât la Chișinău, Dodon și echipa lui au rămas să lupte cu puterea (atât cât a mai rămas din ea) de unii singuri. Cu cine-o lupta la Moscova Usatâi? Cu boala? Că era bolnav. Mai e în spital? Ori luptă cu fetele și cu paharul? Că la Nijnii Novgorod, într-un club era tare vesel. 

Pun la îndoială faptul că Renato Usatâi mai este și în prezent bolnav. Explic. În ultimele materiale video difuzate, acolo unde ne asigura că municipiul Bălți va îmbrăca haine de sărbătoare, arăta bine. Nu era tras la față. Nu avea cearcănele bolii în jurul ochilor. Ne-a spus că pe data de 15 decembrie la Bălți se va inaugura bradul de Crăciun. Va veni și el acolo? Nu trag nădejde că primarul de Bălți va veni în curând  în Moldova. De ce? Pentru că a șters putina la timp. Adică a înțeles rapid că în complicata ecuație de putere care încearcă să se rezolve acum în Moldova, domnia sa era/este un factor neglijabil. De care marii jucători se pot lipsi. Usatâi a înțeles că atât timp cât coaliția parlamentară nu este formată, poate fi o monedă de schimb. Fuga este rușinoasă dar e sănătoasă. Mai ales când ești cu musca pe căciulă! 

Notam că opinia publică îl consideră pe Usatâi a fi sursa primară a înregistrării partidei de amor a domnului Filat – un asemenea afront poate trece nesancționat?  Mai are și alte înregistrări de acest tip? Probabil, afirmația lui Usatâi, că nu este autorul filmului, este veridică. Probabil nu mai are alte filmări. Dar inițial, în primele momente, mustăciosul s-a lăudat tuturor că e cel mai tare din parcare și că face și drege. Gura bate curul, așa spunea bunică-mea. Pe bună dreptate! Tocmai pentru că este un lăudăros care nu a realizat greutatea cuvintelor care le spune, îi este teamă să mai revină în Moldova. Iar acest lucru dă rău la aderenții pe care-i are. De asta și simpatizanții lui sunt din ce în ce mai dispersați. 

Dacă dreapta politică, din pricini de subtilizare a unui miliard, este guralivă și dezbinată,  radiografia stângii politice moldovenești arată ca Moldova după creșterea prețurilor și a tarifelor – tăcută și mohorâtă. Usatâi dă exemplu prost simpatizanților și își pierde din aderenți ( sondajul BOP din 8 decembrie va confirma acest lucru). Comuniștii moldoveni mimează că sunt în opoziție și visează să își vândă cât mai scump votul pentru instaurarea unei guvernări de dreapta. Rolul PCRM-ului, ăsta e – pe banca de rezervă, gata să răspundă chemărilor pentru formarea viitorului cabinet de miniștri. Să fim sinceri – e ultimul tangou politic al domnului Voronin!  

În sumbrul tablou al stângii,  socialiștii arată nițel mai răsărit. Nu-i lăudăm, facem comparații. Zicem doar că, pe acest fundal, frica lui Usatâi îi convine domnului Dodon.

DILEMELE PLDM-ULUI : OPOZIȚIE ORI ALEGERI ANTICIPATE?

Parlamentul Republicii Moldova, pe 2 decembrie, a desfășurat o sesiune specială dedicată dispariției unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Înaintea ședinței propriu zise, deputații PLDM și ai PSRM au cerut ca audierea factorilor de decizie prezenți în Parlament ( procurorul general, directorul CNA, directorul BNM, ministrul de finanțe și directorul SIS) să se desfășoare într-o ședință publică. Prin votul comun al comuniștilor, al deputaților PDM și ai liberalilor moldoveni, audierea procurorului general s-a desfășurat cu ușile închise. 

Din audierile publice ale celorlalți responsabili de buna funcționare a sistemului bancar moldovean au reieșit câteva concluzii care, la rândul lor, stârnesc întrebări:

Primo - furtul a fost elaborat cu ajutorul (dezinteresat ori nu ) al unor reprezentanți ai cabinetului de miniștri din respectiva perioadă. Asumarea responsabilității guvernului Leancă a permis printre altele și modificarea legislației cu privire la eliberarea creditelor speciale. Cine a fost cel care a introdus acest punct în lista pentru care premierul Iurie Leancă și-a asumat responsabilitatea?

Secundo - Banca Națională, Procuratura Generală, Ministerul de Finanțe, Centrului Național Anticorupție și celelalte instituții au sesizat că se întâmplă ceva dubios, dar nu au făcut nimic pentru a opri acest lucru. Un asemenea comportament poate fi catalogat ca fiind o complicitate. Această complicitate s-a manifestat din prostie, ceea ce este grav ori din interes, ceea ce este și mai grav?

Terțio – Transferul de 13,9 miliarde de lei de la BNM către cele trei bănci prin care s-a desfășurat această operațiune va fi catalogat ca datorie națională a statului moldovean. Înseamnă asta că cetățenii moldoveni, care deja au suferit de pe urma creșterii prețurilor în urma devalorizării monedei naționale vor trebui să întoarcă acești bani din propriul buzunar? 

Din audierile publice s-a înțeles că, atât șeful Băncii Naționale cât și ministrul de finanțe au raportat superiorilor (primului ministru Leancă) dubiile față de asumarea responsabilității guvernului pentru eliberarea creditelor speciale. Directorul CNA, domnul Chetraru, a declarat, la rândul său, că a raportat superiorilor (președintelui Parlamentului)  despre neregulile observate. Directorul SIS, domnul Bălan, a afirmat că în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova l-a informat pe președintele statului moldovean despre neregulile depistate în sectorul financiar bancar. Majoritatea factorilor de decizie ai statului moldovean fac parte din Consiliul Suprem de Securitate. Afirmația făcută de către șeful SIS duce la alegația potrivit căreia conducerea statului moldovean a fost la curent cu ceea ce se întâmpla. 

A fost conducerea statului moldovean complice la falimentarea Republicii Moldova? Pare că mai degrabă nu. Dar modul lax în care au activat instituțiile care trebuiau să oprească falimentarea statului moldovean, dovedește înlesnirea și tolerarea acestui lucru. Oare nu așa este definită noțiunea de complice? ( Complice, complici, -ce, s. m. și f. Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile.)

Socialiștii moldoveni și-au dorit ca ședința specială a Parlamentului să se lase cu demisii. Era și de ce - pentru falimentarea Moldovei, cineva ar fi trebuit să plătească. Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, a cerut arestarea șefului BNM, domnul Drăguțanu. Domnul Dodon a solicitat revocarea din funcție a șefului CNA, domnul Chetraru și a directorului SIS, domnul Bălan. Nici una dintre aceste cerințe nu au fost satisfăcute. Firesc. Probabil era bine ca propunerea domnului Voronin, de deschidere a unui dosar penal pe numele șefului BNM să fi fost susținută. Pare că domnul Drăguțanu a avut toate datele falimentării statului moldovean în mâna sa și s-a făcut că plouă. Dar, prin reținerea domnului Filat, deputații moldoveni au deschis deja Cutia Pandorei,  dacă s-ar fi dat curs propunerilor venite din partea comuniștilor și a socialiștilor moldoveni s-ar fi ajuns la reacții în lanț, iar speranța formării unei coaliții pro-europene s-ar fi dus pe apa sâmbetei. Explic.

Domnul Ghimpu e supărat foc pe deputații PDM și zice că nu mai face alianță alianță cu ei. Liderul liberal e supărat și pe liberal democrații moldoveni : „Pentru ca să fie negocieri, fiecare parte trebuie să vină fără condiții. PLDM vine cu condiții. Nu vrea să recunoască acordul AIE 3 și totodată, își impun cerințele lor. Nu am rezolvat nimic nici astăzi. Probabil PLDM se gândesc la alegeri anticipate. Suntem într-o situația foarte proastă, ar trebui să se mai cedeze, dar nu vedem acest lucru. Suntem în așteptare”, a declarat Ghimpu.

Asta înseamnă că negocierile bat pasul pe loc. Rămas fără imunitate parlamentară, președintele în exercițiul al PLDM, domnul Streleț, nu știe ce să facă – să treacă în opoziție ori să declanșeze alegerile parlamentare anticipate? De asta convoacă, pentru a treia oară, Consiliul Național. Domnul Ghimpu și-ar dori ca acolo, liberal democrații să voteze pentru participarea lor  la formarea guvernului. E sigura modalitate pentru ca Partidul Liberal să iasă cu fața curată din această  murdară afacere politico-economică. 

Domnul Streleț nu se gândește la liberali, domnia sa are o altă dilemă : președintele în exercițiu al PLDM știe că a guverna alături de PDM înseamnă a juca ruleta rusească - nu se știe niciodată când vine glontele. Așa că la Consiliul Național Politic își va întreba colegii ce e de făcut – aleg să reziste timp de trei ani în opoziție? Sunt garanții pentru acest lucru? Le oferă cineva? Ori poate, potrivit principiului după mine potopul, e mai indicată declanșarea alegerilor anticipate știind că șansele de câștig ale tuturor partidelor pro-europene sunt minime iar concurenții politici ai PLDM nu vor mai avea putere decizională? Oferă socialiștii moldoveni suficiente garanții că, după anticipate, interesele PLDM și ale fruntașilor lui vor fi asigurate? Cine oferă cele mai bune garanții, socialiștii domnului Dodon ori democrații domnului Lupu? Iată întrebările la care delegații Consiliului Național al PLDM ar trebui să găsească răspuns.