O AMENINȚARE PENTRU 2018 - REVOLUȚIA PREȘEDINTELUI SOCIALIST

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat că șeful statului moldovean va fi suspendat temporar din funcție. De aici. 

 

Președintele Dodon a reacționat, e drept, pe rețelele de socializare. Potrivit lui, „ noii miniștri intră în Guvern pe ușa din spate, fiind lipsiți de legitimitatea și credibilitatea cuvenite”. „Prin această decizie, Curtea Constituțională a trecut definitiv în zona gri a democrației și a statului de dept. Curtea și-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituțional. (…) Partea bună în toată această chestiune este că guvernarea se compromite din nou în ochii cetățenilor. Ceea ce o va dezavantaja mult în acest an electoral”, a mai scris Dodon pe Facebook. De aici.

 

În schimb, președintele Parlamentului moldovean susține că, în calitatea ei de garant al Constituției moldovene, „Curtea Constituțională, a oferit, o soluție pentru blocajul instituțional generat de președintele Igor Dodon. În calitate de președinte interimar, voi semna în perioada următoare decretul privind numirea miniștrilor și voi primi jurământul acestora”.

Cine pierde și cine câștigă în urma suspendării președintelui moldovean? Are dreptate Igor Dodon atunci când afirmă că această acțiune va compromite guvernarea în ochii cetățenilor?

Amintesc că, la sfârșitul anului 2017, șeful statului moldovean a întors către legislativ legea anti-propagandă și a anunțat că nu va promulga legea de numire a noilor membrii ai guvernului. El a spus că printre cei nominalizați sunt și mulți profesioniști dar, nu va legaliza aceste numiri. Deci, președintele Parlamentului moldovean are dreptate, de facto, președintele Dodon este autorul blocajului instituțional în care s-a aflat Moldova.

Motivul pentru care șeful statului moldovean preferă să intre în contradicție cu instituția parlamentară este la suprafață - exploatarea electorală a nemulțumirii populației față de reformele pe care le solicită Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Igor Dodon a declarat la sfârșitul anului că, în 2018, „Partidul Socialiștilor are două căi: să facem revoluție sau să organizăm alegeri anticipate”. De aici.

Majoritatea parlamentară a evitat să calce pe greblele care ar fi declanșat alegeri anticipate. Partidul Socialiștilor moldoveni are doar o singură strategie de urmat, cea a declanșării unei revoluții.

Acesta este contextul în care se înscrie declarația președintelui Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Duma de Stat a Federației Ruse, Leonid Kalaşnikov, care afirma că, „suspendarea parţială a preşedintelui Igor Dodon, poate provoca tensiuni în Moldova”. „Dodon ar putea îndemna oamenii să iasă în stradă. Cred că asta se va putea întâmpla în zilele următoare”, a declarat Kalaşnikov.

Deputatul rus spune adevărul. Președintele Igor Dodon își poate îndemna susținătorii să iasă la proteste. Motivul acestor proteste nu va fi legat de suspendarea lui din funcție ci de legea privind securizarea spațiului informațional moldovenesc care prevede interzicerea buletinele de știri ale televiziunilor din Federația Rusă transmise în spațiul audiovizula al Republicii Moldova. Igor Dodon a refuzat, în mod repetat, să promulge această lege. Președintele moldovean consideră legea ca fiind o cenzură cu duble standarde. De aici.

Revoluția pe care o gândește Igor Dodon poate avea loc. Explic: Interzicerea buletinelor de știri difuzate pe teritoriul Republicii Moldova de televiziunile din Federația Rusă poate fi un catalizator de nemulțumire pentru vorbitorii de limbă rusă, în mare parte simpatizanți ai Partidului Socialiștilor.  Contradicțiile dintre instituția prezidențială și cea parlamentară sunt intenționate. Liderul de facto al socialiștilor, Igor Dodon, incită spiritele din societatea moldoveană pentru a scoate lumea la protest. Un îndemn la revoluție al președintelui Dodon, făcut cu subiect și predicat, poate fi considerat ca o chemare la răsturnarea sau schimbare prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova, o încălcare a articolului 341 din Codul Penal? Sau nu? Să răspundă specialiștii în jurisprudență.

În condițiile în care Igor Dodon va îndemna moldovenii la revoluție, misiunea noului șef al SIS, Vitalie Pârlog, va fi delicată. Amintesc că, în calitate de ministru al justiției, el a activat în același guvern în care Igor Dodon a ocupat funcția de ministru al economiei și comerțului. În același timp, protejarea ordinii constituţionale este sarcina strategică a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. SIS este instituția abilitată să elaboreze complexul de măsuri informative şi contrainformative care depistează, previne şi oprește din timp fenomenele care ar atenta la ordinea constituţională și ar submina autorităţile alese în mod legal. Acest lucru se referă inclusiv la amenințările care vin din partea președintelui Dodon. Vitalie Pîrlog va avea o sarcină grea, dar nu imposibilă.

LUMINA DE LA CAPĂTUL TUNELULUI

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu şi-a reafirmat opţiunea personală pentru monarhia constituţională. Preşedintele executiv al PSD, din România,  Nicolae Bădălău s-a arătat deschis organizării unui referendum naţional pentru eventuala schimbare a formei de organizare a Statului Român. 

Demersul lui Călin Popescu Tăriceanu este imposibil. Deoarece în Constituția României prin articolul 1 alin. 2 se consacră forma republicană de guvernământ. Orice revizuire ascunde în spatele ei o intenție politică. 

Acesta este motivul pentru care, în Republica Moldova, revizuirile și joaca de-a referendumurile, au prins. 

Igor Dodon a anunțat că susținătorii lui au colectat peste 300 de mii de semnături pentru modificarea formei de guvernământ și trecerea la o republică prezidențială. Șeful statului moldovean a declarat că fracțiunea socialiștilor își propune să colecteze mai mult de un milion de semnături până la data de 2 februarie 2018. De aici.

Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, din martie 2016, a dispus revenirea la alegerile prezidențiale generale, dar prerogativele șefului statului au rămas simbolice. Mai mult, pe 23 decembrie 2016, data inaugurării președintelui Dodon, au intrat în vigoare modificări constituționale care reduc competența președintelui moldovean în domeniul securității de stat, inclusiv la formarea Consiliului Suprem de Securitate. 

Modificarea Constituției Republicii Moldova și trecerea ei la statutul de republică prezidențială este un obiectiv firesc pentru Igor Dodon. Pentru modificarea Constituției sunt necesare voturile a cel puțin o treime din numărul de deputați din Parlament. De aici.

Iată de ce, în 2018 activitatea de colectare a semnăturilor pentru mărirea puterilor decizionale ale președintelui Dodon va continua. Acest obiectiv va fi folosit și în campania electorală pentru alegeri parlamentare. 

O altă revizuire a fost anunțată la mijlocul lunii decembrie 2017 - membrii unui grup de inițiativă civică au declarat că vor începe colectarea semnăturilor pentru inițierea referendumului legislativ de anulare a sistemului electoral mixt. Directorul de programe al Centrul de Politici şi Reforme, Ştefan Gligor, a fost ales în calitate de preşedinte al grupului de iniţiativă. Vicepreşedinte al acestui grup este Stela Uţică, iar  secretar general a fost ales Valeriu Paşa.

Grupul de iniţiativă va face demersurile necesare pentru colectarea de semnături care să permită desfăşurarea unui referendum naţional până la alegerile parlamentare din 2018, pentru anularea legii prin care s-au făcut modificările la Codul Electoral. Ștefan Gligor și Valeriu Pașa sunt cunoscuți ca simpatizanți ai Maiei Sandu și Andrei Năstase.De aici.

Devine clar că obiectivul de colectare al semnăturilor pentru anularea legii care a modificat Codul Electoral va fi folosit pentru erodarea imaginii Partidului Democrat din Moldova și consolidarea numărului de simpatizanți ai liderilor opoziției extra-parlamentare. 

Chiar dacă a fost stopată activitatea de colectare a datelor personale a moldovenilor care își doresc unirea cu România acest lucru va fi continuat. Activitatea a fost stopată ca urmare a unei acțiuni a Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Instituția statului moldovean a acuzat Asociaţia „Unirea - ODIP” că ONG-ul trebuia să-i înștiințeze că vor  colecta date cu caracter personal, drept urmare oamenii legii au amendat asociația cu 40 de mii de lei. După o hotărâre finală a instanței de judecată, probabil, această organizație neguvernamentală va continua să adune date despre simpatizanții basarabeni ai unirii. Această organizație neguvernamentală face parte din Blocul Unității Naționale, aflat în siajul Partidului Unității Naționale. De aici.

Cele trei manifestări civice pe care le-am prezentat ascund în ele interese politice care intră în conflict cu interesul partidelor aflate la guvernare în Republica Moldova. Nu există motive legale pentru interzicerea acestor activități civice, chiar dacă ele sunt amestecate din plin cu ideologii politice. Aceste manifestări au însă un caracter electoral sporit, dar va fi foarte greu să se demonstreze, foarte precis, articolul de lege încălcat. În anul viitor, Guvernul Filip va trebui să facă față și acestor provocări.

Toate aceste activități vor fi exploatate mediatic de canalele media aflate în siajul actorilor politici care dirijează din umbră aceste procese. Această meditizare se va suprapune cu posibile mișcări de protest la adresa legii anti-propagandă, revotată pe 22 decembrie, de către deputații moldoveni. 

Devine limpede că, rezultatul alegerilor parlamentare de anul viitor va  fi decis de televiziuni. Mai exact de modul în care acestea vor reuși să manipuleze mintea cetățeanului elector. Lumina de la capătul tunelului, dătătoare de speranță, poate fi și un ultim tren. Poate Moldova să sară în el? 
Cele trei obiective pe care le-am anunțat – unirea Moldovei cu România, prerogative mărite pentru președintele Dodon, abolirea noului Cod Electoral/ lupta cu oligarhii – vor fi mursecate  din plin de către mediile de informare moldovenești. Va exista, desigur, multă incitare la ură interetnică și promovarea ideilor care transmit neîncredere față de valorile occidentale, linii de propagandă folosite de agenții de influență ruși în încercarea lor de a deturna rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Dacă oficialii români nu vor acorda suficientă atenție și asistență Guvernului de la Chișinău, anul Centenarului Marii Uniri, unul plin de semnificații pentru București, se poate transforma într-un an devastator - în funcție de rezultatul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, 2018 poate fi anul în care Basarabia a pierdut trenul.

Desele vizite făcute de Vlad Plahotniuc în Statele Unite demonstrează că Bucureștiul nu mai este un canal obligatoriu de comunicare între Chișinău și Washington. Dar și că, decidenții moldoveni caută sprijin politic de peste ocean. Firesc, România nu a putut influența rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016. În prezent, actorii politicii de la București se gândesc, în mod egoist, la supraviețuirea proprie și la cursa prezidențială din 2019. Că Bucureștiului îi este mai aproape maieul decât cămașa o spune faptul că, deși anunțată, cea de a doua ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău nu a mai avut loc. Ca urmare, Transgaz a depus în ultimul moment oferta de cumpărare a Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni. Nu mai vorbesc despre fluidizarea traficului de călători la frontiera moldo-română, propunerea părții moldovene, adresată omologilor de la Poliția de frontieră română, de organizare a unui punct comun de trecere a frontierei, nu a găsit încă răspuns. Nici despre aprofundarea relațiilor dintre Ministerele Apărării din cele două state și construcția unui batalion comun de reacție rapidă, nu spun nimic. Ideea lui Viorel Cibotaru, de pe vremea când ocupa postul de ministrul moldovean al Apărării, s-a uitat. 

Sunt câteva dintre măsurile simple pe care statul român le poate întreprinde. Evident, dacă își dorește ca rezulatul alegerilor parlamentare din Anul Centenarului să fie unul bun iar Moldova să prindă ultimul vagon al trenului de la capătul tunelului. Pentru un câștig al pro-europenilor între Prut și Nistru este nevoie de forța partenerilor români și occidentali ai Moldovei. Acesta este rolul viitor al nominalizatului vicepremier pentru integrare europeană Iurie Leancă. Este cât se poate de clar că, în fața viitoarelor presiuni ale Moscovei, economice și energetice, de unul singur, Chișinăul are puține șanse. Uneori, lumina de la capătul tunelului poate fi și un tren de care nu te poți feri.