UNIREA ȘI VIITOAREA ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

Aflat în Republica Moldova, unde a lansat platforma politică a Partidului Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este, Traian Băsescu a declarat că, “unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”. Potrivit lui, toate forţele unioniste ar trebui să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul președinte al statului român spune că „obiectivul unirii nu este unul pentru mâine, dar existența unui partid care să explice avantajele unirii României cu Republica Moldova este necesară”. De aici.

Apariția unui viitor bloc electoral unionist a fost anticipată. Pe 20 august 2017, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. Manifestarea a lansat Alianța pentru Centenar și a propus un plan de acțiuni pentru organizațiile neguvernamentale unioniste.  De aici.

Politician pur sânge, Băsescu cunoaște că a trecut pragul electoral al parlamentarelor românești, la limită, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Numele lui a emoționat și mobilizat o parte importantă din electoratul moldovean iar asta l-a făcut să se lanseze și în politica moldovenească. 

Pare că, la o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  politicienii români încep să făcă pași pentru Re-Unire. Președintele Iohannis, la rândul lui, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna proiectul de țară al României, iar problematica Republicii Moldova a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Doar că, după mai bine de un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

2018 nu este numai anul Centenarului. Este un an preelectoral în România și anul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, de asta Centenarul Unirii capătă și importanță electorală. E firesc ca beneficiarii români ai voturilor din Republica Moldova să pedaleze pe sentimentul național-patriotic basarabean.   

Reversul medaliei este la fel de firesc. În campania pentru alegerile prezidențiale moldovenești, candidatul socialist, Igor Dodon declara că planul Re-Unirii, există și că, socialiștii și patrioții moldoveni  "nu trebuie să permită acest lucru!" Se știe că președintele moldovean joacă cartea statalității moldovenești și a apropierii de Federația Rusă. Apropiere care, dacă s-ar face, ar deschide Cutia Pandorei. Una a federalizării statului moldovean. În octombrie 2016, Igor Dodon, declara pentru ziarul Izvestia că intenționează să creeze o federație în Republica Moldova și astfel să reglementeze dosarul transnistrean. De aici.

Posibila deschidere a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi face posibilă formalizarea unor alte relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova, adică aducerea Federaţiei Ruse la frontierele României. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Din această perspectivă, Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.  Implicarea lui Băsescu în politica din Republica Moldova trebuie citită în această cheie, a unei reacții pro-active de securitate. 

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat recent că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

La rândul său, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu, a spus că nu poate exclude o largă alianță post-electorală din care să facă parte și Partidul Democrat din Moldova. Băsescu spune că nu există o incompatibilitate politică între unioniști și proeuropeni. De aici.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Nu cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată să fie luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu. Nimeni însă nu l-a împiedicat pe fostul șef al statului român să fie elementul central al lansării PUN în Soroca și Ialoveni. Presupun că nici la alte apariții pre-electorale nu va fi deranjat.

Traian Băsescu promite moldovenilor Unirea. Social-democrații români, parteneri ai Partidului Democrat din Moldova, prin metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, aduc România mai aproape. Dacă vor să-i facă concurență lui Băsescu, social democrații români ar trebui să fie cât mai prezenți între Prut și Nistru. Apropo, în iulie 2017, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, premierul României, Mihai Tudose vorbea despre o ședință comună a celor două guverne la Chișinău. Își mai aduce cineva aminte de această promisiune?

CE ARE CATALONIA CU MOLDOVA ?

Poliția spaniolă a intervenit în forță pe 1 octombrie pentru a opri referendumul pentru independența Cataloniei. Peste 700 de persoane au fost rănite, imagini cu brutalitatea de care a dat dovadă Guvernul spaniol au făcut înconjorul lumii. Forțele de ordine au tras cu gloanțe de cauciuc și au folosit bastoanele împotriva catalanilor care participau la un referendum secesionist. De la Madrid, premierul Mariano Rajoy a anunțat că în Catalonia nu a avut loc nici un referendum. De aici.

Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție, semnat de 19 eurodeputați PPE, în care cere înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative, drept urmare Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.De aici.

Dezbaterile referitoare la situația din Republica Moldova au fost introduse pe ordinea de zi de către eurodeputații Partidului Popular European. S-a crezut, probabil, că discuția referitoare la situația din Republica Moldova ar putea amâna dezbaterea de urgență pe tema situației din Catalonia, unde guvernul Partidului Popular, membru al PPE, a făcut apel la forță pentru a opri desfășurarea unui referendum aprobat de către guvernul provinciei. Madridul a respins apelul la dialog al Parlamentului European dar și apelul liderului separatist catalan la mediere, atât timp cât guvernul catalan continuă să amenințe că va înfăptui secesiunea.

Partidul de guvernământ din Spania face parte din grupul politic al PPE, acesta este motivul pentru care popularii europeni au preferat să amâne o dezbatere din care să se vadă că, în criza catalană, guvernul Rajoy, a preferat opțiunea gorilei furioase. Nu le-a reușit. Social democrații europeni au subliniat că nu este pentru prima dată când guvernul sprijinit de PPE reacționează violent la proteste și că o parte din vina pentru apetitul secesionist îi aparține și lui Rajoy.

Observ, după întâlnirea unor eurodeputați PPE cu Ilan Shor, primarul orașului Orhei, că PPE lurează după profitabilul principiu care zice că nu contează culoarea pisicii, atât timp cât prinde șoareci. Primarul Shor, condamnat de prima instanță la 7,5 ani închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”, a fost primit de mai mulți eurodeputați ai PPE. Cu care a vorbit vrute și nevrute. De aici.

Președintele PPE, Joseph Daul, supărat foc, zice că întâlnirile lui Shor cu eurodeputații PPE nu au avut nimic în comun cu conducerea acestui partid transnațional și că aceste întâlniri au avut doar un caracter privat. Daul consideră că, „prin vizita lui Shor la Parlamentul European, Plahotniuc a încercat discreditarea PPE”. De aici.

 

La afirmația lui Daul zâmbesc ironic. În Republica Moldova, discreditarea PPE s-a făcut din momentul în care Vlad Filat a fost luat în brațele lui Wilfred Martens, fostul președinte al PPE. (Fie-i țărâna ușoară! ) Ca și în trecut, când s-au întâlnit cu Filat, eurodeputații PPE au acceptat să se întâlnească cu un personaj politic moldovean, fie el și controversat, pentru că este un om foarte bogat. Cei care s-au întâlnit cu el, logic, au gândit că în urma acestei întâlniri, ori formațiunea politică ori ei, ar avea ceva de câștigat. Acest principiu, al profitului, s-a aplicat și în momentul aderării PLDM-ului la PPE. Există suficiente zvonuri referitoare la profitul politico-financiar, realizat de PPE în Republica Moldova pe timpul guvernului Filat. 

Eurodeputatul social democrat Andi Cristea afirma, într-un interviu mai vechi, că PPE-ul suferă din cauza faptului că, la Chișinău, a rămas fără un partener la guvernare. Excesul de zel pe care îl dau popularii europeni față de Republica Moldova contrastează radical cu lipsa lor de interes pentru situația din Ucraina, Armenia, Georgia, ori Iordania sau Liban, afirma Andi Cristea.

Îmi pare firesc. Republica Moldova, nu Georgia ori Ucraina, a fost locul în care Martens a venit de mai multe ori. Moldova, nu Armenia ori Liban a fost țara în care PPE-ul a făcut cel mai mare profit politic. Și nu numai. Să ne amintim că ei au fost cei care au vândut publicului european ideea potrivit căreia Moldova este o poveste de succes. Un story care trebuia să justifice funcționarea Parteneriatului Estic, dar și aprobarea de către statele membre UE a resurselor financiare dedicate acestuia. Amintesc că Guvernul PLDM a fost primul care, sub egida Parteneriatului Estic, a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea unei Uniuni Europene care, de facto, era condusă de Partidul Popular European. Povestea de succes s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Acest insucces este și al PPE. Doar că, președintele Joseph Daul nu vrea să recunoască asta. Discreditarea Partidului Popular European a început în momentul în care, s-a constat că succesul PPE în Moldova era bazat pe minciună.   

Dezbaterile referitoare la situaţia politică din Republica Moldova au avut loc în ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura pe 24 noiembrie la Bruxelles. Un summit care, după insuccesul PPE în Republica Moldova, nu mai oferă mari așteptări. 

Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European despre asta a fost: ce facem cu vecinii Uniunii Europene? Din cauza tensionatei situații din interiorul UE, inclusiv din Catalonia, nimeni nu are încă, un răspuns. 

MAIA ÎN PPE : SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE

Rezultatele unui ultim sondaj sociologic realizat în Republica Moldova de „CBS-AXA”, dezvăluie că, în cazul unor alegeri parlamentare doar două formațiuni politice vor trece pragul electoral: Partidul Socialiștilor ar acumula 25,9% din voturi și Partidul Acțiune și Solidaritate cu 12,2%. Partidul Democrat ar acumula 3,2% din voturi, Partidul Platforma DA - 2,9%, Partidul Comuniștilor 2,3%. Președintele Dodon rămâne a fi politicianul moldovean care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației - 32,4%, el fiind urmat de Maia Sandu cu 16,8%. Cei doi sunt urmați de premierul moldovean Pavel Filip. De aici.

Datele acestei cercetări sociologice mai arată că formațiunea politică condusă de Andrei Năstase, Partidul Platforma DA, nu trece pragul electoral, iar el a fost cotat cu un procent la capitolul încredere. De aici.

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

De asemenea, Partidul Democrat a anunțat că va boicota referendumul pentru demiterea primarului suspendat Dorin Chirtoacă, care va avea loc pe 19 noiembrie 2017. „Inițiativa socialiștilor nu are nimic comun cu doleanțele chișinăuienilor. Nu are nimic cu problemele reale ale orașului Chișinău. Este o inițiativă strict politică, strict electorală, iar în acest context, Partidul Democrat declară că nu participă la acest referendum sub nicio formă”, a declarat purtătorul de cuvânt al democraților moldoveni, Vitalie Gamurari. De aici.

Președintele Dodon a comentat pe facebook anunțul: consideră că președintele PDM construiește, de pe acum, o nouă Alianță pentru Integrarea Europeană. “PAS și DA nu va avea încotro și vor adera la noua Alianță. Așa li se va dicta din Occident, cum a mai fost de mai multe ori în ultimii opt ani,” notează președintele moldovean. El adugă că socialiștii din Republica Moldova ar trebui să obțină suficiente voturi pentru a avea o majoritate parlamentară care să voteze schimbarea constituțională pentru republică prezidențială. De aici.

Igor Dodon spune adevărul, nimeni nu se îndoiește de asta. Sondajele de opinie demonstrează, cu cifre, că  socialiștii au șanse ridicate pentru a realiza ceea ce și-au propus. Dar există o nuanță. Fotografia sociologilor moldoveni nu a fost luată cu exactitate; conform noului Cod Electoral, jumătate din numărul de deputați vor fi aleși pe liste de partid, cealaltă jumătate în circumscripții uninominale. Aceste circumscripții nu au fost încă create iar partidele nu și-au desemnat candidații. Deci, sociologii nu au avut toate datele pentru a face o analiză temeinică a ce se va întâmpla în circumscripțiile uninominale. Rezultatul acestui sondaj arată ce s-ar întâmpla în urma unor alegeri desfășurate conform vechiului Cod Electoral, pe liste de partid. În urma implementării sistemului mixt de vot, procentajul electoral al socialiștilor se va micșora. Dar, va fi suficient de mare pentru a pune sub semnul întrebării alcătuirea unei alianțe post-electorale care să poată instaura un guvern pro-european.  

Fotografia sociologică a CBS-AXA arată că, în acest moment, Partidul Acțiune și Solidaritate este cea de a doua formațiune politică preferată de electoratul moldovean. Rezultatul acestei fotografii spune că Andrei Năstase nu beneficiază de încredere suficientă din partea electoratului. Rezultă că Maia Sandu rămâne a fi singurul lider adevărat al opoziției pro-europene. Acesta este motivul pentru care Maia Sandu a fost primită, singură, în Aleea Modrogan, sediul PNL. Constat, că liderul PAS este al doilea politician moldovean în care politicenii români investesc încredere. Primul fiind Vlad Plahotniuc care are o relație privilegiată cu PSD-ul, aflat la guvernare în România. 

Președintele Dodon afirma că decidenții politici occidentali vor impune o alianță post-electorală anti-socialistă. E firesc ca, în cazul în care partidele afiliate Partidului Popular European vor trece pargul electoral, Joseph Daul (președintele PPE) să facă presiuni la adresa lor pentru alcătuirea unei alianțe post electorale. Într-un text recent, Iulian Chifu nota că decidenții politici de la Bruxelles și București și-ar dori menținerea unui guvern pro-european la Chișinău după alegerile parlamentare. „O variantă cu PAS la 24% și PPDA la 6%, cu PDM care intră în Parlament și, în viziunea unor lideri de la Chișinău, oricum nu facem alianță cu el, dar cu un PSRM de 60-70% nu e acceptabilă nici în Europa, nici la București. Arta compromisului și capacitatea de a proiecta viziunea despre viitor este una obligatorie pentru a avea sprijin politic”, scrie fostul consilier al lui Traian Băsescu. De aici.

Rezultă că responsabilitatea Maiei Sandu este triplă: în fața cetățenilor moldoveni, care au votat-o la prezidențiale, în fața politicienilor români, care investesc în ea și în fața PPE.  Este conștientă Maia Sandu de aceste responsabilități? Probabil, da. De aici ezitările și erorile ei. Deloc dispusă spre concesii, Maia Sandu încă nu este un lider politic care să se adapteze situațiilor din jocul politic moldovenesc, de asta, gafează repetat. Acest lucru se întâmplă în ciuda simpatiilor de care beneficiază la București ori la PPE. În condițiile în care Bruxelles-ul își dorește menținerea Republicii Moldova în siajul european este imatur să declari că nu faci alianță cu PDM, formațiunea care asigură în prezent implementarea politicilor de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Liderul democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc, știe care sunt  așteptările Bucureștiului oficial față de el. Aflați la guvernare în România, social democrații români au oferit suficient sprijin financiar, Cabinetului Filip, dar și politic, către Partidul Democrat. Era firesc ca democrații moldoveni să se poziționeze, în mod corect, împotriva referendumului de demitere a primarului Chirtoacă, alături de Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale şi Partidul Acțiune și Solidaritate.

Maia Sandu face în politica moldavă atât cât poate. Îi amintesc doar de vorba din bătrâni care zice că, odată intrat în horă, trebuie să joci. Dacă va intra în hora popularilor europeni, așa cum își dorește, liderul PAS va trebui să joace așa cum i se va spune. Politica înseamnă concesii. Nu cred că Maia Sandu îi va spune “nu” lui Joseph Daul, liderul PPE, atunci când acesta îi va solicita ca PAS să fie alături de PDM, în viitoarea alianță pro-europeană. Dacă își dorește să conducă jocul politic de la Chișinău Maia Sandu trebuie să învețe arta compromisului politic în care scopul, scuză mijloacele: Moldova trebuie să rămână europeană.