2018 - ROMÂNIA MAI APROAPE CA NICIODATĂ DE MOLDOVA. IOHANNIS TACE

Vineri, 19 mai 2017, la Chișinău, va avea loc cea de-a patra sesiune a Comisiei interguvernamentale România - Republica Moldova pentru integrare europeană. Ultima reuniune interguvernamentală România - Republica Moldova a fost organizată în martie 2015, la București. Sesiunea comisiei va fi co-prezidată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, alături de viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Daniela Morari.

Potrivit comunicatului de presă difuzat de Ambasada României în Republica Moldova pe agenda acestei sesiuni se află evaluarea stadiului de cooperare bilaterală pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova, precum și propunerile de proiecte concrete de cooperare pentru anul în curs, cu scopul consolidării cooperării sectoriale și aprofundării cooperării în baza înțelegerilor convenite la ședința comună a Guvernelor celor două state din 23 martie 2017. De aici.

Constat că există o cordonare din partea oficialilor români, cu cei moldoveni, pentru susţinerea eforturilor pe care le face Chișinăul pentru a atinge obiectivele prezente pe agenda europeană. E știut că România va continua să acorde sprijinul necesar Republicii Moldova în implementarea Acordului de Asociere cu UE şi că, pe acest palier, există rezultate pozitive - Guvernul Filip ar trebui să le consolideze.

Relativ recent, la Summit-ul Bunei Guvernări organizat la București de Strategikon, ambasadorul României la Chișinău, domnul Daniel Ioniță declara că statul român "sprijină în mod clar și deschis procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”. Diplomatul a adăugat că oficialii români “nu sunt naivi”, cunosc faptul că „această integrare nu este posibilă mâine, poate, nici poimâine”. Domnia sa a adăugat că „pentru Republica Moldova, acest proces este unul esențial pentru transformarea, modernizarea și pentru ținerea ei angajată ireversibil spre vest".De aici.

Oare, nu cumva această evoluție este una prea înceată, și din acest motiv, lungă? Oare nu cumva, dacă, la Palatul Victoria, ori la Cotroceni, exista mai multă fermitate, transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru era mai rapidă? 

De ce întreb? Pentru că, deși au trecut cinci ani de la prima ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, (Iași, 2012), atunci când a fost semnat Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, între Prut și Nistru, schimbările se desfășoară greu. În 2012,  publicația chișinăuiană Timpul întreba dacă, în urma ședinței comune de guvern, Prutul va deveni mai ușor de trecut. Necesară întrebare, căci după 26 de ani de la prăbuşirea lagărului socialist, România şi Moldova au reuşit să construiască, împreună, doar un singur pod. 

Da, statul român este cel mai important partener al Republicii Moldova, atât la nivelul comerţului, investiţiilor, cât şi a proiectelor, mai ales de infrastructură. În ultimii ani Bucureștiul a oferit un sfert de miliard de euro sub formă de împrumuturi rambursabile și nerambursabile, finanțare pentru gazoductul Iași-Ungheni și pentru proiectele de fezabilitatea ale interconexiunii liniilor de înaltă tensiune. Au fost ajutoare umanitare în valoare de milioane de euro la inundații sau alte calamități naturale. Și să nu uităm de sacrifiiciile, la propriu, ale SMURD România pentru ajutorarea bolnavilor din republica Moldova. Dar toate acestea nu au făcut ca Moldova să fie România!

În noiembrie 2016, atunci când președintele Iohannis a creat Comisia Prezidențială pentru elaborarea proiectului de țară al României s-a sperat că președintele României se gândește la o Moldovă a lucrului bine făcut! Nu a fost să fie. 

În schimb, de la Chișinău, recent, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, afirma că își dorește ca procesele de integrare dintre România și Republica Moldova, să se miște mai repede. Era vorba despre proiecte care ar face ca transformarea Moldovei în bine să fie ireversibilă. Această transformare pleacă de la proiecte care țin de integrarea Moldovei în infrasturctura energetică și de comunicații a statului român. „Ne dorim să avem o linie ferată Chișinău-București, cu un tren foarte rapid. Ca să nu mai fie nevoie să schimbăm de fiecare dată garniturile. Vrem un sistem financiar-bancar integrat. De ce să nu avem un sistem al educației integrat? Trebuie să existe procese de integrare mult mai rapide și realizate calitativ”,  spunea, cu subiect și predicat, președintele legislativului moldovean. De aici.

Cred că anume această integrare energetică, financiar bancară și educațională cu România ar face mai rapidă transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru. Ar ancora Republica Moldova în spațiul occidental! În 26 de ani Moldova nu a putut deveni România. Motivele, pe alocuri, se cunosc. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Moldova lucrului bine făcut ar însemna un sistem educațional și cultural integrat, un sistem financiar comun, care ar duce la transformarea mentalităților existente între Prut și Nistru. 

"Moldova nu este România, își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova", afirma, anul trecut, James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău.

Moldova nu este România, dar acest lucru nu înseamnă că integrarea graduală dintre cele două state, cu păstrarea independenței lor, nu ar putea avea loc. Dacă președintele Iohannis și-ar dori, startul acestei integrări ar putea fi în 2018, atunci când sărbătorim Marea Unire.