LUMINA DE LA CAPĂTUL TUNELULUI

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu şi-a reafirmat opţiunea personală pentru monarhia constituţională. Preşedintele executiv al PSD, din România,  Nicolae Bădălău s-a arătat deschis organizării unui referendum naţional pentru eventuala schimbare a formei de organizare a Statului Român. 

Demersul lui Călin Popescu Tăriceanu este imposibil. Deoarece în Constituția României prin articolul 1 alin. 2 se consacră forma republicană de guvernământ. Orice revizuire ascunde în spatele ei o intenție politică. 

Acesta este motivul pentru care, în Republica Moldova, revizuirile și joaca de-a referendumurile, au prins. 

Igor Dodon a anunțat că susținătorii lui au colectat peste 300 de mii de semnături pentru modificarea formei de guvernământ și trecerea la o republică prezidențială. Șeful statului moldovean a declarat că fracțiunea socialiștilor își propune să colecteze mai mult de un milion de semnături până la data de 2 februarie 2018. De aici.

Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, din martie 2016, a dispus revenirea la alegerile prezidențiale generale, dar prerogativele șefului statului au rămas simbolice. Mai mult, pe 23 decembrie 2016, data inaugurării președintelui Dodon, au intrat în vigoare modificări constituționale care reduc competența președintelui moldovean în domeniul securității de stat, inclusiv la formarea Consiliului Suprem de Securitate. 

Modificarea Constituției Republicii Moldova și trecerea ei la statutul de republică prezidențială este un obiectiv firesc pentru Igor Dodon. Pentru modificarea Constituției sunt necesare voturile a cel puțin o treime din numărul de deputați din Parlament. De aici.

Iată de ce, în 2018 activitatea de colectare a semnăturilor pentru mărirea puterilor decizionale ale președintelui Dodon va continua. Acest obiectiv va fi folosit și în campania electorală pentru alegeri parlamentare. 

O altă revizuire a fost anunțată la mijlocul lunii decembrie 2017 - membrii unui grup de inițiativă civică au declarat că vor începe colectarea semnăturilor pentru inițierea referendumului legislativ de anulare a sistemului electoral mixt. Directorul de programe al Centrul de Politici şi Reforme, Ştefan Gligor, a fost ales în calitate de preşedinte al grupului de iniţiativă. Vicepreşedinte al acestui grup este Stela Uţică, iar  secretar general a fost ales Valeriu Paşa.

Grupul de iniţiativă va face demersurile necesare pentru colectarea de semnături care să permită desfăşurarea unui referendum naţional până la alegerile parlamentare din 2018, pentru anularea legii prin care s-au făcut modificările la Codul Electoral. Ștefan Gligor și Valeriu Pașa sunt cunoscuți ca simpatizanți ai Maiei Sandu și Andrei Năstase.De aici.

Devine clar că obiectivul de colectare al semnăturilor pentru anularea legii care a modificat Codul Electoral va fi folosit pentru erodarea imaginii Partidului Democrat din Moldova și consolidarea numărului de simpatizanți ai liderilor opoziției extra-parlamentare. 

Chiar dacă a fost stopată activitatea de colectare a datelor personale a moldovenilor care își doresc unirea cu România acest lucru va fi continuat. Activitatea a fost stopată ca urmare a unei acțiuni a Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Instituția statului moldovean a acuzat Asociaţia „Unirea - ODIP” că ONG-ul trebuia să-i înștiințeze că vor  colecta date cu caracter personal, drept urmare oamenii legii au amendat asociația cu 40 de mii de lei. După o hotărâre finală a instanței de judecată, probabil, această organizație neguvernamentală va continua să adune date despre simpatizanții basarabeni ai unirii. Această organizație neguvernamentală face parte din Blocul Unității Naționale, aflat în siajul Partidului Unității Naționale. De aici.

Cele trei manifestări civice pe care le-am prezentat ascund în ele interese politice care intră în conflict cu interesul partidelor aflate la guvernare în Republica Moldova. Nu există motive legale pentru interzicerea acestor activități civice, chiar dacă ele sunt amestecate din plin cu ideologii politice. Aceste manifestări au însă un caracter electoral sporit, dar va fi foarte greu să se demonstreze, foarte precis, articolul de lege încălcat. În anul viitor, Guvernul Filip va trebui să facă față și acestor provocări.

Toate aceste activități vor fi exploatate mediatic de canalele media aflate în siajul actorilor politici care dirijează din umbră aceste procese. Această meditizare se va suprapune cu posibile mișcări de protest la adresa legii anti-propagandă, revotată pe 22 decembrie, de către deputații moldoveni. 

Devine limpede că, rezultatul alegerilor parlamentare de anul viitor va  fi decis de televiziuni. Mai exact de modul în care acestea vor reuși să manipuleze mintea cetățeanului elector. Lumina de la capătul tunelului, dătătoare de speranță, poate fi și un ultim tren. Poate Moldova să sară în el? 
Cele trei obiective pe care le-am anunțat – unirea Moldovei cu România, prerogative mărite pentru președintele Dodon, abolirea noului Cod Electoral/ lupta cu oligarhii – vor fi mursecate  din plin de către mediile de informare moldovenești. Va exista, desigur, multă incitare la ură interetnică și promovarea ideilor care transmit neîncredere față de valorile occidentale, linii de propagandă folosite de agenții de influență ruși în încercarea lor de a deturna rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Dacă oficialii români nu vor acorda suficientă atenție și asistență Guvernului de la Chișinău, anul Centenarului Marii Uniri, unul plin de semnificații pentru București, se poate transforma într-un an devastator - în funcție de rezultatul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, 2018 poate fi anul în care Basarabia a pierdut trenul.

Desele vizite făcute de Vlad Plahotniuc în Statele Unite demonstrează că Bucureștiul nu mai este un canal obligatoriu de comunicare între Chișinău și Washington. Dar și că, decidenții moldoveni caută sprijin politic de peste ocean. Firesc, România nu a putut influența rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016. În prezent, actorii politicii de la București se gândesc, în mod egoist, la supraviețuirea proprie și la cursa prezidențială din 2019. Că Bucureștiului îi este mai aproape maieul decât cămașa o spune faptul că, deși anunțată, cea de a doua ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău nu a mai avut loc. Ca urmare, Transgaz a depus în ultimul moment oferta de cumpărare a Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni. Nu mai vorbesc despre fluidizarea traficului de călători la frontiera moldo-română, propunerea părții moldovene, adresată omologilor de la Poliția de frontieră română, de organizare a unui punct comun de trecere a frontierei, nu a găsit încă răspuns. Nici despre aprofundarea relațiilor dintre Ministerele Apărării din cele două state și construcția unui batalion comun de reacție rapidă, nu spun nimic. Ideea lui Viorel Cibotaru, de pe vremea când ocupa postul de ministrul moldovean al Apărării, s-a uitat. 

Sunt câteva dintre măsurile simple pe care statul român le poate întreprinde. Evident, dacă își dorește ca rezulatul alegerilor parlamentare din Anul Centenarului să fie unul bun iar Moldova să prindă ultimul vagon al trenului de la capătul tunelului. Pentru un câștig al pro-europenilor între Prut și Nistru este nevoie de forța partenerilor români și occidentali ai Moldovei. Acesta este rolul viitor al nominalizatului vicepremier pentru integrare europeană Iurie Leancă. Este cât se poate de clar că, în fața viitoarelor presiuni ale Moscovei, economice și energetice, de unul singur, Chișinăul are puține șanse. Uneori, lumina de la capătul tunelului poate fi și un tren de care nu te poți feri.