VOCALA TIRANIE A MINORITĂȚII

Experții Comisiei de la Veneția au adoptat o serie de avize la proiectul de lege pentru modificarea sistemului electoral al Republicii Moldova. Comunicatul Comisiei de la Veneția scoate în evidență trei  probleme semnificative care se referă la, 1) „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripţii cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influenţă politică asupra acestui aspect al activităţii CEC”, 2) „lipsa unor criterii detaliate și cuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor locuitorilor din Transnistria și pentru cetățeni din străinătate”, 3) „riscul ca viitorii membrii Parlamentului, aleși pe circumscripții Parlamentului ar putea influențați de interesele de afaceri.” De aici.

O serie de comentatori politici moldoveni au interpretat acest aviz ca fiind unul critic. Concluzia lor a avut ca argument principal trimiterea făcută de experții Comisiei de la Veneția potrivit căreia „reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind adoptată prin consens larg.” 

Întors la Chișinău, Andrian Candu a spus că aceste recomandări sunt mai mult de ordin tehnico-juridic și că experții moldoveni vor ține cont de ele. Potrivit șefului legislativului moldovean, experții Consiliului Europei nu ar fi condiționat Moldova să renunțe la modificarea sistemului electoral. „Decizia de modificare a sistemului electoral ține de decizia suverană a statului Republicii Moldova. Comisia de la Veneția semnalează polarizarea subiectului și recomandă să amânăm modificarea sistemului electoral. Dar există 850 de mii de semnături ale cetățenilor care își doresc schimbarea sistemului. La fel, există o majoritate covârșitoare în Parlament care își dorește schimbarea sistemului”, a spus Andrian Candu. De aici.

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a comentat deciziile Comisiei de la Veneția și a a spus că, în cazul în care guvernarea va ignora avizul Comisiei de la Veneția, partenerii externi ar putea bloca asistența financiară pentru Republica Moldova. Politicianul moldovean a spus că va face demersuri la Bruxelles în acest sens. De aici.

La rândul său, liderul liberal democraților moldoveni, Viorel Cibotaru, a scris pe rețelele de socializare că, în cazul în care actuala majoritate parlamentară nu va lua în calcul recomandările Comisiei, va fi un semn  că Moldova se îndreaptă spre dictatură. De aici.

În Republica Moldova nu există dictatură. Desfășurarea unor mitinguri pro sau contra schimbării sistemului electoral existent în prezent reprezintă cea mai bună dovadă că, între Prut și Nistru, democrația este prezentă. Într-o democraţie deciziile care se iau prin vot majoritar. Într-o republică parlamentară, ca Moldova, supremația politică este asigurată prin aritmetica obținută de o majoritate parlamentară. 

Declarația Maiei Sandu potrivit căreia va insista ca Uniunea Europeană să condiționeze ajutorul financiar dedicat Republicii Moldova de respectarea avizelor date de către Comisia Europeană, reprezintă un șantaj politic la adresa majorității parlamentare – o tiranie a unei minorități. Dacă Bruxelles-ul va fi convins să facă așa ceva, acest lucru poate fi interpretat ca fiind un amestec, pe față, în politica internă a Republicii Moldova și o încălcare a principiului suveranității. 

Sunt sigur că recomandările Comisiei de la Veneția, cele de ordin tehnico-juridic, vor fi respectate de coaliția majoritară existentă în legislativul de la Chișinău.

Adevărata durere de cap pentru experții în sisteme electorale de la Chișinău abia acum va începe. Înțeleg că, potrivit noului proiect de lege, diaspora moldoveană ar avea asigurate câteva locuri în viitorul legislativ moldovean. Dar circumscripțiile electorale de peste hotare vor fi stabilite în același mod? Mai mult, în interiorul granițelor statului moldovean cine va avea dreptul de a desena/trasa  circumscripțiile electorale uninominale? În baza cărui principiu vor fi ele stabilite? Logic ar fi ca acest lucru să fie făcut de către cei de la Comisia Electorală Centrală, dar recomandările venite de la Comisia de la Veneția spun că „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripțiile uninominale se bazează pe criterii vagi”. Rezultă că aceste responsabilități vor fi schimbate?  

Cum va fi asigurat dreptul cetățenilor moldoveni, cu reședință în regiunea transnistreană, de a participa la procesul electoral? Vor fi create circumscripții uninominale în regiunea separatistă? Cum? Nu cred că, în acest sens, ar exista o înțelegere cu autoritățile de la Tiraspol.

Sunt câteva întrebări la care experții în sisteme electorale trebuie să dea un răspuns cât mai rapid. Abia atunci putem critica ori lăuda soluțiile găsite. 

Până atunci, Candu are dreptate: schimbarea sistemului electoral este dreptul suveran al statului moldovean prin voința aleșilor cetățenilor. Celelalte cârcoteli sunt elementele unui șantaj politic și tirania mediatică a unor minoritari.   

PROTESTE SAU FLASH-MOB? ALBA CA ZĂPADA ȘI REGLĂRI DE CONTURI LA BRUXELLES

Aproximativ o mie de cetățeni au participat duminică, 14 mai, la un protest îndreptat împotriva modificării sistemului electoral existent. Organizarea acestei manifestări a fost asumată de către organizații neguvernamentale aflate în siajul opoziției extraparlamentare, PAS, PLDM, PPDA și formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (aflat la Moscova), dar și partidul lui Grigore Petrenco, cel care, în noiembrie 2014, își dorea organizarea unor manifestații sângeroase în Chișinău. Instituțiile media simpatizante acestor formațiuni politice au afirmat că la protest au participat în jur de patru mii de persoane. De aici.

Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost fără impact puternic. Ridicolul acestei acțiuni nu poate fi ascuns în spatele condițiilor meteorologice nefavorabile ori a unor presupuse ingerințe din partea puterii: numărul mic al manifestanților vorbește despre lipsa de aderență a mesajelor transmise publicului de către cele patru formațiuni politice extraparlamentare și despre impotența lor financiară. Un semn al faptului că sponsorii/sponsorul acestor partide se află în incapacitate de a face plățile. 

Mesajele de mobilizare transmise pe rețelele de socializare de către doamna Maia Sandu, intervențiile on-line ale liderului Partidului Nostru, Renato Usatâi, ori aparițiile televizate ale liderilor Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, au fost pline de disperare. Această deznădejde a fost legată de  presiunile pe care doamna Sandu și domnul Andrei Năstase le-au făcut prin intermediul grupurilor politice ale Partidului Popular European și ALDE, prezente în Parlamentul European, de a amâna decizia ce ține de finanțarea Republicii Moldova. O prezență masivă a cetățenilor moldoveni la protestul din 14 mai ar fi reprezentat o motivație în plus pentru adoptarea acestei inițiative. Decizia încă nu a fost luată.

Nu cred că deputații Parlamentului European vor adopta propunerea făcută de PPE și ALDE. Este o inițiativă păguboasă care poate cauza, între Prut și Nistru, conflicte iremediabile și va asigura victoria socialiștilor moldoveni la confruntarea electorală din 2018. Deja, președintele Dodon a mulțumit Parlamentului European pentru această decizie. De aici.

Nu cred că oficialii de la Bruxelles își vor permite declanșarea, la frontiera estică a Uniunii Europene, unui conflict politic politic care s-ar putea transforma, Doamne ferește, într-unul fierbinte. Exact aceasta este filosofia pentru care, „un membru nenumit al Consiliului European” a intervenit, în Parlamentul European, pentru deblocarea celor 100 milioane de euro destinaţi Chişinăului, urmând a fi cerute anumite garanţii din partea Guvernului moldovean.

Locuitorii dintre Prut și Nistru, nu ar trebui să fie desconsiderați. Cetățenii moldoveni au înțeles că nici un politician nu poate cere, de dragul unor câștigurilor politice viitoare, jertfirea întregului stat. Acesta este motivul pentru care au preferat să stea acasă și să nu participe la această acțiune a Albei ca Zăpada.

Cîteva cuvinte despre schimbarea sistemului electoral. Ideea a fost pe agenda politică a tuturor partidelor din Republica Moldova, atât opoziția parlamentară, cât și cea extraparlamentară, la diferite etape au avut discursuri care au susținut schimbarea Codului Electoral existent.

Președintele Delegației Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, domnul Andi Cristea, declara recent că „schimbarea sistemului electoral este o chestiune de politică internă a statului moldovean. Sistemul electoral mixt, în principiu, nu este în esență o inițiativă rea, însă este nevoie de consultarea partenerilor relevanți ai Republicii Moldova pentru a se ajunge la o formă echitabilă”. Domnia sa a adăugat că, formula votului mixt ar fi fost acceptată mult mai ușor în exterior, dacă nu ar fi provenit de la Partidul Socialiștilor. Această idee ar fi fost primită și mai bine dacă, înainte de votul din prima lectură, oficialii moldoveni ar fi purtat un dialog cu partenerii europeni de dezvoltare, a declarat domnul Cristea. De aici.

Câteva cuvinte despre securizarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Sunt de acord că aceste fonduri trebuie folosite cu mai multă băgare de seamă din partea autorităților moldovene. Șeful delegației UE în Republica Moldova, domnul Tapiola, a asistat, cu mâinile încrucișate, când guvernarea PLDM, susținută de PPE, a făcut posibilă sifonarea acestor fonduri. Probabil, atunci era nevoie de crearea unui mecanism care să fi garantat justa lor folosire. Consider că îngrijorarea unor deputați europeni față de folosirea corectă a banilor europeni ascunde în ea și multă ipocrizie politică. 

Europarlamentarul român Andi Cristea are dreptate: demersul pe care grupul politic al popularilor europeni (PPE) și cel al liberalilor democrați (ALDE) îl fac în Parlamentul European (de amânare a fondurilor dedicate Republicii Moldova) trebuie descifrat și prin reglarea de conturi politice în interiorul Parlamentului European. "PPE plătește o poliță pentru destructurarea în 2015/2016 a principalului partid partener din Republica Moldova, PLDM-ul condus de Vladimir Filat, iar ALDE privește cu îngrijorare la evoluțiile recente legate de situația Partidului Liberal și justificata reținere a ministrului Chirinciuc", spune pentru Europa Liberă, domnul Cristea. De aici. 

Reiese că abordarea popularilor europeni față de Republica Moldova nu are nimic de a face cu interesul cetățeanului moldovean, ori cu principiile democratice și că e vorba doar de complicate jocuri de culise care țin de interesul/dezinteresul organizațiilor politice transnaționale față de partidele moldovene afiliate la aceste organizații.

Repet, moldovenii nu ar trebui să fie desconsiderați. Și-au dat seama că principiul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, e valabil nu numai politicienilor de la Chișinău ci și celor din Bruxelles, tocmai de asta au preferat să stea departe.  

UPDATE. Luni, 15 mai, orele 19.00.

Europa Liberă informează spre orele serii că, după Consiliul European și oficialii Comisiei Europene au cerut Parlamentului European să nu tergiverseze acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro către Republica Moldova.  
Probabil, doleanța Comisiei Europene către deputații europeni se datorează și numărului mic de participanți la protestul opoziției extraparlamentare din 14 mai. Repet: un număr mare de participanți la aceste proteste ar fi oferit oficialilor europeni o motivație în plus pentru adoptarea deciziei de suspendare a asistenței financiare europene destinate Republicii Moldova.

PS

În timpul guvernării PLDM, domnul Pirkka Tapiola, a asistat, cu mâinile în sân, la spălarea banilor rusești prin băncile moldovene și la sifonarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Probabil nu a știut despre aceste fenomene. De asta, după mandatul domniei sale la Chișinău, este numit Ambasadorul UE în Thailanda.