CHIȘINĂUL NU E TOATĂ MOLDOVA

Să înceapă critica: proiectul de modificare a Codului Electoral, propus de fracțiunea Partidului Democrat din Moldova a fost înregistrat pe 14 martie 2017 în Parlament. Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale. Fiecare circumscripţie va fi reprezentată de un deputat. Documentul propus de cei 34 de deputați ai fracțiunii PDM va fi trimis spre expertiză juridică Comisiei de la Veneţia. El va fi votat doar după organizarea unor dezbateri publice şi după avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia. 

Până mai ieri, vocile care și-au exprimat până în prezent dezacordul cu privire la schimbarea sistemului electoral actual și implementarea votului uninominal nu au citit acest proiect de lege, de asta opiniile s-au făcut după ureche și, de cele mai multe ori, cu exces de pasiune. După ziua de ieri mă aștept ca pasiunea să dispară iar verdictele să fie pertinente.

Ce prevede acest document? 

Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale, care va fi reprezentată de către un deputat. Pentru a candida, aspiranții vor trebui să înregistreze cel puţin 1.000 de semnături sau cel mult 2000 de semnături. Totodată, aceștia vor trebui să depună un set de documente, printre care și cazierul de integritate de la Agenția Națională pentru Integritate.

Potrivit noului Cod Electoral deputatul nu va putea fi revocat din funcţie în primul sau în ultimul an de mandat. Mai mult, revocarea deputatului se va face prin referendum local. Decizia de revocare se va lua doar în cazul în care peste 50% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă își vor da acceptul. 

Peste hotare, circumscripțiile vor fi deschise în funcție de numărul moldovenilor înregistrați prealabil, iar în regiunea transnistrean un scrutin va fi organizat doar atunci când autorităţile moldovene vor fi sigure că procesul electoral se va desfășura în mod democratic. De aici.

Sunt sigur că dezbaterile publice vor fi fierbinți și că unii dintre specialiștii în sisteme electorale vor găsi lacune acestui proiect de lege. Alții, probabil, vor argumenta că un sistem electoral mixt ar fi mult mai bun. Exact acesta este motivul pentru care vor fi organizate dezbaterile publice, în acest mod proiectul va fi îmbunătățit. O serie de critici au apărut deja. De aici.

Cu certitudine, implementarea noului Cod Electoral va oferi posibilități diasporei moldovene pentru a se implica în viața politică autohtonă. Au experiența, hotărârea și puterea de a face acest lucru. Despre această determinare mediile de informare au anunțat deja. O parte dintre cetățenii moldoveni aflați în străinătate se vor întâlni, între 18-19 martie 2017, la Veneția, pentru a discuta tocmai despre asta. De aici.

Dincolo de atragerea diasporei în viața social politică a Moldovei, lucru cu atât mai bun cu cât remitențele trimise de aceștia reprezintă un procent important din PIB statului moldav, mai există o filozofie pentru necesitatea implementării votului uninominal. Într-un text recent, Vasile Ernu a încercat să explice acest lucru, doar că a complicat prea mult. Nu este vorba doar de o luptă a semiurbanului moldovenesc cu ruralul, așa cum afirmă Ernu, cred că e mult mai simplu: Chișinăul nu e toată Moldova!

Asta înseamnă că socoteala de-acasă a partidelor nu se potrivește cu cea din târgul provinciei politice moldovenești. Rezultatul alegerilor locale și al negocierilor pentru conducerea raioanelor a scos la iveală aceste discrepanțe. Una se crede la Chișinău, cu totul altceva este în raioane. Să ne aducem aminte,  rezultatul alegerilor locale a arătat că în 24 de raioane ale Republicii Moldova, PLDM-ul și PDM-ul au obținut majoritatea. Partidul Socialiștilor a avut majoritatea doar în patru raioane, formațiunea lui Usatâi în două, blocul electoral condus de domnul Leancă a luat majoritatea în raionul de baștină al domniei sale, Cimișlia, comuniștii moldoveni au obținut doar un raion, iar liberalii nici unul. 

Constatăm că formațiunile politice care au obținut un rezultat slab la alegerile locale sunt cele mai vocale în a critica schimbarea Codului Electoral. Chiar dacă au structuri partinice slabe în teritoriu, aceste formațiuni politice doresc să își mențină monopolul de putere pe care îl au în Chișinău, în detrimentul provinciei, la formarea listelor electorale. Probabil se va reproșa că intelectualitatea provincială nu se ridică la nivelul celei din capitala moldavă și că introducerea votului uninominal ar face posibilă prezența în legislativ a mai multor diletanți. Dar când oare nu au fost diletanți printre parlamentarii moldoveni? Și apropo, doar locuitorii capitalei moldovene au dreptul de a face politică? Că ei sunt cei mai informați? Nu cumva îi excludem pe cei aflați în provincie? Că ei nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a le dona partidului în schimbul unui loc de trecere pe lista electorală?
Introducerea votului uninominal va face posibilă prezența reprezentanților din provincie, în forul decizional al Moldovei – Parlamentul. E vorba de gospodarii și de intelectualii care știu cel mai bine pulsul locuitorilor din satele și orașele moldovenești, pulsul celor săraci și necăjiți, pulsul Moldovei. Atunci se va înțelege mai bine unde și cum sunt cu adevărat moldovenii și că sintagma, Chișinăul nu e toată Moldova, este adevărată.  

LIBERALII VOR SUSȚINE MODIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL ACTUAL

Anunțul făcut de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că va propune legislativului moldovean modificarea sistemului electoral actual, a fost declanșatorul unor schimbări importante în configurația numerică a fracțiunilor din Parlamentul Republicii Moldova.  Pe 10 martie 2017, cei 14 deputaţi care făceau parte din Platforma Social-Democrată au decis să adere la fracţiunea Partidului Democrat din Moldova. În acest mod, fracţiunea Partidului Democrat din Moldova dispune de 34 de deputaţi și a devenit cel mai numeros grup politic din Parlamentul moldovean. De aici.

Comentatorii politici moldoveni au condamnat traseismul politic al celor 14 deputați. Însă, din punctul de vedere al realismului politic, acest gest era predictibil. S-a presupus încă din ianuarie 2016, când acest grup de politicieni au decis să sprijine guvernul PDM, că acești 14 deputați vor adera la PDM. În ianuarie 2016 acțiunea domniilor lor a pus capăt  instabilității politice din Moldova. Fără votul celor 14 deputați, guvernul Filip nu ar fi putut fi instalat. Repet, sprijinul pe care deputații din Platforma Social Democrată l-au acordat în ultimul an Guvernului Filip a făcut ca gestul politic din 10 martie, când au decis să facă parte din fracțiunea PDM, să fie unul așteptat. 

Creșterea numerică a fracțiunii PDM face ca acest grup politic să poată iniția de unul singur proceduri de modificare a Constituției Republicii Moldova dar și cele care ar permite suspendarea președintelui Igor Dodon. Unii comentatori politici consideră că înmulțirea numărului de deputați ai PDM ar duce la o posibilă excludere a Partidului Liberal din coaliția parlamentară formată în jurul Partidului Democrat. Nu cred în profețiile lor. 

Se știe că președintele Partidului Liberal, domnul Ghimpu, nu este un partener de coaliție foarte comod, ultimele declarații politice făcute de domnia sa, că Partidul Liberal nu agreează ideea schimbării sistemului electoral actual, demonstrează acest lucru. Cu siguranță, comportamentul politic al domnului Ghimpu face parte dintr-o strategie de negociere politică pe care liberalii moldoveni au practicat-o în cadrul tuturor coalițiilor politice din care au făcut parte. Uneori această strategie a dat rezultate, alte ori nu. Sunt sigur că, până la urmă, liberalii moldoveni vor fi convinși să susțină schimbarea actualului sistem electoral. Probabil, în aprilie, în funcție de evoluțiile reformei administraţiei publice centrale, domnul Ghimpu își va schimba opinia . 

Vor unii sau nu, devine sigur că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în baza circumscripțiilor uninominale. Proiectul de lege pentru schimbarea sistemului electoral va fi înregistrat în Parlamentul moldovean în săptămâna 13 – 18 martie 2017. Acest anunţ a fost făcut de către preşedintele Parlamentului, domnul Candu, în cadrul emisiunii “În PROfunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău. "Când am mers în campania electorală şi am scris despre votul uninominal, nu am explicat clar cum va fi acest concept. Proiectul de lege va fi înregistrat la Parlament săptămâna viitoare”, a precizat spicherul moldovean. 

Asta înseamnă că vocile critice la adresa votului uninominal nu au citit proiectul de lege al democraților și că toate opiniile negative  s-au făcut după ureche și cu exces de pasiune. O analiză la rece nu a fost scrisă din simplul motiv că pe site-ul oficial al Parlamentului moldovean acest proiect de lege nu este prezent încă. Abia la apariția publică a acestui proiect de lege, specialiștii autorizați se vor expune asupra acestui proiect.

Nu sunt un specialist în domeniul sistemelor electorale. Știu însă că problema centrală cu care se confruntă elitele politice ține de modul în care ele sunt alese și de modul în care, tot ele, sunt responsabile pentru acțiunile lor. Știm cu toții că, partidele politice moldovene nu funcționează în baza unor convingeri politice ferme ci mai degrabă în baza unor conjuncturi de interese ori de rudenie. Oponenții votului uninominal se tem că schimbarea sistemului politic actual va duce la moartea partidelor. Am ferma convingere că votul uninominal nu înseamnă moartea partidelor, ci reducerea puterilor dictatoriale ale președinților de partide. Asta e bine. 

Unul din motivele pentru care domnul Dodon a câștigat alegerile prezidențiale ține și de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în clasa politică actuală. Observ că, pericolul existențial pentru viitorul statului moldovean este mai degrabă unul intern și ține de sinceritatea și responsabilitatea elitelor politice față de cetățean. Schimbarea sistemului electoral actual va da naștere unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Finalul ar trebui să fie refacerea legăturilor politicienilor cu cetățeanul și obținerea acelui consens național atât de necesar Republicii Moldova. 

PREȘEDINTELE DODON SE TEME DE VOTUL UNINOMINAL ?

Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care președintele României, Klaus Werner Iohannis este acuzat de "abuz de drept" și de "uzurpare" a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la Curtea Constituțională a României privind OUG 13. Proiectul inițiat de Călin Popescu Tăriceanu a întrunit, miercuri, 8 martie, 203 de voturi pentru și 94 împotrivă și a fost adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Acest document urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României și, chiar dacă nu are efecte juridice, este o primă declarație politică adoptată de Parlamentul României împotriva șefului statului român. De aici.

La Chișinău o asemenea declarație politică întârzie. Într-un comunicat difuzat de Partidul Democrat din Moldova în data de 17 ianuarie se afirma că doar Parlamentul Republicii Moldova este forul suveran al democrației moldovenești și generatorul de bază al viziunii de politică externă a Republicii Moldova și se solicita Parlamentului Republicii Moldova să ia în discuție pozițiile președintelui Igor Dodon exprimate pe 17 ianuarie 2017 în vizita oficială de la Moscova și să emită o declarație de reafirmare a atașamentului față de continuarea drumului european al Republicii Moldova. De aici.

După ce președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunţat luni, 6 martie, despre iniţierea unei campanii de informare privind necesitatea implementării sistemului electoral uninominal, care presupune ca deputaţii să nu mai fie aleşi pe liste de partid, ci în baza circumscripţiilor uninominale, președintele moldovean s-a declarat categoric împotriva acestei inițiative. 
„Inițiativa conducerii PDM este inacceptabilă.(…) Această inițiativă este o provocare împotriva bazelor democratice ale statului, așa cum au fost ele formate de la Independență încoace. Ca președinte al statului, mă voi opune în mod categoric acestei reforme, de fapt nedemocrate, care distruge sistemul partinic din Republica Moldova.(…) Deci, propun reducerea numărului de deputați, implicarea cetățenilor din Transnistria și din diaspora. Și categoric nu uninominalului.” De aici.

Alături de punctul de vedere al președintelui Dodon, s-au raliat preşedintele PPDA, Andrei Năstase, şi cel al PAS, Maia Sandu. La fel a declarat și liderul liberalilor moldoveni, domnul Ghimpu, că nu va susţine iniţiativa respectivă. De aici.

Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la începutul anilor 2000, atunci Dumitru Braghiș a inițiat o campanie de presă pe acest subiect. După mai bine de un deceniu, în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. Pentru acest proiect au votat 63 de deputaţi şi zero împotrivă. Iniţiativa legislativă, ca și în prezent, a fost înaintată de Vlad Plahotniuc, atunci prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat. În 2013, comentatorii politici ai vremii afirmau că alegerile în baza circumscripțiilor uninominale ar responsabiliza deputaţii, şi că „va apărea motivaţia de a promova în Parlament de la Chișinău şi exponenţii direcţi ai alegătorilor din regiunea transnistreană”. La 3 mai 2013, cu votul deputaților liberal-democrați și al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb necesitatea schimbării sistemului electoral moldovean este inclusă în programul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Într-un comentariu pe rețelele de socializare, politologul Corneliu Ciurea afirmă că “furtuna stârnită în politica moldovenească de anunțul liderului PDM, Vlad Plahotniuc, despre votul uninominal spune multe despre maturitatea clasei politice moldovene. În loc să fie prilej de analiză și dezbatere argumentată, inițiativa democraților a generat reacții copilărești. Partidele (parlamentare și neparlamentare) s-au repezit asupra unei ținte convenabile, sperând că asta le va scuti de întrebări complicate. Inițiativa uninominalului merită o discuție serioasă, nu un potop de acuzații”. De aici.

Domnul Ciurea a observat corect: e la modă să critici inițiativele care vin din partea PDM!

Ce le vor spune însă domnii Dodon, Năstase, Maia Sandu și Ghimpu celor 80% dintre moldoveni care, conform sondajelor de opinie, susțin modificarea sistemului electoral? Opiniile împotriva votului uninominal vorbesc de fapt despre altceva, e vorba despre faptul că reprezentanții acestor formațiuni politice nu își doresc ca cetățenii să dispună de pârghii reale de control asupra activității aleșilor lor. Cei care se opun votului uninominal se tem de schimbarea sistemului politic actual, unul în care președintele partidului are puterea absolută, semn că partidele moldovene nu funcționează în baza convingerilor politice ci în baza conjuncturilor de rudenie ori financiare. Ori poate, este semnul slăbiciunii acestor partide în provincie, al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova?

Exact acesta a fost motivul pentru care, zilele trecute la Chișinău, Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia declara că eforturile de căutare a unui sistem electoral, care să restabilească încrederea cetăţenilor faţă de sistemul politic moldovenesc sunt justificate. De aici.

Președintele Dodon afirmă că inițiativa PDM ar schimba din temelii sistemul electoral moldovenesc. Domnul Dodon are dreptate! Doar prin schimbarea sistemului electoral poți obține o clasă politică nouă, una care are o relație directă cu electoratul propriu, care nu se teme de sabia șefului de partid și care nu stă sub umbra dubiilor politice.

Domnul Dodon se declară categoric împotriva votului uninominal. Probabil domnia sa se teme de faptul că forța unui corp de deputați aleși în baza circumscripțiilor uninominale ar fi mai mare decât a președintelui ales prin vot direct. Este firesc, suma voturilor deputaților aleși pe circumscripții uninominale este cu adevărat mai mare decât cea a voturilor acordate pentru președinte. În acest caz, un vot de blam la adresa șefului statului, așa cum a fost declarația adoptată de Parlamentul României la adresa președintelui Iohannis ar avea efecte politice și juridice. Ceva de temut, nu-i așa?