SORIN GRINDEANU CONTRACANDIDATUL CARE-L POATE BATE PE IOHANNIS LA PREZIDENȚIALE

Duminică, 18 iunie 2017, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a înaintat o moțiune de cenzură guvernului Grindeanu, Cabinet de Miniștri instalat în funcție cu votul aceleiași majorități. Ineditul gest, de sancționare a propriului guvern, vine ca urmare a criticilor aduse de președintele PSD, Liviu Dragnea, la adresa șefului guvernului de la București. Presa din România nota că liderul social democraților români a cerut demisia primului ministru dar acesta a refuzat să o scrie. Alți membri ai Cabinetului de Miniștri au făcut-o. Pe 18 iunie, Guvernul României avea doar trei membri. De aici.

Prin opoziția pe care o face liderului social democrat, Sorin Grindeanu devine singurul om politic din România care are, în acest moment, simpatii din ambele tabere politice existente în România: a social democraților şi a opoziției PNL/USR. Nici un lider PSD nu a mai fost înfruntat atât de ferm. În 1991, Petre Roman i s-a opus lui Ion Iliescu. Acțiunea a dus la ruperea FSN în două partide. În prezent, Grindeanu, până mai ieri un cvasi-necunoscut, i se opune lui Dragnea, cel care l-a făcut premier. 

Unde dai și unde crapă! Criza politică în care se află statul român, a fost  provocată de Liviu Dragnea. O putea rezolva ușor dacă păstra relații amicale cu Victor Ponta. Nu a fost să fie. 

Prezența lui Ponta alături de Grindeanu, premierul care a îndrăznit să se opună deciziilor unui președinte de partid care are probleme cu legea, îl face, din nou,  simpatic. Prezent la TVR, luni, 19 iunie 2017, Victor Ponta a spus de unde se trage conflictul dintre președintele PSD, Liviu Dragnea, și premierul Grindeanu: Dragnea nu poate fi prim-ministru. O decizie a Curții Constituționale a României spune despre faptul că, datorită problemelor cu legislația României, Dragnea nu poate ocupa funcții publice. Deci, la prezidențialele din 2017 nu poate candida. De aici. 

Premierul Grindeanu  a declarat ziariștilor că ”există suficienți parlamentari PSD care nu sunt de acord cu modul în care Liviu Dragnea conduce partidul”. Fost președinte al PSD, Victor Ponta, mai are încă suficiente relații în filialele din teritoriu ale social democraților. El poate convinge un număr de parlamentari social democrați să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva guvernului pe care l-au instalat în urmă cu șase luni. De aici.

 

Motiv suficient pentru ca Liviu Dragnea să își ia măsuri de siguranță că are suficiente voturi pentru a-l demite pe Grindeanu. Luni, 19 iunie, liderii PSD au avut negocieri cu UDMR, formațiunea politică a maghiarilor din România. Pentru susținerea demiterii guvernului Grindeanu, UDMR-ul cere: modificări la Legea 215 a administrației publice locale, impunerea, pe 15 martie, a unei Zile a maghiarilor și votarea unui statut al minorităților care ar garanta dreptul la autonomie culturală. PSD-ALDE au acceptat deja modificări esențiale la Legea Educației, printre care un examen de bacalaureat diferențiat pentru elevii maghiari. De aici.

Cerințele maghiarilor români au inflamat România. Chiar dacă acceptă sau nu compromisurile cu UDMR-ul, Liviu Dragnea nu mai poate ieși onorabil din această criză politică. (Aflu între timp că înțelegerea PSD/ALDE cu UDMR a picat și că Liviu Dragnea vrea să amâne data în care Parlamentul României ar vota moțiunea de cenzură.)

Colac peste pupăză, dacă miercuri, 21 iunie 2017, moțiunea de cenzură va trece, Grindeanu va rămâne în funcție până la primirea votului de investitură al unui nou guvern. Deci jocurile politice vor fi făcute de președintele Iohannis, care, în urma consultărilor parlamentare, ar putea desemna un candidat agreat de PSD și care ar putea obține votul actualei majorități PSD-ALDE din Parlamentul României. Pentru a nu pierde guvernarea, conducerea PSD vorbește deja de formarea unui guvern de uniune națională. De aici.

Există însă și un alt scenariu, cel în care președintele României să desemneze un candidat care să nu fie agreat de actuala majoritate parlamentară. În acest nefericit caz, ar urma alegeri parlamentare anticipate! Iar ele, culmea, vor fi organizate de același Sorin Grindeanu. Într-un asemenea caz, cu siguranță, la toamnă, vom putea vorbi de un PSD rupt în două. La fel ca în 1991, când în urma confruntării cu Ion Iliescu o parte din FSN a format Partidul Democrat, o parte din actualul PSD va urma echipa Ponta-Grindeanu. Cu siguranță, Liviu Dragnea este conștient de această amenințare.

Compromisul pe care PSD-ul îl face/l-a făcut cu UDMR a inflamat România. În disperarea de a căuta voturi pentru demiterea propriului guvern, președintele PSD a făcut-o gogonată: i-a transformat pe Grindeanu/Ponta în apărătorii statului național român. Miza jocului politic inițiat de Ponta a fost cu bătaie lungă – slăbirea puterii interne a președintelui PSD și poziționarea pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în România în 2019. Explic. După reverențele făcute UDMR-ului, un candidat desemnat de Liviu Dragnea să participe la alegerile prezidențiale nu va mai avea credibilitate. Echipa Ponta/Grindeanu a slăbit pozițiile lui Dragnea în PSD și detonat posibile candidaturi PSD la prezidențialele din 2019. Sorin Grindeanu este în fruntea simpatiilor politice a majorității cetățenilor români. Mai mult, un eventual Congres al PSD i-ar putea reda lui, ori lui Victor Ponta funcția de președinte al PSD.

Nu cred că România va avea parte de alegeri anticipate. Situația din jurul statului român impune păstrarea unei stabilități politice. Conflictul intern la care am asistat cu toții a avut ca principală miză impunerea lui Sorin Grindeanu candidat PSD la alegerile prezidențiale ori la șefia PSD. O eventuală amânare a datei la care se va vota moțiunea de cenzură înseamnă scoaterea din cărți a lui Liviu Dragnea. În acest caz moțiunea are puține șanse pentru a trece. Cert este că, Grindeanu, care vine din zona cu cel mai puternic patriotism local din România și este etnic român, are un avantaj în fața președintelui Iohannis, la al cărui nume, de ambele părți ale Carpaților, mulți strâmbă din nas. Simpatia pe care a acumulat-o în aceste zile îl face să fie cel mai bun contracandidat al președintelui Iohannis. 

Și dacă inițial asta s-a dorit?

FOTO - Agerpres

Tăriceanu, Dragnea, Hunor

Post Scriptum

Radio România Actualități face publică declarația președintelui UDMR, Kelemen Hunor potrivit căreia parlamentarii maghiari nu vor participa la votul moțiunii de cenzură. Se pare că Liviu Dragnea este scos din cărți.
 

VOCALA TIRANIE A MINORITĂȚII

Experții Comisiei de la Veneția au adoptat o serie de avize la proiectul de lege pentru modificarea sistemului electoral al Republicii Moldova. Comunicatul Comisiei de la Veneția scoate în evidență trei  probleme semnificative care se referă la, 1) „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripţii cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influenţă politică asupra acestui aspect al activităţii CEC”, 2) „lipsa unor criterii detaliate și cuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor locuitorilor din Transnistria și pentru cetățeni din străinătate”, 3) „riscul ca viitorii membrii Parlamentului, aleși pe circumscripții Parlamentului ar putea influențați de interesele de afaceri.” De aici.

O serie de comentatori politici moldoveni au interpretat acest aviz ca fiind unul critic. Concluzia lor a avut ca argument principal trimiterea făcută de experții Comisiei de la Veneția potrivit căreia „reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind adoptată prin consens larg.” 

Întors la Chișinău, Andrian Candu a spus că aceste recomandări sunt mai mult de ordin tehnico-juridic și că experții moldoveni vor ține cont de ele. Potrivit șefului legislativului moldovean, experții Consiliului Europei nu ar fi condiționat Moldova să renunțe la modificarea sistemului electoral. „Decizia de modificare a sistemului electoral ține de decizia suverană a statului Republicii Moldova. Comisia de la Veneția semnalează polarizarea subiectului și recomandă să amânăm modificarea sistemului electoral. Dar există 850 de mii de semnături ale cetățenilor care își doresc schimbarea sistemului. La fel, există o majoritate covârșitoare în Parlament care își dorește schimbarea sistemului”, a spus Andrian Candu. De aici.

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a comentat deciziile Comisiei de la Veneția și a a spus că, în cazul în care guvernarea va ignora avizul Comisiei de la Veneția, partenerii externi ar putea bloca asistența financiară pentru Republica Moldova. Politicianul moldovean a spus că va face demersuri la Bruxelles în acest sens. De aici.

La rândul său, liderul liberal democraților moldoveni, Viorel Cibotaru, a scris pe rețelele de socializare că, în cazul în care actuala majoritate parlamentară nu va lua în calcul recomandările Comisiei, va fi un semn  că Moldova se îndreaptă spre dictatură. De aici.

În Republica Moldova nu există dictatură. Desfășurarea unor mitinguri pro sau contra schimbării sistemului electoral existent în prezent reprezintă cea mai bună dovadă că, între Prut și Nistru, democrația este prezentă. Într-o democraţie deciziile care se iau prin vot majoritar. Într-o republică parlamentară, ca Moldova, supremația politică este asigurată prin aritmetica obținută de o majoritate parlamentară. 

Declarația Maiei Sandu potrivit căreia va insista ca Uniunea Europeană să condiționeze ajutorul financiar dedicat Republicii Moldova de respectarea avizelor date de către Comisia Europeană, reprezintă un șantaj politic la adresa majorității parlamentare – o tiranie a unei minorități. Dacă Bruxelles-ul va fi convins să facă așa ceva, acest lucru poate fi interpretat ca fiind un amestec, pe față, în politica internă a Republicii Moldova și o încălcare a principiului suveranității. 

Sunt sigur că recomandările Comisiei de la Veneția, cele de ordin tehnico-juridic, vor fi respectate de coaliția majoritară existentă în legislativul de la Chișinău.

Adevărata durere de cap pentru experții în sisteme electorale de la Chișinău abia acum va începe. Înțeleg că, potrivit noului proiect de lege, diaspora moldoveană ar avea asigurate câteva locuri în viitorul legislativ moldovean. Dar circumscripțiile electorale de peste hotare vor fi stabilite în același mod? Mai mult, în interiorul granițelor statului moldovean cine va avea dreptul de a desena/trasa  circumscripțiile electorale uninominale? În baza cărui principiu vor fi ele stabilite? Logic ar fi ca acest lucru să fie făcut de către cei de la Comisia Electorală Centrală, dar recomandările venite de la Comisia de la Veneția spun că „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripțiile uninominale se bazează pe criterii vagi”. Rezultă că aceste responsabilități vor fi schimbate?  

Cum va fi asigurat dreptul cetățenilor moldoveni, cu reședință în regiunea transnistreană, de a participa la procesul electoral? Vor fi create circumscripții uninominale în regiunea separatistă? Cum? Nu cred că, în acest sens, ar exista o înțelegere cu autoritățile de la Tiraspol.

Sunt câteva întrebări la care experții în sisteme electorale trebuie să dea un răspuns cât mai rapid. Abia atunci putem critica ori lăuda soluțiile găsite. 

Până atunci, Candu are dreptate: schimbarea sistemului electoral este dreptul suveran al statului moldovean prin voința aleșilor cetățenilor. Celelalte cârcoteli sunt elementele unui șantaj politic și tirania mediatică a unor minoritari.   

PLAHOTNIUC SPARGE MONOPOLUL INFORMAȚIONAL RUSESC

Partidul Democrat din Moldova a înregistrat în legislativul moldovean un proiect de lege privind securizarea spațiului informațional în Moldova. Proiectul vine să modifice și să completeze actualul Cod al Audiovizualului pentru apărarea spațiului informațional dintre Prut și Nistru de propaganda rusă. Potrivit noilor reglementări, posturile de televiziune care emit în Republica Moldova vor putea să difuzeze programe informațional-analitice, știri și emisiuni cu caracter militar doar cu referire la statele membre UE, SUA, Canada și alte state membre ale Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă nu este membră a acestei convenții. Potrivit președintelui Parlamentului moldovean, Adrian Candu, proiectul nu va interzice canale ruse de televiziune care se retransmit în Republica Moldova, vor fi restricționate știrile, programele analitice și cele cu caracter militar. De aici.

Șeful statului moldovean, Igor Dodon, a anunțat că, dacă va fi votat, nu va promulga această lege. Potrivit lui,  este o încercare a Partidului Democrat de a promova idei antirusești în Moldova. Președintele moldovean a declarat că, în acest caz, ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană. De aici.

Studiile și analizele realizate de către experții media moldoveni și străini au vorbit despre dezinformarea și propaganda la care este expusă Republica Moldova. Această manipulare vine prin intermediul posturilor de televiziune ruse care sunt retransmise în spațiul audiovizual moldovenesc. Propunerea legislativă a democraților nu este una nouă, în Parlamentul de la Chișinău s-a mai discutat despre importanța și puterea mediilor de informare ruse în Moldova. 

Proiectul de lege înregistrat recent reglementează activitatea instituțiilor media care retransmit emisiuni produse peste hotarele statului moldovean. Deciziile Audiovizualului nu vor mai putea fi  suspendate prin atacarea lor în judecată. În cazul în care vor exista asemenea cazuri, proiectul de lege stabilește termene scurte de judecată pentru ca justiția să se pronunțe în mod  rapid.

Privită de la Moscova, cineva ar putea spune că, securizarea spațiului informațional moldovenesc ar fi noul nume al cenzurii. Probabil, jurnaliștii de expresie rusă, care activează între Prut și Nistru, ar putea prelua sintagma. Dar, atunci când vorbim despre propaganda străină, avem de-a face cu o intervenție străină în spațiul informațional moldovenesc. O intervenție de care moldovenii ar fi trebuit să se apere de mai mult timp. Analizele experților spun că știrile difuzate de Federația Rusă în spațiul informațional moldovean au o clară tendinţă de defăimare a Uniunii Europene, a Statelor Unite, a României și Ucrainei. Suprimarea știrilor din retransmisiile televiziuniilor ruse difuzate în audiovizualul moldovenesc reprezintă o măsură de securitate pe care oficialii moldoveni o aplică destul de târziu. Cine ar fi crezut ca acest lucru îl va face Vlad Plahotniuc? 

Anul trecut, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, spunea că Republica Moldova nu e România. Are dreptate, Moldova încă nu e România - cele două state nu au o viață economică și psihică comună. Da, între România și Republica Moldova există o unitate de limbă, există o istorie comună și găsim suficiente particularități specifice culturii naționale și ale unei constiințe comune a originii. Dar între cele două nu există un spațiu informațional unic, mai mult, pe teritoriul Moldovei, limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Măsura de securitate prevăzută de proiectul de lege al Partidului Democrat din Moldova nu vine să interzică radioul și televiziunea de limbă rusă ori să introducă vreo barieră circulației limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Acest plus lingvistic pe care îl au basarabenii, chiar dacă-i deosebește de români, le oferă posibilitatea de a menține rutele migraționale sezoniere care le oferă noi locuri de muncă. Potrivit datelor statistice, în fostele state ale URSS, ar lucra, la munci sezoniere, aproximativ 500 de mii de cetățeni moldoveni.

Spusa președintelui Dodon, că ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană, pare a urma logica neutralității moldovenești. Dar, atunci când vorbim despre neutralitatea unui stat, vorbim şi despre puterea lui de a-și asigura securitatea. Poate Moldova să își asigure, de una singură, securitatea? Vorbim despre  securitatea militară, energetică, financiară și teritorială. Răspunsul este la suprafață, nici o conducere a statului moldovean nu a putut asigura aceste obiective. 

Înțeleg subtextul declarației președintelui moldovean. Este vorba de menținerea cetățenilor moldoveni de expresie rusă într-o zonă electorală confortabilă pentru Partidul Socialiștilor.

Proiectul legii privind securizarea spațiului informațional moldovenesc este o lege care a întârziat cu vreo 20 de ani. Este o lege care sparge monopolul deținut de mediile de informare ruse asupra mentalului moldovenesc. Un monopol care a făcut ca moldovenii să rămână în urma României cu vreo 20 de ani. 

Plahotniuc introduce o necesară cenzură și, în acest mod, sparge un monopol care a ținut Chișinăul separat de București. Oare la Cotroceni se văd/ se înțeleg implicațiile gestului politic făcut de liderul democrat, ori nu?

FOTO

Monumentul cosmonautului Serghei Koroliov de pe Aleea Cosmonauților din Moscova, în fundal turnul de televiziune Ostankino (cea mai înaltă clădire de pe continentul european) simbolul propagandei de televiziune sovietice/ruse. Aaa, nu ați auzit de Kovaliov? Nici de Ostankino nu știți nimic? Înseamnă că nu ați avut parte de televiziuni rusești în jur, așa cum au avut basarabenii!