NĂSTASE NU E UNICUL. MAIA SANDU LIDERUL DREPTEI DIN MOLDOVA

Analistul politic al Fundaţiei Jamestown, Vladimir Socor, afirmă că partidele pro-europene aflate în opoziție ar trebui să meargă în prezidențialele moldovene cu un candidat comun. „Această decizie a Curţii Constituţionale obligă partidele proeuropene de opoziţie să se unească şi să pornească o campanie comună pentru alegerile prezidenţiale. Este o obligaţie pe care partidele n-o mai pot amâna. Acest lucru trebuie să se întâmple cu mult înainte de primul tur al alegerilor. Ar fi o mare greşeală ca liderii de opoziţie să concureze în primul tur şi abia la al doilea să se unească. Ar fi  contraproductiv. În primul rând, din cauza concurenţei, vor fi practic obligaţi să se critice între ei şi va fi greu ulterior de revocat aceste critici. Deci un candidat comun trebuie să existe încă din primul tur”, a spus analistul politic, pentru Jurnal TV. 

Domnul Socor este unul dintre ideologii Noii Drepte din Republica Moldova, adică Partidul Platforma DA, Maia Sandu și susținătorii ( că PAS-ul nu a fost înregistrat), PLDM-ul domnului Valeriu Streleț, PPEM-ul și Ion Sturza & Co. Desemnarea domnului Ion Sturza în calitate de candidat la postul de prim-ministru al Republicii Moldova a coincis cu primele încercări de coordonare a acțiunilor acestor formațiuni și o încercare de coagulare a acestora. 

La sfârșitul anului 2015 domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, indica destul de precis că societatea moldavă este  martora unei confruntări între PLDM, Platforma DA (Noua Dreaptă n.a.) și gruparea politică condusă de Partidul Democrat. În ianuarie 2016 același domn Socor afirma că prin nominalizarea domnului Sturza s-a câștigat timp pentru crearea unei uniunii de centru dreapta îndreptată împotriva Partidului Democrat. Domnul Socor sugera ca această coaliție de centru dreapta să fie alcătuită cât mai repede căci exista eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate.

Îndemnul de acum al domnului Socor, ca opoziția de dreapta să aibă un singur candidat pentru prezidențiale, înseamnă de fapt constituirea acestei uniuni de centru dreapta; candidatul comun ar trebui să fie nucleul în jurul căruia aceste formațiuni politice ar trebui să se coaguleze. De aici și competiția care se dă între domnul Năstase, doamna Maia Sandu și domnul Iurie Leancă pentru obținerea candidaturii de candidat al dreptei politice la alegerile prezidențiale. 

Că în sânul Noii Drepte au loc tăcute bătălii o demonstrează mai multe declarații de presă. Președintele Partidului Popular European din Moldova, domnul Iurie Leancă, într-o declarație făcută presei l-a înțepat pe liderul Partidului Platforma DA, domnul Năstase: „PPEM consideră prematur orice discuție despre înaintarea unui candidat la funcția de președinte. Nu o să venim cu candidatul nostru ca mai apoi după câteva zile să zicem că este nevoie de un candidat unic al flancului de dreapta”, a declarat Iurie Leancă. Domnul Leancă făce referire la decizia Partidului Platforma DA de a-l înainta pe domnul  Năstase candidat la funcția de președinte. 

Această unilaterală decizie a Partidului Platforma DA a luat prin surprindere. Potrivit unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Ziarului „Timpul”  în turul II al alegerilor prezidențiale s-ar confrunta liderul socialiștilor moldoveni, domnul Dodon și fostul ministru al Educației, Maia Sandu. Asta înseamnă că liderul dreptei moldovenești este Maia Sandu. 

Rezultatele acestui sondaj au deranjat. S-a văzut asta în cadrul unei emisiunii recente de televiziune la care a participat și domnul Năstase. În cadrul dezbaterii televizate realizatorii acestei emisiuni au organizat un sondaj telefonic ad-hoc în care telespectatorii au avut posibilitatea să își exprime opinia referitoare la cel mai bun candidat unic al dreptei la alegerile prezidențiale - rezultatul a fost în favoarea domnului Năstase. În cadrul emisiunii domnia sa a afirmat că rămâne optimist și încrezător în faptul că va reuși să convingă dreapta că este cel mai bun candidat: „E nevoie de un preşedinte care să taie ca-n varză şi să ia partea poporului, nu a Parlamentului. Rămân optimist. Am vorbit şi cu Maia Sandu, şi cu domnul Ion Sturza. Sunt încrezător că vom găsi un numitor comun. Acum trebuie să ne ajustăm agendele. Eu mă ţin de o agendă foarte clară, care nu-mi aparţine mie, ci oamenilor. Agenda mea corespunde întru totul cu agenda populară. Cine se va ralia acestei agende, va merge împreună cu mine”, a adăugat liderul PPDA. „Faptul că am fost desemnat de PPDA să candidez la alegerile prezidenţiale eu o iau ca pe un mandat pentru a discuta cu ceilalţi potenţiali participanţi la scrutin”, a spus Andrei Năstase.

Devine cât se poate de clar că domnul Năstase le-a sugerat domnului Leancă și doamnei Sandu să își plieze agenda politică după a domniei sale și să îl recunoască în calitate de unic candidat al dreptei. Domnul Andrei Năstase se vede președintele Republicii Moldova. Dacă nu al Moldovei atunci al unui unic partid de dreapta. Motivația este simplă: candidatul dreptei la prezidențialele din acest an va fi cel în jurul căruia se vor coagula toate forțele dreptei politice moldovenești. 

Nu cred că domnul Năstase poate să își asume acest rol. Domnia sa a făcut mai multe erori politice grave: a admis atacul protestatarilor pro-ruși asupra clădirii Parlamentului Republicii Moldova și a făcut front comun cu domnul Dodon și domnul Usatâi pentru a fugări tinerii unioniști moldoveni din Piața Marii Adunări Naționale. Așa ceva nu se uită!

Mai mult, prezent în studioul Pro TV Chișinău, domnul Năstase și-a permis să comită atacuri la persoană la adresa tuturor celor care au considert că anticipatele sunt inoportune căci ele deschid drumul către o majoritate în viitorul Parlament al Republicii Moldova formată din Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de către domnul Usatâi. Am putut vedea cu ochiul liber că domnia sa se consideră unicul deținător al adevărului, al demnității și al moralei și că nu acceptă alți lideri pe dreapta politică din Republica Moldova. Această repetitivă preocupare a liderului Partidului Platforma Demnitate și Adevăr pentru declanșarea alegerilor anticipate, nefireasca alianță a formațiunii politice pe care o conduce cu forțele pro-ruse conduse de domnul Dodon și domnul Usatâi, transmite doar îngrijorare. Suficientă pentru a nu îmi dori să îl votez. 

De asta, până la apariția unor alți candidați pe dreapta politică din Republica Moldova prefer să dau credit de încredere doamnei Sandu. Și dacă e pornită să facă politică, să o facă mai repede și să își înregistreze mai partidul. Cât stă bine în sondaje.

BĂSESCU NU VA PRIMI CETĂȚENIA REPUBLICII MOLDOVA

Cineva a spus că cea mai mare şmecherie a Diavolului este să ne convingă că nu există. Cea mai mare şmecherie a domnului Dungaciu este să ne convingă că pe moldoveni îi așteaptă federalizarea. Într-o notă recentă domnia sa afirmă că „retragerea Rusiei din Siria creează premisele conturării unui spaţiu tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă sub forma unor organizări teritoriale interne în Ucraina şi Moldova de tipul unor federaţii”.

Domnia sa sugerează că „federalizarea” Moldovei va fi făcută prin aducerea în câmpul constituţional/electoral al statului moldav a circa 10% de voturi proruse – voturile transnistrene. Ar fi unica garanţie a decidenților de la Moscova că integrarea euroatlantică a statului moldovean nu va fi posibilă. „Perspectiva federalizării merită reţinută ca scenariu potenţial. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Deschiderea posibilă a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi posibilitatea formalizării unor relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova care poate aduce Federaţia Rusă la frontierele României (Uniune vamală, formule de integrare eurasiatice, acceptarea de baze militare ruseşti în stânga Prutului). Din această perspectivă, dacă aşa vor sta lucrurile, R. Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu”. 

Aruncată de domnul Dungaciu pisica federală are rolul de a-i speria pe decidenții politici de la București ori pe cei de la Chișinău? Vrea să creeze neliniști celor de la Palatul Cotroceni ori doar locatarilor de la  Victoria? Ori este un mijloc de a induce o stare de vigilență în rândul electoratului pro-românesc existent în Republica Moldova? Probabil e mai degrabă vorba de construirea unui câmp de așteptare electorală necesar domnului Băsescu. Spre această concluzie ne conduc afirmațiile de pe facebook ale unui alt politolog român, Sorin Ioniță, director al Expert Forum: “Este evident: Băsescu vrea să arunce în aer Europa candidând la președinție în Moldova. Ar fi exact genul lui de mișcare ce reseteaza jocul și șterge toate calculele politice la Chișinau - deci o treabă marca Băsescu. Deja numele lui emoționează și mobilizează o parte importantă din electoratul moldovean, care percepe că îi datorează ridicarea vizelor. Dacă mai face și câteva emisiuni în direct cu doamna Maria și nepoțeii, ceva victimizare, etc, Moldova urbană și românofonă îi pică în poală ca o pară coaptă”.

Pe data de 18 martie fostul președinte al României, Traian Băsescu și soția sa Maria, au depus o cerere la președinția Republicii Moldova prin care solicită cetățenia moldoveană. Nu se știe, deocamdată, cât va dura examinarea cererii și în cât timp fostul lider de la Cotroceni va primi un răspuns. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, domana Sabina Fati sugerează ascultătorilor că Băsescu va primi cetățenia, președintele Nicolae Timofti va face acest lucru pe ultima sută de metri a mandatului său. Între timp președintelui moldovean i-a expirat mandatul legal fiind președinte în exercițiu, iar domnul Băsescu nu a primit cetățenia Moldovei. Motivul? Domnul Timofti nu are temeiul legal ca să îi poată acorda domnului Băsescu cetățenia. Potrivit articolului 15 din legea nr. 596 din 5 iunie 1991 cu privire la cetățenia Republicii Moldova dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere se poate acorda doar în cazul în care persoana care solicită cetățenia a domiciliat în Republica Moldova permanent cel puțin zece ani ori este căsătorit cu un cetățean moldovean sau a venit să domicilieze la părinți sau copii care sunt cetățeni moldoveni și care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.Domnul Băsescu nu întrunește nici una dintre aceste condiții, deci nu există temeiul legal pentru a i se putea acorda cetățenia moldovenească. 

Traian Băsescu își dorește să exploateze cetățenia moldovenească în scopuri electorale, atât în interiorul statului român unde formațiunea sa politică, Partidul Mișcarea Populară, este cotată cu un 7%, cât și între Prut și Nistru unde se află, nexploatat până la capăt, un mare bazin electoral românesc. Domnul Dungaciu aruncă sperietoarea federală în folosul domnului Băsescu. 

Nu am auzit în spațiul public moldav discuții despre o eventuală participare a locuitorilor din regiunea transnistreană la procesul electoral moldovenesc. Domnul Dungaciu este primul care vorbește despre așa ceva. Nici despre o eventuală reluare a discuțiilor, în formatul 5+ 2, pe problematica transnistreană nu am auzit. Și nici despre o eventuală întâlnire a liderului regiunii transnistrene, domnul Șevciuk, cu autoritățile de la Chișinău nu a fost vorba. Ultima întâlnire de acest fel a avut loc în urmă cu un an atunci când domnul Șevciuk s-a întâlnit cu premierul Chiril Gaburici. Repet, domnul Dungaciu este primul care vorbește în spațiul public despre participarea locuitorilor din regiunea transnistreană la alegerea președintelui Republicii Moldova. Domnia sa construiește spaime și lansează subliminal câmpuri de așteptare electorală pentru apariția unui salvator: Băsescu și partidul lui!

Domnul Dungaciu afirmă că singura barieră potențială împotriva federalizării Republicii Moldova şi a fixării unei bariere ruse în calea integrării euroatlantice a statului moldovean ar fi o prezență masivă - economică, culturală, socială, politică – a României în Moldova. Dar această prezență se lasă prea mult așteptată! La fel cum se lasă așteptat împrumutul solicitat de către autoritățile moldovene oficialilor români. Cine spunea că fratele la nevoie se cunoaște? Să fie oare solicitarea făcută de domnul Dungaciu, ca oficialii moldoveni să aibă o mai mare deschidere pentru prezența românească în Moldova, încă o condiție pentru obținerea împrumutului refuzat de domnul Iohannis? Nu știm. Dacă această solicitare ar fi venit din partea domnului Cristian Ghinea, consilierul primului ministru român, era o altă încărcătură politică. Oficială, nu electorală. 

Domnul Ghinea nu va solicita oficialilor moldoveni mai multă deschidere decât este. La Palatul Victoria (sediul guvernului statului român) s-a văzut că, în condiții de criză extremă, guvernul de la Chișinău a reușit să stabilizeze Moldova. S-a reușit micșorarea tarifelor la gaz și energie electrică, pensiile au fost indexate cu 10%, a fost aprobată legea cu privire la Procuratură, care prevede alegerea procurorului general prin concurs de către Consiliul Procurorilor. Domnul Corneliu Gurin, procurorul general și-a dat demisia și a fost numit un nou guvernator la Banca Națională a Moldovei. Suficiente motivații pentru a dovedi că există destulă deschidere pentru apropierea de Uniunea Europeană și prin ea, de România. Suficientă justificare pentru convingerea domnului Iohannis că e timpul să deblocheze creditul românesc pentru Moldova. Atenție, vorbim de un împrumut pe care Moldova trebuie să îl întoarcă - ori poate, pentru a oferi acești bani Bucureștiul are nevoie de un gaj? Că frate, frate dar brânza-i pe bani și în capitalism nu există sentimente!

Sper ca domnul Iohannis să revină cât mai rapid asupra deciziei domniei sale și să deblocheze creditul necesar Chișinăului. Altfel, aș putea crede că la Palatul Cotroceni s-a luat deja hotărârea că moldovenilor nu li se dă nimic și sunt împinși în brațele altora. Abia atunci pisica rusească de care pomenește Dan Dungaciu, ar putea deveni realitate.

UN MORATORIU POLITIC PENTRU FORTIFICAREA FAMILIEI

Cât de bine este cunoscută activitatea socială a Bisericii Ortodoxe din Moldova? Ar trebui ea popularizată ori nu? În Evanghelia după Matei, referitor la asemenea tip de activitate, stă scris destul de clar: ”Când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” (Matei 6, 2-4).

Nu vom găsi prea multe date statistice care ar putea să descrie implicarea Bisericii în proiecte sociale. Acest lucru nu înseamnă că ea nu există. Știm că există cantine sociale, centre de zi pentru copii, centre de zi pentru persoanele în vârstă, că pe lângă fiecare eparhie există centre de informare și de consiliere a celor aflați în nevoi. Undeva, toată această statistică este contabilizată, dincolo de ea mai există și activitatea multiplelor asociații creștin ortodoxe care își susțin propriile programe sociale.

De ce aduc aminte despre implicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova în proiectele sociale? Pentru că la 1 martie Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a semnat un memorandum de colaborare cu Biserica. Un parteneriat care poate contribui la consolidarea statutului și rolului familiei în societate și la promovarea unor politici de suport a familiilor în situație de dificultate.

Presa din Republica Moldova nu a reflectat activitatea filantropică a Bisericii moldovenești și nici implicarea ei în proiecte sociale. În schimb, instituțiile mass media au difuzat mai multe informații referitoare la acuzații de corupție a unor înalți prelați ai Bisercii precum și acuzații de evaziune fiscală. 

Documentul de parteneriat semnat de către Ministerul Municii și Biserica Ortodoxă din Moldova vine să-le ofere clericilor dreptul de asumare a dimensiunii sociale? Ori poate, în timp, vom fi martorii unei explozii a serviciilor sociale de pe lângă Biserică care, din complementare celor oferite de stat vor deveni un substitut al acestora? 

Din documentul semnat la 1 martie aflăm că cele două părți semnatare, Ministerul Muncii și Biserica, se angajează să contribuie la consolidarea instituției familiei, valorilor maternității, paternității și susținerea respectării drepturilor copiilor. De asemenea, să promoveze politicile de protecție a familiilor aflate în dificultate, familiilor nevoiașe, copiilor orfani, bătrîni solitari și persoane cu dizabilități. “ Pornind de la ideea că familia este mediul natural și optim pentru creșterea și bunăstarea copilului, în calitatea mea de reprezentant al statului, îmi exprim convingerea că există un mare potențial de colaborare dintre biserică și stat, în susținerea și întărirea bazelor instituției familiei, creșterea rolului familiei în societate și tradițiilor moral - creștine”, a declarat ministrul Stela Grigoraș. ÎPS Mitropolit Vladimir a spus că “familia trebuie ocrotită și păstrată cu sfințenie, de aceea împreună educăm tănăra generație pe această cale. Depunem eforturi zilnice în ajutorarea celor nevoiași, bătrini, familii în dificultate, cu ajutoare umanitare, adăpost, iar datorită acestui memorandum vom fortifica acțiunile comune spre rezultate mai mari în această direcție”. 

Memorandumul de colaborare vorbește despre câteva direcții cheie de activitate : consolidarea instituției familiei și asigurarea bunăstării copiilor prin aplicarea unui model național de practici în toate sectoarele, mobilizarea resurselor umane și financiare în susținerea familiilor în dificultate, dezvoltarea voluntariatului pentru ajutorarea copiilor, a persoanelor în etate și a persoanelor cu dizabilități. Să însemne cele declarate că vom vedea un voluntariat masiv al călugărilor sau măicuțelor în proiecte sociale? Că vom asista la un flux de personal bisericesc calificat pentru administrarea unor unități sociale speciale, precum azile de bătrâni ori orfelinatele? Probabil că da, în parteneriatul semnat se vorbește despre dezvoltarea unei rețele de servicii sociale pe lângă bisericile și mănăstirile din Moldova care vor fi axate pe consolidarea familiilor în depășirea situațiilor de risc.

Există suficient de multe voci care afirmă că trebuie să existe o delimitare clară între Biserică și Stat. Voci care spun că serviciile sociale trebuie prestate doar de instituțiile laice și că Biserica Ortodoxă din Moldova ar trebui să își desăvărșească statutul ei de păstor și de rezolvare a multiplelor cauze de corupție existentă în sânul ei.

Există la fel de multe voci care sunt convinse de faptul că Biserica a fost, este și va fi în stare să își asume o implicare socială puternică și că, prin definiție, rolul ei este acela de a sări în ajutorul celor nefericiți.

Pe fundalul înmulţirii problemelor sociale cu care se confruntă cetăţenii, probabil este nevoie de implicarea cultelor pentru sprijinirea cate­goriilor vulnerabile. Vrem sau nu, Biserica este un credibil şi important vector de mobilizare al comunităţii locale pentru ajutorarea unor cazuri sociale. Sub patronajul Bisericii oamenii pot fi mobilizaţi să se implice şi să-şi ajute semenii.

Probabil pentru o mai bună colaborare între Stat și Biserică legislatorul ar trebui să dezbată un proiect de lege care ar oferi Biserici dreptul de a furniza servicii sociale prin propriile unităţi de cult ori prin asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în acest scop. Autorităţile locale și naționale ar putea deveni parteneri la aceste proiecte prin pu­nerea la dispoziţie a tere­nurilor ori a  clădirilor necesare deru­lării acţiunilor sociale de sprijin.

Fortificarea instituției familiei ar trebui să fie dincolo de bătăliile și interesele de partid. De asta, până la sărbătorile Pascale ar trebui să fie instaurat un moratoriu pentru bunăvoință în interesul Familiei moldovene. În această perioadă ar trebui să fie desfășurate acțiuni comune între Biserică și Ministerul Muncii care să pună bazele acestui parteneriat dintre Stat şi Biserică care poate fi una dintre posibilele căi de rezolvare a multiplelor proble­mele cu care se confruntă cetățenii moldoveni în comunităţile locale defavorizate. De ce nu?