CHIȘINĂUL NU E TOATĂ MOLDOVA

Să înceapă critica: proiectul de modificare a Codului Electoral, propus de fracțiunea Partidului Democrat din Moldova a fost înregistrat pe 14 martie 2017 în Parlament. Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale. Fiecare circumscripţie va fi reprezentată de un deputat. Documentul propus de cei 34 de deputați ai fracțiunii PDM va fi trimis spre expertiză juridică Comisiei de la Veneţia. El va fi votat doar după organizarea unor dezbateri publice şi după avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia. 

Până mai ieri, vocile care și-au exprimat până în prezent dezacordul cu privire la schimbarea sistemului electoral actual și implementarea votului uninominal nu au citit acest proiect de lege, de asta opiniile s-au făcut după ureche și, de cele mai multe ori, cu exces de pasiune. După ziua de ieri mă aștept ca pasiunea să dispară iar verdictele să fie pertinente.

Ce prevede acest document? 

Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale, care va fi reprezentată de către un deputat. Pentru a candida, aspiranții vor trebui să înregistreze cel puţin 1.000 de semnături sau cel mult 2000 de semnături. Totodată, aceștia vor trebui să depună un set de documente, printre care și cazierul de integritate de la Agenția Națională pentru Integritate.

Potrivit noului Cod Electoral deputatul nu va putea fi revocat din funcţie în primul sau în ultimul an de mandat. Mai mult, revocarea deputatului se va face prin referendum local. Decizia de revocare se va lua doar în cazul în care peste 50% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă își vor da acceptul. 

Peste hotare, circumscripțiile vor fi deschise în funcție de numărul moldovenilor înregistrați prealabil, iar în regiunea transnistrean un scrutin va fi organizat doar atunci când autorităţile moldovene vor fi sigure că procesul electoral se va desfășura în mod democratic. De aici.

Sunt sigur că dezbaterile publice vor fi fierbinți și că unii dintre specialiștii în sisteme electorale vor găsi lacune acestui proiect de lege. Alții, probabil, vor argumenta că un sistem electoral mixt ar fi mult mai bun. Exact acesta este motivul pentru care vor fi organizate dezbaterile publice, în acest mod proiectul va fi îmbunătățit. O serie de critici au apărut deja. De aici.

Cu certitudine, implementarea noului Cod Electoral va oferi posibilități diasporei moldovene pentru a se implica în viața politică autohtonă. Au experiența, hotărârea și puterea de a face acest lucru. Despre această determinare mediile de informare au anunțat deja. O parte dintre cetățenii moldoveni aflați în străinătate se vor întâlni, între 18-19 martie 2017, la Veneția, pentru a discuta tocmai despre asta. De aici.

Dincolo de atragerea diasporei în viața social politică a Moldovei, lucru cu atât mai bun cu cât remitențele trimise de aceștia reprezintă un procent important din PIB statului moldav, mai există o filozofie pentru necesitatea implementării votului uninominal. Într-un text recent, Vasile Ernu a încercat să explice acest lucru, doar că a complicat prea mult. Nu este vorba doar de o luptă a semiurbanului moldovenesc cu ruralul, așa cum afirmă Ernu, cred că e mult mai simplu: Chișinăul nu e toată Moldova!

Asta înseamnă că socoteala de-acasă a partidelor nu se potrivește cu cea din târgul provinciei politice moldovenești. Rezultatul alegerilor locale și al negocierilor pentru conducerea raioanelor a scos la iveală aceste discrepanțe. Una se crede la Chișinău, cu totul altceva este în raioane. Să ne aducem aminte,  rezultatul alegerilor locale a arătat că în 24 de raioane ale Republicii Moldova, PLDM-ul și PDM-ul au obținut majoritatea. Partidul Socialiștilor a avut majoritatea doar în patru raioane, formațiunea lui Usatâi în două, blocul electoral condus de domnul Leancă a luat majoritatea în raionul de baștină al domniei sale, Cimișlia, comuniștii moldoveni au obținut doar un raion, iar liberalii nici unul. 

Constatăm că formațiunile politice care au obținut un rezultat slab la alegerile locale sunt cele mai vocale în a critica schimbarea Codului Electoral. Chiar dacă au structuri partinice slabe în teritoriu, aceste formațiuni politice doresc să își mențină monopolul de putere pe care îl au în Chișinău, în detrimentul provinciei, la formarea listelor electorale. Probabil se va reproșa că intelectualitatea provincială nu se ridică la nivelul celei din capitala moldavă și că introducerea votului uninominal ar face posibilă prezența în legislativ a mai multor diletanți. Dar când oare nu au fost diletanți printre parlamentarii moldoveni? Și apropo, doar locuitorii capitalei moldovene au dreptul de a face politică? Că ei sunt cei mai informați? Nu cumva îi excludem pe cei aflați în provincie? Că ei nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a le dona partidului în schimbul unui loc de trecere pe lista electorală?
Introducerea votului uninominal va face posibilă prezența reprezentanților din provincie, în forul decizional al Moldovei – Parlamentul. E vorba de gospodarii și de intelectualii care știu cel mai bine pulsul locuitorilor din satele și orașele moldovenești, pulsul celor săraci și necăjiți, pulsul Moldovei. Atunci se va înțelege mai bine unde și cum sunt cu adevărat moldovenii și că sintagma, Chișinăul nu e toată Moldova, este adevărată.