CINE DE LA BUCUREȘTI VINE PE 27 AUGUST LA CHIȘINĂU? PREMIERUL TUDOSE ORI PREȘEDINTELE IOHANNIS?

De vreo patru ani încoace, la Chișinău, de Ziua Independenței Republicii Moldova, este prezent și premierul României. Fostul prim ministru, Victor Ponta, a fost de vreo două ori, ultima dată (în 2014) a participat la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, a lansat serviciul SMURD Moldova și a văzut o grădiniţă reconstruită cu fonduri româneşti. În 2016, la Chișinău a venit Dacian Cioloș, care a adus cu el prima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro pe care autoritățile moldovene l-au contractat la București. Vizita lui Cioloș a avut loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorea 25 de ani de independență și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu statul român.

Mă ștept ca PSD-ul, formațiune politică care deține împreună cu ALDE majoritatea în Parlamentul României, să nu renunțe la această tradiție. După criza Grindeanu, din care social democrații români au ieșit onorabil, demonstrând că pot controla aritmetica parlamentară, Liviu Dragnea are bateriile reîncărcate iar autoritatea și locul de lider central al PSD sunt restabilite. El este cel cotat cu influență directă asupra actului guvernamental din România, premierul Tudose fiind doar un executor al voinței partidului. Prezența premierului român la Chișinău ar fi un semnal al faptului că, pe agenda PSD, locul Moldovei este printre priorități.

Ciocnirile politice din interiorul PSD-ului nu l-au afectat pe președintele Iohannis. Turneul său extern a fost unul de succes, (vizita la Washuington este socotită a fi una istorică) iar acest fapt, i-a permis să presteze în scandalul de pe malul Dâmboviței aproape moralizator. Discursul la ceremonia de investire a premierului Tudose a fost unul în care a arătat cu degetul în direcția celor care au „destabilizat România”. Constat însă că, președintele Iohannis a preferat să fie unul care să taxeze excesele PSD/ALDE fără să încerce a deveni un președinte jucător. Probabil, nu a avut cu cine – scandalul din sânul PSD a oferit opoziției parlamentare românești suficiente ocazii pentru a se manifesta mai inteligent, dar ea nu au făcut-o. PNL, USR și PMP au preferat să nu se implice și să-i lase pe social-democrați să se consume. PNL a fost mai coerent doar după Congresul din 17 iunie, când Ludovic Orban a preluat președinția.

Sunt suficiente motive pentru ca Președintele României să își dorească a-și rezerva un loc la ceremoniile din 27 august de la Chișinău. Ultima vizită a președintelui român la Chișinău a fost în februarie 2015. Atunci, în plină criză politică și economică, el a transmis Chișinăului oficial că statul moldovean trebuie să rămână pe cursul pro-european. Amintesc că la alegerile prezidențiale din România, pentru Iohannis, în Republica Moldova  au votat 78,59% din participanții la vot. La o prezență de peste 35 de mii de participanți la vot, procentul este uriaș. Din perspectiva susținerii la vot a lui Iohannis, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei. 

Îmi aduc aminte că în discursul său de investire, președintele Iohannis a cerut partidelor parlamentare românești, dar şi ”tuturor actorilor sociali” şi mediului academic ”un consens naţional” privind susţinerea integrării europene a Republicii Moldova. Nu știu dacă acest consens a fost ori nu găsit. Știu însă că, dacă ar veni în vizită la Chișinău,  președintele României, conform cutumelor diplomatice, ar trebui să dea mâna cu președintele Dodon. După ultimele declarații ale președintelui moldovean, nu știu dacă Iohannis ar fi dispus să facă asta. 

Așa că, logic, ar fi ca pe data de 27 august, la Chișinău să fie prezent premierul Mihai Tudose. El este cel care cunoaște cel mai bine necesarul real al planului de interconexiune al rețelelor de transport al energiei electrice și gaze naturale dintre România și Republica Moldova. Și nu numai. Dar ăsta a fost subiectul discuției din cadrul unei întrevederi de lucru avute la Ploiești, la sfârșitul lunii aprilie cu vicepremierul moldovean Octavian Calmâc, acolo unde Tudose s-a arătat a fi foarte ferm în a ajuta Moldova.  

Repet, o vizită a premierului României la Chișinău, în data de 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova ar arăta că, pe agenda PSD-ului, formațiune politică cu care Partidul Democrat din Moldova are un acord de colaborare, subiectul Republica Moldova se află printre priorități. Dacă din delegație ar face parte și domnul Dragnea, ar fi cu atât mai bine. Gestul ar demonstra că, în fața riscurilor răsăritene, oficialii moldoveni nu sunt singuri.   

MAIA SANDU ÎN CAPCANA UNEI LUPTE POLITICE TRANSNAȚIONALE

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, i-a mărturisit  noului vicepreședinte al APCE, Valeriu Ghilețchi, că este îngrijorat de faptul că în Republica Moldova este foarte dificil ca partidele politice să ajungă la o înțelegere pe chestiuni fundamentale. „Dacă nu există un acord larg în aceste fundamentale lucruri este dificil să construiți un stat solid”, concluziona Jagland. De aici.

Dar oare, în cei 26 de ani de independență a Republicii Moldova, a fost vreodată vreun total acord între partidele politice moldovene? Votarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost oare expresia unui acord a tuturor formațiunilor politice parlamentare? Nu. Nici măcar adoptarea Declarației de Independență a statului moldovean nu a fost unanimă, s-au găsit deputați care nu au vrut s-o semneze. 

Recent, Maia Sandu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, anunță că partidul pe care îl conduce nu va participa la dezbaterile cu privire la schimbarea sistemului electoral.De aici.

Desigur liderul PAS are acest drept. Înțeleg perfect motivația acestui gest: Maia Sandu urmează linia politică a Partidului Popular European care au difuzat un comunicat în care se afirmă că autoritățile Republicii Moldova ar trebui să retragă proiectul pentru schimbarea sistemului electoral. Amintesc că, liderul PAS a fost invitat să participe la ultimul summit al PPE unde a avut posibilitatea să se întâlnească cu președintele acestui partid transnațional, Joseph Daul. După întâlnire, Sandu a scris pe rețelele de socializare că președintele PPE consideră că Republica Moldova poate primi asistența financiară a UE doar în condițiile în care „autoritățile respectă normele democratice și demonstrează angajamentul pentru valorile europene”. De aici.

Între timp, 25 deputați europeni din grupurile PPE, liberal-democrat și conservator au semnat o scrisoare adresată oficialilor moldoveni prin care cer retragerea proiectul de lege care modifică sistemul de vot din Moldova. Un număr infim de persoane. Parlamentul European are 751 de deputați. Majoritatea celor care au semnat această scrisoare fac parte din coaliția formată din Partidul Popular European și Alianţa Liberal Democrată pentru alegerea lui Antonio Tajani în funcția de președinte al Parlamentului European.  De aici.

Republica Moldova nu este buricul pământului. Atunci, de unde atenția popularilor europeni pentru ceea ce se întâmplă pe scena politică de la Chișinău? Răspunsul este la suprafață – Moldova este parte a unei competiții politice între două marii formațiuni politice transnaționale, Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni (PES). Atunci când social-democrații europeni au încercat să critice Parteneriatul Estic, (o inițiativă a PPE) pentru refuzul liderilor din Ucraina de a semna Acordul de Asociere, PPE-ul a dat ca exemplu pozitiv guvernarea pro-europeană de la Chișinău. Așa a apărut imaginea – “Moldova o poveste de succes”, un story bun de vândut unui electorat european anti-socialist dar care nu știa cine și unde sunt protagoniștii. Pornind la drum cu o poveste nu foarte kusher, PPE-ul a fost tras pe sfoară: Vlad Filat, liderul al unui partid afiliat lor,  a fost acuzat și condamnat pentru acte de corupție. Mai mult, în Moldova, puterea politică este preluată și administrată, de o formațiune politică afiliată oponenților tradiționali ai PPE – Partidul Socialiștilor  Europeni!  

Mai mult: în martie 2017, liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniouc, coordonatorul coaliției majoritare din legislativul moldovean, a fost ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, în opoziție cu PPE-ul. PDM este unul dintre cele mai bine cotate partide de stânga din spațiul ex-sovietic, fiind unul dintre puținele partide de stânga din Europa aflate la guvernare.

Atunci când liderul unei formațiuni politice dintr-o țară insignifiantă devine vicepreședintele Internaționalei Socialiste, adversitatea oponenților politici transnaționali, la adresa acestei țări crește în mod geometric. Este clar că PPE-ul nu  poate rata ocazia de a răzbuna ofensa adusă fostului lor protejat politic. Pentru asta vor folosi orice lider politic moldovean dispus să contribue la asta.   

Constat că Maia Sandu este noul protejat politic al PPE în Republica Moldova. Iată de ce, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, nu se poate abate de la indicațiile primite de la popularii europeni. Probabil este o condiție pentru a primi ajutor pentru competiția electorală din 2018. Indicațiile primite din partea liderilor PPE nu țin cont de opiniile și crezul majorității cetățenilor moldoveni. Ăsta e principalul motiv pentru care partidele politice moldovene nu pot ajunge la un compormis pe teme politice importante - afilierile politice transnaționale le dictează să nu facă așa ceva. 

De dragul accederii în viitorul Parlament al Republicii Moldova, cel din 2018, Maia Sandu s-a lăsat atrasă în capcana unei lupte politice transnaționale care nu ține cont de interesele băștinașilor ori de consens. La Bruxelles, în cabinetele creștin democraților și popularilor europeni nu e loc pentru compasiune: dinte pentru dinte și ochi pentru ochi - cine nu e cu noi, sunt împotiva noastră! 

CE A CĂUTAT PLAHOTNIUC LA WASHINGTON – IATĂ RĂSPUNSUL

Observatorii vieții politice din Republica Moldova, interni sau externi, au trecut cu vederea relansarea Dialogului Strategic moldo-american. Pe 23 iunie 2017, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, unde s-a întâlnit cu ministrul moldovean de externe Andrei Galbur, Bridget Brink, Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a declarat că apreciază rezultatele de până acum ale Dialogului Strategic lansat în martie 2014.  

Partenerii acestui dialog, Statele Unite și Moldova, s-au angajat să continue extinderea şi aprofundarea parteneriatului strategic în patru domenii cheie – democraţia şi buna guvernare, inclusiv pe dimensiunea combaterii corupţiei, independenţa energetică, dezvoltarea economică şi financiară, cooperarea în materie de securitate. De aici.

În urma acestei vizite, jurnaliștii moldoveni au reținut doar aprecierea oficialului american potivit căreia Moldova este îndemnată să respecte opinia Comisiei de la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot. Doar că, la întâlnirea avută cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, doamna Brink, a primit semnalul potrivit căruia Chișinăul oficial  va merge înainte cu planul introducerii sistemului de vot mixt și că va ține seama doar de recomandările de natură tehnico-juridice oferite de experții Comisiei de la Veneția.

Răspunsul oficialilor americani nu a întârziat să apară: pe 27 iunie, Guvernul Statelor Unite ale Americii a decis să acorde Republicii Moldova o asistenţă financiară suplimentară, în valoare de 4,1 milioane dolari SUA. Ajutorul american vine prin intermediul programului „Controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept”, și este îndreptat spre promovarea supremaţiei legii în Republica Moldova. De aici.

Probabil nu este întâmplător faptul că, după ședința săptămânală a liderilor Partidului Democrat din Moldova, președintele acestei formațiuni politice, Vlad Plahotniuc, a anunțat că,  în scurt timp, Guvernul moldovean își va prezenta noile sale priorități. În acest plan de acţiuni vor fi incluse: a)votarea în Parlament şi implementarea legii cu privire la reforma Guvernului; b)asigurarea funcţionării Agenţiei de Servicii Publice care va uni cinci instituţii şi va reduce tarifele pentru serviciile prestate cetăţenilor; c)asigurarea funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor în sectorul achiziţiilor publice; d)asigurarea funcţionalităţii unui Oficiu de recuperare a activelor care va aduce în bugetul statului averile confiscate prin justiţie de la persoanele condamnate; e)asigurarea transparenţei întreprinderilor de stat şi municipale. Liderul PDM a spus că planul de acţiuni va fi prezentat şi partenerilor externi. Ca şi ei să cunoască modul în care se fac reformele în Moldova. De aici.

 

Nu e deloc surprinzător faptul că noile priorități ale Cabinetului de Miniștri includ măsuri care vin în sprijinul susținerii supremației legii. Reținerea judecătorului Melniciuc, a ex-procurorului general Valeriu Balaban ori a ex-viceministrului MAI, Veaceslav Ceban, sunt semnele continuării procesului de deparatizare a statului. 

Cu siguranță, doamna Brink, a transmis Departamentului de Stat intenția oficialilor moldoveni de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova. Dacă oficialii americani erau reticenți la această intenție nu ofereau ultimul suport de grant. Atenție, cei 4,1 milioane de dolari reprezintă o asistenţă financiară nerambursabilă. Singura datorie a Chișinăului fiind consolidarea supremației legii și respectarea regulilor  democratice.

La Chișinău, adjunctul pentru Afaceri Europene al Secretarului de Stat al Statelor Unite a declarat că, imediat după relansarea Dialogului Stategic între Moldova și Statele Unite, grupurile de lucru vor dezvolta şi vor lansa noi propuneri de proiecte şi activităţi prezente în priorităţile moldo-americane. Desigur este vorba și de acțiuni care vin spre consolidarea capacității de apărare și securitate a Republicii Moldova. 

Cele patru milioane de doalri oferite de Statele Unite fac parte dintr-un program mai amplu pe care îl dezvoltă și NATO , de construire a integrității, (Building Integrity Programme) și are drept scop lupta anticorupţie şi sporirea eficienţei administrării în domeniul apărării şi securităţii statului moldovean.

În luna mai, presa de la Chișinău se întreba ce caută Plahotniuc, în Statele Unite ale Americii? Relansarea Dialogului Stategic moldo-american este răspunsul la această întrebare.

În mai, liderul PDM le-a prezentat interlocutorilor americani progresele făcute de oficialii moldoveni și a accentuat disponibilitatea guvernării de la Chișinău de a întări colaborarea Statele Unite și Uniunea Europeană. Era un semnal transmis la Washington, de decidentul politic al zilei. Domnul Plahotniuc arăta atunci /arată și acum, că anume el este cel cu care SUA poate dialoga și nu președintele Igor Dodon. Semnalul din luna mai a fost înțeles, la o lună distanță, Dialogul Strategic moldo- american a fost reluat. Semn că Moldova se transformă într-un partener de nădejde al Statelor Unite. Altceva nici nu era/nu e posibil.