LIBERALII VOR SUSȚINE MODIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL ACTUAL

Anunțul făcut de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că va propune legislativului moldovean modificarea sistemului electoral actual, a fost declanșatorul unor schimbări importante în configurația numerică a fracțiunilor din Parlamentul Republicii Moldova.  Pe 10 martie 2017, cei 14 deputaţi care făceau parte din Platforma Social-Democrată au decis să adere la fracţiunea Partidului Democrat din Moldova. În acest mod, fracţiunea Partidului Democrat din Moldova dispune de 34 de deputaţi și a devenit cel mai numeros grup politic din Parlamentul moldovean. De aici.

Comentatorii politici moldoveni au condamnat traseismul politic al celor 14 deputați. Însă, din punctul de vedere al realismului politic, acest gest era predictibil. S-a presupus încă din ianuarie 2016, când acest grup de politicieni au decis să sprijine guvernul PDM, că acești 14 deputați vor adera la PDM. În ianuarie 2016 acțiunea domniilor lor a pus capăt  instabilității politice din Moldova. Fără votul celor 14 deputați, guvernul Filip nu ar fi putut fi instalat. Repet, sprijinul pe care deputații din Platforma Social Democrată l-au acordat în ultimul an Guvernului Filip a făcut ca gestul politic din 10 martie, când au decis să facă parte din fracțiunea PDM, să fie unul așteptat. 

Creșterea numerică a fracțiunii PDM face ca acest grup politic să poată iniția de unul singur proceduri de modificare a Constituției Republicii Moldova dar și cele care ar permite suspendarea președintelui Igor Dodon. Unii comentatori politici consideră că înmulțirea numărului de deputați ai PDM ar duce la o posibilă excludere a Partidului Liberal din coaliția parlamentară formată în jurul Partidului Democrat. Nu cred în profețiile lor. 

Se știe că președintele Partidului Liberal, domnul Ghimpu, nu este un partener de coaliție foarte comod, ultimele declarații politice făcute de domnia sa, că Partidul Liberal nu agreează ideea schimbării sistemului electoral actual, demonstrează acest lucru. Cu siguranță, comportamentul politic al domnului Ghimpu face parte dintr-o strategie de negociere politică pe care liberalii moldoveni au practicat-o în cadrul tuturor coalițiilor politice din care au făcut parte. Uneori această strategie a dat rezultate, alte ori nu. Sunt sigur că, până la urmă, liberalii moldoveni vor fi convinși să susțină schimbarea actualului sistem electoral. Probabil, în aprilie, în funcție de evoluțiile reformei administraţiei publice centrale, domnul Ghimpu își va schimba opinia . 

Vor unii sau nu, devine sigur că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în baza circumscripțiilor uninominale. Proiectul de lege pentru schimbarea sistemului electoral va fi înregistrat în Parlamentul moldovean în săptămâna 13 – 18 martie 2017. Acest anunţ a fost făcut de către preşedintele Parlamentului, domnul Candu, în cadrul emisiunii “În PROfunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău. "Când am mers în campania electorală şi am scris despre votul uninominal, nu am explicat clar cum va fi acest concept. Proiectul de lege va fi înregistrat la Parlament săptămâna viitoare”, a precizat spicherul moldovean. 

Asta înseamnă că vocile critice la adresa votului uninominal nu au citit proiectul de lege al democraților și că toate opiniile negative  s-au făcut după ureche și cu exces de pasiune. O analiză la rece nu a fost scrisă din simplul motiv că pe site-ul oficial al Parlamentului moldovean acest proiect de lege nu este prezent încă. Abia la apariția publică a acestui proiect de lege, specialiștii autorizați se vor expune asupra acestui proiect.

Nu sunt un specialist în domeniul sistemelor electorale. Știu însă că problema centrală cu care se confruntă elitele politice ține de modul în care ele sunt alese și de modul în care, tot ele, sunt responsabile pentru acțiunile lor. Știm cu toții că, partidele politice moldovene nu funcționează în baza unor convingeri politice ferme ci mai degrabă în baza unor conjuncturi de interese ori de rudenie. Oponenții votului uninominal se tem că schimbarea sistemului politic actual va duce la moartea partidelor. Am ferma convingere că votul uninominal nu înseamnă moartea partidelor, ci reducerea puterilor dictatoriale ale președinților de partide. Asta e bine. 

Unul din motivele pentru care domnul Dodon a câștigat alegerile prezidențiale ține și de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în clasa politică actuală. Observ că, pericolul existențial pentru viitorul statului moldovean este mai degrabă unul intern și ține de sinceritatea și responsabilitatea elitelor politice față de cetățean. Schimbarea sistemului electoral actual va da naștere unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Finalul ar trebui să fie refacerea legăturilor politicienilor cu cetățeanul și obținerea acelui consens național atât de necesar Republicii Moldova. 

PREȘEDINTELE DODON SE TEME DE VOTUL UNINOMINAL ?

Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care președintele României, Klaus Werner Iohannis este acuzat de "abuz de drept" și de "uzurpare" a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la Curtea Constituțională a României privind OUG 13. Proiectul inițiat de Călin Popescu Tăriceanu a întrunit, miercuri, 8 martie, 203 de voturi pentru și 94 împotrivă și a fost adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Acest document urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României și, chiar dacă nu are efecte juridice, este o primă declarație politică adoptată de Parlamentul României împotriva șefului statului român. De aici.

La Chișinău o asemenea declarație politică întârzie. Într-un comunicat difuzat de Partidul Democrat din Moldova în data de 17 ianuarie se afirma că doar Parlamentul Republicii Moldova este forul suveran al democrației moldovenești și generatorul de bază al viziunii de politică externă a Republicii Moldova și se solicita Parlamentului Republicii Moldova să ia în discuție pozițiile președintelui Igor Dodon exprimate pe 17 ianuarie 2017 în vizita oficială de la Moscova și să emită o declarație de reafirmare a atașamentului față de continuarea drumului european al Republicii Moldova. De aici.

După ce președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunţat luni, 6 martie, despre iniţierea unei campanii de informare privind necesitatea implementării sistemului electoral uninominal, care presupune ca deputaţii să nu mai fie aleşi pe liste de partid, ci în baza circumscripţiilor uninominale, președintele moldovean s-a declarat categoric împotriva acestei inițiative. 
„Inițiativa conducerii PDM este inacceptabilă.(…) Această inițiativă este o provocare împotriva bazelor democratice ale statului, așa cum au fost ele formate de la Independență încoace. Ca președinte al statului, mă voi opune în mod categoric acestei reforme, de fapt nedemocrate, care distruge sistemul partinic din Republica Moldova.(…) Deci, propun reducerea numărului de deputați, implicarea cetățenilor din Transnistria și din diaspora. Și categoric nu uninominalului.” De aici.

Alături de punctul de vedere al președintelui Dodon, s-au raliat preşedintele PPDA, Andrei Năstase, şi cel al PAS, Maia Sandu. La fel a declarat și liderul liberalilor moldoveni, domnul Ghimpu, că nu va susţine iniţiativa respectivă. De aici.

Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la începutul anilor 2000, atunci Dumitru Braghiș a inițiat o campanie de presă pe acest subiect. După mai bine de un deceniu, în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. Pentru acest proiect au votat 63 de deputaţi şi zero împotrivă. Iniţiativa legislativă, ca și în prezent, a fost înaintată de Vlad Plahotniuc, atunci prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat. În 2013, comentatorii politici ai vremii afirmau că alegerile în baza circumscripțiilor uninominale ar responsabiliza deputaţii, şi că „va apărea motivaţia de a promova în Parlament de la Chișinău şi exponenţii direcţi ai alegătorilor din regiunea transnistreană”. La 3 mai 2013, cu votul deputaților liberal-democrați și al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb necesitatea schimbării sistemului electoral moldovean este inclusă în programul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Într-un comentariu pe rețelele de socializare, politologul Corneliu Ciurea afirmă că “furtuna stârnită în politica moldovenească de anunțul liderului PDM, Vlad Plahotniuc, despre votul uninominal spune multe despre maturitatea clasei politice moldovene. În loc să fie prilej de analiză și dezbatere argumentată, inițiativa democraților a generat reacții copilărești. Partidele (parlamentare și neparlamentare) s-au repezit asupra unei ținte convenabile, sperând că asta le va scuti de întrebări complicate. Inițiativa uninominalului merită o discuție serioasă, nu un potop de acuzații”. De aici.

Domnul Ciurea a observat corect: e la modă să critici inițiativele care vin din partea PDM!

Ce le vor spune însă domnii Dodon, Năstase, Maia Sandu și Ghimpu celor 80% dintre moldoveni care, conform sondajelor de opinie, susțin modificarea sistemului electoral? Opiniile împotriva votului uninominal vorbesc de fapt despre altceva, e vorba despre faptul că reprezentanții acestor formațiuni politice nu își doresc ca cetățenii să dispună de pârghii reale de control asupra activității aleșilor lor. Cei care se opun votului uninominal se tem de schimbarea sistemului politic actual, unul în care președintele partidului are puterea absolută, semn că partidele moldovene nu funcționează în baza convingerilor politice ci în baza conjuncturilor de rudenie ori financiare. Ori poate, este semnul slăbiciunii acestor partide în provincie, al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova?

Exact acesta a fost motivul pentru care, zilele trecute la Chișinău, Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia declara că eforturile de căutare a unui sistem electoral, care să restabilească încrederea cetăţenilor faţă de sistemul politic moldovenesc sunt justificate. De aici.

Președintele Dodon afirmă că inițiativa PDM ar schimba din temelii sistemul electoral moldovenesc. Domnul Dodon are dreptate! Doar prin schimbarea sistemului electoral poți obține o clasă politică nouă, una care are o relație directă cu electoratul propriu, care nu se teme de sabia șefului de partid și care nu stă sub umbra dubiilor politice.

Domnul Dodon se declară categoric împotriva votului uninominal. Probabil domnia sa se teme de faptul că forța unui corp de deputați aleși în baza circumscripțiilor uninominale ar fi mai mare decât a președintelui ales prin vot direct. Este firesc, suma voturilor deputaților aleși pe circumscripții uninominale este cu adevărat mai mare decât cea a voturilor acordate pentru președinte. În acest caz, un vot de blam la adresa șefului statului, așa cum a fost declarația adoptată de Parlamentul României la adresa președintelui Iohannis ar avea efecte politice și juridice. Ceva de temut, nu-i așa?    

POST ADEVĂRUL RUS ÎN BASARABIA - UN RĂZBOI LUNG ȘI TĂCUT

Propaganda mediatică este parte a războiului-hibrid dus de Rusia, inclusiv contra Republicii Moldova.

Specificul unui război hibrid este că lupta nu se dă pentru teritorii, ci pentru minţile şi atitudinele cetăţenilor altor state. Mijloacele de luptă sunt sofisticate și aproape de neînțeles pentru necunoscătorii limbii ruse. De asta, războiul hibrid pe care îl practică Federația Rusă are șanse mai mari de câștig în statele în care limba rusă este una din limbile de comunicare – mă refer la statele care au făcut parte din URSS.

Războiul hibrid pe care Federația Rusă îl desfășoară împotriva statelor din Parteneriatul Estic, (Ucraina, Georgia și Moldova) este o confruntare în care Rusia încearcă să îşi subordoneze celălalte state prin mijloace economice, informaţionale și cele care țin de memoria istorică. Este un război în care (cu excepția Georgiei și a Ucrainei) nu sunt prioritare acţiunile militare. Amintesc că anexarea Crimeei, a avut loc fără mare rezistență militară din partea statului ucrainean, acest lucru demonstrează veridicitatea afirmației. Rusia a decis să anexeze Crimeea doar după ce a fost conștientă că, majoritatea locuitorilor din peninsulă, din punct de vedere psihologic și comportamental gândeau deja rusește. 

Anexarea Crimeii la Federația Rusă și începerea războiului-hibrid din Donbas, a fost posibilă datorită faptului că decidenții ruși au aplicat și aplică în mod agresiv o gamă largă de instrumente și mijloace, ca think tank-uri, posturi TV, pseudo-agenții de știri (precum rețeaua Sputnik), troli pe social media și internet.

La sfîrșitul lunii august 2016, într-un discurs televizat ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România și că Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure: "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite."

Declarația oficialului american a apărut la câteva zile după vizita oficială a premierului Dacian Cioloș, la Chișinau. Vizită despre care premierul moldovean Pavel Filip a spus că are loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorește 25 de ani de independență dar și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu România.

Comentatorii politici din România, și unii din Republica Moldova s-au supărat pe declarațiile oficialului  american. Doar că, domnia sa a subliniat corect – nici după 25 de ani, chiar dacă, probabil, s-a dorit, Moldova nu a putut deveni România. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Mai mult decât atât, există o deosebire principală: în statul moldovean, unul multietnic, limba de comunicare interetnică este rusa. Așa ceva, chiar dacă în anii 50 s-a încercat,  nu a fost niciodată în România. Câte posturi de televiziune de limbăr rusă emit în spațiul audiovizual românesc? Nici unul.

60% din posturile de televiziune care emit pe teritoriul Republicii Moldova sunt de limbă rusă. Nu toate aceste posturi transmit știri și emisiuni informativ-analitice, majoritatea difuzând programe de divertisment.

Este Republica Moldova ocupată mediatic? Da.

Un sondaj IMAS realizat în luna iulie 2016 arata că modelarea opiniei publice era în favoarea liderului socialist Igor Dodon, care își menținea capitalul de 25% încredere, practic neînregistrând scăderi. În schimb capitalul de imagine al liderilor opoziției de dreapta s-a restrâns dramatic: cel al lui Andrei Năstase a scăzut de la 32% la 20%, Maia Sandu a pierdea 7 procente din încredere, de la 35% la 28%, iar Iurie Leancă scădea cu 3%, de la 18% la 15%. Acest lucru a fost posibil datorită influenței posturilor de televiziune de limbă rusă. 

 

Care este motivul pentru care proprietarii moldoveni ai licențelor de emisie radio ori de televiziune preferă să difuzeze emisiuni produse în Federația Rusă? Răspunsul este la suprafață. Este vorba de eficiență financiară,  produsele media rusești costă puțin ori, ca în cazul programelor radiofonice produse de „Sputnik”, sunt oferite gratuit. Întrebați de către oficialii moldoveni de la CCA de ce procedează în acest mod, mai mulți proprietari de radio au declarat că știrile și emisiunile le sunt oferite în mod gratuit, de aceea a hotărât să renunțe la producția proprie în favoarea producției livrate „Sputnik”.

Propaganda rusă în Republica Moldova profită de dorința proprietarilor de licență radio sau televiziune de a fi eficienți din punct de vedere financiar. Produsele audiovizualului rusesc, care conțin propagandă eficient mascată, atrag publicitatea. Cine ar refuza să aibă mai multă publicitate fără a depune eforturi financiare la elaborarea propriilor emisiuni? Propaganda rusă a profitat de dorința proprietarilor de media de a parazita pe produsele altora.  

Desigur există o monitorizare permanentă din partea CCA a posturilor de radio ori de televiziune care retransmit programe rusești. Desigur există și sancționări din partea acestui oficiu, dar actuala lege a audiovizualului din Republica Moldova prevede pedepse graduale. Sancționarea graduală oferă instituțiilor audiovizualului moldovean suficient spațiu pentru a încălca legislația care reglementează acest domeniu de activitate.

Dacă post adevărul rus, prin intermediul mediilor de informare, radio și televiziune, va continua să intre nestingherit în mintea moldovenilor, probabil, în 2018, socialiștii moldoveni vor avea suficiente atuuri pentru a obține voturile necesare pentru a alcătui o majoritate parlamentară. Abia atunci, președintele Dodon va putea schimba vectorul de politică externă al statului moldovean. În prezent, datorită actualei majorități parlamentare din jurul PDM, președintele moldovean nu poate realiza asta. Dacă, în 2018, socialiștii moldoveni vor obține majoritatea atunci vom putea spune că Federația Rusă va fi câștigat războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Moldovei.  

James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România. Dacă la Washington se dorește ca Moldova să nu devină Rusia, oficialitățile americane, cât nu e prea târziu, ar trebui să îndemne pro-europenii moldoveni să întreprindă măsuri de stopare a post adevărului rus. Un sfat bun la vreme potrivită, se poate.

PS

Această prezentare a fost ținută în cadrul Congresului internațional al Universității Appolonia din Iași "Pregătim viitorul promovând excelența", secțiunea Dilemele comunicaționale ale lumii contemporane, la masa rotundă Post adevăr și propagandă vs comunicare strategică. Mulțumesc pe această cale conducerii Universității Appolonia și conf.dr. Vasile Roman pentru invitație.