O NOUĂ ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA. PREMIERUL FILIP NU ARE RESTANȚE

La sfârșitul lunii martie 2017 oficialii moldoveni vor participa la două evenimente importante pentru statul moldovean. Pe 23 martie va avea loc ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și a României, iar pe 31 martie se va desfășura Consiliul de Asociere UE-Republica Moldova.

Primul eveniment se va desfășura la Piatra Neamț și are pe agenda comună de discuții între cele două guverne proiecte din domeniul economic, energetic, social, al educaţiei, finanţelor, justiţiei şi al afacerilor interne. O atenţie aparte urmează să fie acordată subiectului de interconectare energetică dintre cele două state.

Despre cel de al doilea eveniment, un raport comun al Comisiei Europene şi al Serviciul European de Acţiune Externă Cel spune că statul moldovean a adoptat o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a-şi îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Cred că discuțiile de la Piatra Neamț reprezintă o modelare anticipată a temelor pe care autoritățile moldovene le vor discuta la Bruxelles în cadrul ședinței Consiliului de Asociere din 31 martie. Presupunerea se bazează pe afirmația Ambasadorului României la Chişinău, domnul Daniel Ioniță, care, la întâlnirea cu premierul moldovean Pavel Filip, a spus că „Republica Moldova este o prioritate strategică în politica externă a României” şi că Bucureștiul este gata „să ajute Chișinăul în atingerea obiectivului de integrare europeană a statului moldovean.”

Afirmațiile făcute de diplomatul român nu sunt doar simple vorbe, România a acordat ajutor financiar, rambursabil și nerambursabil, exact în momentul în care Republica Moldova a avut cea mai mare nevoie. Datorită asistenţei financiare venite din România oficialii moldoveni au reuşit să stabilizeze Moldova, să depășească criza finanaciară în care a intrat în 2015 și datorită unor reforme constante au reușit să deblocheze finanţările externe şi încheierea unui Acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional. 

Un amănunt necesar, aprobat de către Parlamentul României, împrumutul de 150 de milioane de euro a fost refuzat în noiembrie 2015 de către președintele Klaus Iohannis.  A fost nevoie ca majoritatea PSD să mai voteze încă odată pentru acordarea acestui împrumut atât de necesar Republicii Moldova pentru ca, în mai 2016, domnul Iohannis să promulge legea referitoare la acest împrumut.

În noiembrie 2015, Președintele României a considerat că împrumutul nu era oportun atât timp cât nu exista o certitudine cu privire la continuarea procesului de reforme și al respectării, de către statul moldovean, a angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În februarie 2016, atunci când  premierul moldovean Pavel Filip a fost la București, domnia sa a acceptat condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestui împrumut.   

Acordarea primelor două tranșe din acest împrumut rambursabil este o confirmare că Guvernul Filip nu are restanțe în realizarea acestor condiționări.

Domnul Iohannis este cel care are restanțe, în fața cetățenilor români din interiorul granițelor României, cât și a celor care locuiesc între Prut și Nistru. Explic. La jumătatea lunii septembrie 2016, președintele Iohannis s-a angajat în mod public că va lansa un proiect de țară pentru România.  Pentru asta a înființat o comisie specială formată din 24 de experți. S-a crezut, unii comentatori politici români încă mai cred, că viitorul proiect de țară al României va fi dedicat Republicii Moldova. De atunci a trecut ceva vreme. Pe Prut nu s-au construit vreun pod nou și nici nu a apărut vreo întreprindere mixtă moldo-română. A rămas doar asigurarea președintelui Iohannis că proiectul de țară ar trebui să fie unul "bine făcut". Președintele Klaus Iohannis ajunge la jumatate de mandat iar România nu are un proiect de țară. Probabil, această idee este o tehnică de a trage de timp vorbind generalități pentru a pregăti electoral campania pentru un nou mandat al domniei sale la Cotroceni.

Am salutat fermitatea premierului Pavel Filip atunci când s-a angajat să respecte condiționările Bucureștiului pentru a primi finanţările acordate de România. Sunt reforme pe care autorităţile de la Chişinău le fac pentru independenţa justiţiei, lupta anti-corupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor. Repet, premierul Filip nu are restanțe în implementarea acestor reforme. Doamna Mogherini a spus că s-au înregistrat progrese. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, Joannes Hahn, la rândul său a declarat că „primele rezultate ale aplicării Acordului de Asociere sunt deja vizibile, dar obiectivele finale nu au fost încă atinse”. De aici.

Sunt de acord că România este un susţinător constant şi unul din cei mai buni prieteni pe care Republica Moldova îi are în drumul ei de apropiere de Uniunea Europeană. Evident că între București și Chișinău există relații speciale, în mare măsură pozitive. Complexitatea poziționării geografice și politice a statului moldovean este cunoscută cel mai bine doar de autoritățile de la Chișinău. Oficialii moldoveni au sesizat că o viteză prea mare de implementare a reformelor cerute de FMI ori de UE poate fi în defavoarea formațiunilor politice care s-au declarat pro-europene. 

Pe parcursul timpului, sondajele de opinie  au arătat asta. Viteza de implementare a reformelor nu poate fi impusă din exterior. Oficialii moldoveni ar trebui să explice aceste complexități la ședința comună a celor două guverne, altfel, orice susținere mai hotărâtă a procesului de reformă ar putea aduce beneficii de imagine doar Partidului Socialiștilor. Și probabil, la Piatra Neamț, domnul Pavel Filip ar trebui să invite, încă odată, autoritățile române la procesul de privatizare al unor importante obiective economice din Republica Moldova, ar fi un semn că oficialii moldoveni știu nu numai să ceară, dar și să ofere.