PROTESTE SAU FLASH-MOB? ALBA CA ZĂPADA ȘI REGLĂRI DE CONTURI LA BRUXELLES

Aproximativ o mie de cetățeni au participat duminică, 14 mai, la un protest îndreptat împotriva modificării sistemului electoral existent. Organizarea acestei manifestări a fost asumată de către organizații neguvernamentale aflate în siajul opoziției extraparlamentare, PAS, PLDM, PPDA și formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (aflat la Moscova), dar și partidul lui Grigore Petrenco, cel care, în noiembrie 2014, își dorea organizarea unor manifestații sângeroase în Chișinău. Instituțiile media simpatizante acestor formațiuni politice au afirmat că la protest au participat în jur de patru mii de persoane. De aici.

Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost fără impact puternic. Ridicolul acestei acțiuni nu poate fi ascuns în spatele condițiilor meteorologice nefavorabile ori a unor presupuse ingerințe din partea puterii: numărul mic al manifestanților vorbește despre lipsa de aderență a mesajelor transmise publicului de către cele patru formațiuni politice extraparlamentare și despre impotența lor financiară. Un semn al faptului că sponsorii/sponsorul acestor partide se află în incapacitate de a face plățile. 

Mesajele de mobilizare transmise pe rețelele de socializare de către doamna Maia Sandu, intervențiile on-line ale liderului Partidului Nostru, Renato Usatâi, ori aparițiile televizate ale liderilor Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, au fost pline de disperare. Această deznădejde a fost legată de  presiunile pe care doamna Sandu și domnul Andrei Năstase le-au făcut prin intermediul grupurilor politice ale Partidului Popular European și ALDE, prezente în Parlamentul European, de a amâna decizia ce ține de finanțarea Republicii Moldova. O prezență masivă a cetățenilor moldoveni la protestul din 14 mai ar fi reprezentat o motivație în plus pentru adoptarea acestei inițiative. Decizia încă nu a fost luată.

Nu cred că deputații Parlamentului European vor adopta propunerea făcută de PPE și ALDE. Este o inițiativă păguboasă care poate cauza, între Prut și Nistru, conflicte iremediabile și va asigura victoria socialiștilor moldoveni la confruntarea electorală din 2018. Deja, președintele Dodon a mulțumit Parlamentului European pentru această decizie. De aici.

Nu cred că oficialii de la Bruxelles își vor permite declanșarea, la frontiera estică a Uniunii Europene, unui conflict politic politic care s-ar putea transforma, Doamne ferește, într-unul fierbinte. Exact aceasta este filosofia pentru care, „un membru nenumit al Consiliului European” a intervenit, în Parlamentul European, pentru deblocarea celor 100 milioane de euro destinaţi Chişinăului, urmând a fi cerute anumite garanţii din partea Guvernului moldovean.

Locuitorii dintre Prut și Nistru, nu ar trebui să fie desconsiderați. Cetățenii moldoveni au înțeles că nici un politician nu poate cere, de dragul unor câștigurilor politice viitoare, jertfirea întregului stat. Acesta este motivul pentru care au preferat să stea acasă și să nu participe la această acțiune a Albei ca Zăpada.

Cîteva cuvinte despre schimbarea sistemului electoral. Ideea a fost pe agenda politică a tuturor partidelor din Republica Moldova, atât opoziția parlamentară, cât și cea extraparlamentară, la diferite etape au avut discursuri care au susținut schimbarea Codului Electoral existent.

Președintele Delegației Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, domnul Andi Cristea, declara recent că „schimbarea sistemului electoral este o chestiune de politică internă a statului moldovean. Sistemul electoral mixt, în principiu, nu este în esență o inițiativă rea, însă este nevoie de consultarea partenerilor relevanți ai Republicii Moldova pentru a se ajunge la o formă echitabilă”. Domnia sa a adăugat că, formula votului mixt ar fi fost acceptată mult mai ușor în exterior, dacă nu ar fi provenit de la Partidul Socialiștilor. Această idee ar fi fost primită și mai bine dacă, înainte de votul din prima lectură, oficialii moldoveni ar fi purtat un dialog cu partenerii europeni de dezvoltare, a declarat domnul Cristea. De aici.

Câteva cuvinte despre securizarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Sunt de acord că aceste fonduri trebuie folosite cu mai multă băgare de seamă din partea autorităților moldovene. Șeful delegației UE în Republica Moldova, domnul Tapiola, a asistat, cu mâinile încrucișate, când guvernarea PLDM, susținută de PPE, a făcut posibilă sifonarea acestor fonduri. Probabil, atunci era nevoie de crearea unui mecanism care să fi garantat justa lor folosire. Consider că îngrijorarea unor deputați europeni față de folosirea corectă a banilor europeni ascunde în ea și multă ipocrizie politică. 

Europarlamentarul român Andi Cristea are dreptate: demersul pe care grupul politic al popularilor europeni (PPE) și cel al liberalilor democrați (ALDE) îl fac în Parlamentul European (de amânare a fondurilor dedicate Republicii Moldova) trebuie descifrat și prin reglarea de conturi politice în interiorul Parlamentului European. "PPE plătește o poliță pentru destructurarea în 2015/2016 a principalului partid partener din Republica Moldova, PLDM-ul condus de Vladimir Filat, iar ALDE privește cu îngrijorare la evoluțiile recente legate de situația Partidului Liberal și justificata reținere a ministrului Chirinciuc", spune pentru Europa Liberă, domnul Cristea. De aici. 

Reiese că abordarea popularilor europeni față de Republica Moldova nu are nimic de a face cu interesul cetățeanului moldovean, ori cu principiile democratice și că e vorba doar de complicate jocuri de culise care țin de interesul/dezinteresul organizațiilor politice transnaționale față de partidele moldovene afiliate la aceste organizații.

Repet, moldovenii nu ar trebui să fie desconsiderați. Și-au dat seama că principiul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, e valabil nu numai politicienilor de la Chișinău ci și celor din Bruxelles, tocmai de asta au preferat să stea departe.  

UPDATE. Luni, 15 mai, orele 19.00.

Europa Liberă informează spre orele serii că, după Consiliul European și oficialii Comisiei Europene au cerut Parlamentului European să nu tergiverseze acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro către Republica Moldova.  
Probabil, doleanța Comisiei Europene către deputații europeni se datorează și numărului mic de participanți la protestul opoziției extraparlamentare din 14 mai. Repet: un număr mare de participanți la aceste proteste ar fi oferit oficialilor europeni o motivație în plus pentru adoptarea deciziei de suspendare a asistenței financiare europene destinate Republicii Moldova.

PS

În timpul guvernării PLDM, domnul Pirkka Tapiola, a asistat, cu mâinile în sân, la spălarea banilor rusești prin băncile moldovene și la sifonarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Probabil nu a știut despre aceste fenomene. De asta, după mandatul domniei sale la Chișinău, este numit Ambasadorul UE în Thailanda.