PAVEL FILIP ARE O MISIUNE GREA DAR NU IMPOSIBILĂ

Cabinetul de miniștrii condus de Pavel Filip a depus pe 20 ianuarie, noaptea târziu, jurământul în fața președintelui. Blasfemie, au sunat comentariile pe rețelele de socializare. Care a fost necesitatea depunerii unui jurământ de credință acordat Republicii Moldova în toiul nopții, de cine s-au ascuns noii guvernanți? Au întrebat simpatizanții opoziției moldovene, cei care, în după amiaza aceleiași zilei, au încercat să împiedice desfășurarea ședinței parlamentare prin care noua majoritate a acordat vot de încredere noului guvern.

Necesitatea jurământului a pornit de la disfuncționalitatea noii puteri. După aproape cinci ore de asediu al Parlamentului moldovean, după ce liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu s-a ales cu capul spart de către manifestanți iar ministrul educației, Corina Fusu, cu vânătăi sub coaste, nici o autoritate publică moldoveană nu a emis nici un comunicat la temă. Era un semn de disfuncționalitate – guvernul a primit, foarte rapid, votul de încredere, dar lipsa jurământului din fața președintelui îl făcea să fie paralizat.

Modul de comportament al fostului ministru al internelor moldovene, liberal democratul Oleg Balan, este exemplificator. Întrebat de jurnaliști dacă a evaluat numărul celor care protestau violent în stradă, ministrul Oleg Balan a afirmat că: „Nu știu, presupun că au fost câteva mii. Am fost ocupat cu conducerea dispozitivelor şi mi-e foarte greu să vă spun exact câţi protestatari au fost.” Rezultatul conducerii acestor dispozitive polițienești s-a văzut – cel puțin zece victime și doi oficiali agresați. Fostul ministru al internelor a fost înanintat în funcție de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, care s-a declarat de opoziție. Care să fi fost motivația domnului Bălan pentru a își exercita mult mai prompt atribuțiile deținute?

Nu cred că, după depunerea jurământului, noul ministru de interne să își fi sărbătorit numirea în funcție. Nici premierul Filip nu a dormit prea mult în noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2016, e clar că a condus celula de criză care trebuie să facă față situației. Vor încerca simpatizanții opoziției moldave, parlamentare și extraparlamentare, să mai ia încă odată cu asalt Parlamentul moldovean? Liderul Partidului Socialiștilor, domnul Dodon, și-a chemat susținătorii să vină pe 21 ianuarie la orele zece în fața legislativului. Domnul Usatâi, din raioanele pe care le controlează, va aduce forțe proaspete? 

Jurnalista Lia Ciutac, de la publicația Timpul, a plasat în seara zilei de 20 ianuarie fotografii cu protestatari care după ce au manifestat în fața legislativului moldovean s-au urcat în microbuze cu numere de înmatriculare de Dondușeni, Bălți și Florești – regiuni în care formațiunea condusă de Renato Usatâi are cea mai mare influență politică. Toți acești protestatari erau tineri și „înfierbântați”.

Liderii protestului "pașnic" de la Chișinău care au participat la emisiunea de dezbateri politice a postului de televiziune aflat în proprietatea liberal democratului Chiril Lucinschi au afirmat că nu își asumă responsabilitatea pentru cele zece victime ale demonstrației. 

Într-un interviu pentru Europa Liberă, liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a declarat că regretă cele întâmplate cu domnul Ghimpu dar a specificat că altercațiile din seara zilei de 20 ianuarie nu au fost provocate din cauza domniei sale. ”Răbdarea oamenilor a ajuns la limită”, a spus jurnaliștilor Năstase. Domnia sa a anunțat presa că: „urmează alte proteste: continui și pașnice.”

Nu cred că domnul Năstase poate garanta că poate ține lucrurile sub control. Când extremele politice și-au dat mâna, iar acest lucru, în seara zilei de 20 ianuarie, s-a văzut, nimeni nu a mai reușit să își stăpânească simpatizanții iar aceștia au trecut peste cordoanele de poliție și au forțat intrarea în Parlament. Parlamentul moldovean, la 20 ianuarie 2016 s-a aflat sub pericolul unui nou incediu - ca la 7 aprilie 2009.

Noul prim ministru are o dificilă foaie de parcurs – trebuie să țină presiunea populară sub control, trebuie să demareze dialogul cu partenerii de dezvoltare ai statului moldovean și să implementeze prevederile Acordului de Asociere la UE. Greu, dar nu imposibil.

Aș fi și mai optimist dacă noua majoritate parlamentară ar acorda mandat de securitate către SIS. Continuarea instabilității în Republica Moldova ar genera instabilitate și mai mare în plan regional. Acest lucru nu trebuie să se întâmple – acordarea unor pârghii în plus Serviciului moldovean de Informații și Securitate ar stopa escaladarea crizei.

Dacă deputații din noua majoritate vor să stabilizeze Moldova ar trebui să le acorde ofițerilor de securitate mai multe atribute de putere. Ar fi o înțelegere a faptului că, la vremuri de criză se cer măsuri de excepție. 

Domnule Candu, domnule Untila ar fi o solutie de intampinare a viitoarelor amenintari.

NU SUNTEM BOLNAVI ANTICIPATELE ÎNSEAMNĂ PIERDEREA BASARABIEI PENTRU A DOUA OARĂ

Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, V. Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod mincinos că Basarabia era populată în principal cu ucraineni.
 
Un al doilea ultimatum sovietic a fost înaintat pe 27 iunie, el a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a „retragerii” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Dintr-o populație de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. În cele câteva zile care au urmat, doar ceva mai mult de 200.000 de locuitori au avut posibilitatea să se refugieze în România.
 
Pe 28 iunie 1940, la orle 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația dintre Prut și Nistru a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de a evacuare a armatei și administrație pe malul drept al Prutului. Pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

Despre toate astea nu se învață la școală, nu se vorbește la televizor. După sfârșitul celui de al doilea război mondial, am fost învățați că data de 28 iunie a fost data eliberării de fasciști.

28 iunie a fost data când sovieticii au intrat în Moldova.  

Anul trecut 28 iunie 2015 a fost data desfășurării turului doi al alegerilor locale din Republica Moldova. Data la care Dorin Chirtoacă a câștigat din nou Primăria de Chișinău. O victorie simbolică. Dorin Chirtoacă nu e un erou. Dar este simbolul vorbitorilor de limbă română din capitala moldoveană în fața, a ceea ce, după anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei, jurnaliștii de la Moscova numesc rezistența rusă. Este vorba de populația rusofonă care locuiește în țările care altădată făceau parte din componența Uniunii Sovietice. 

Cu câteva săptămâni înaintea turului doi al alegerilor locale, jurnalista Natalia Morari nota pe site-ul postului de radio Europa Liberă că moldovenii sunt bolnavi. Doamna Morari își motiva diagnosticul pornind de la o notă apărută pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei în care se afirma, corect de altfel, că victoria Zinaidei Greceanâi în ziua de 28 iunie ar fi a doua venire a ruşilor. „Țara, în care Academia de Științe se ocupă cu agitația electorală, dezbinând societatea pe criteriul etnic, nu prea are șanse. Suntem bolnavi, profund bolnavi - și cei care fac asemenea apeluri, și cei care le aplaudă”, nota doamna Morari.

Doamna Morari se înșelă, moldovenii nu au fost niciodată bolnavi. Doar și-au adus aminte de istorie. O istorie despre care nu se spune nimic la posturile de televiziune. E istoria intrării rușilor sovietici în Basarabia. E istoria supraviețurii sub ocupant. Să înseamne asta că moldovenii sunt bolnavi? Ori că dezbină societatea pe criterii etnice? Să fim serioși. Nu suntem adepții separatismului etnic. Numărul mare de căsătorii mixte existente în spațiul dintre Prut și Nistru este o dovadă în acest sens. Suntem prea îngăduitori - rusofonii au fost cei care, după 1990, într-un mod superior, au ales să nu învețe limba populației majoritare. Doamna Morari este o excepție care întărește regula.

După ce ne-a făcut bolnavi, pe 26 iunie, chiar înaintea turului doi, doamna Morari ne sugera să stăm acasă ori să votăm împotriva tuturor. „Nu vreau să votez pentru un primar ca pentru un reprezentant al Estului ori al Vestului. Vreau să votez pentru un manager bun pentru oraşul în care trăiesc. Faptul că Dorin Chirtoacă a rămas singurul reprezentant al ultimului bastion pro-european pe harta moldovenească nu mă face să-l consider un manager bun” afirma doamna Morari. Îndemnul de a nu participa la vot era adresat atunci electoratului indecis – tocmai celor care, până la urmă, au schimbat balanța în favoarea liberalilor. 

Că domnul Chirtoacă nu este un foarte bun manager se știe. Așa cum se știe că prin victoria domniei sale la Chișinău legătura simbolică dintre Bălți, Comrat și Tiraspol s-a rupt. 

Dorința rusofonilor de reîntoarcere în spațiul slav nu a dispărut niciodată. De aici dorința lor de a se autoexclude, dar și tăcuta dorință ca Moldova să rămână în sfera de influență a Federației Ruse. Implementarea Acordului de Asociere ar însemna ruperea definitivă a legăturilor cu spațiul rus. De aici și dorința formațiunilor politice de orientare pro-rusă, Partidul Socialiștilor și partidul domnului Usatâi de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

De la tribuna jurnalistică de care dispune, seară de seară, doamna Morari ne spune că alegerile anticipate reprezintă singura cale de a scoate Moldova din mâna oligarhilor care o țin captivă. Este dreptul domniei sale. Dar ne aducem aminte de istorie și cunoașteam că, a pierde, în acest moment, posibilitatea de a ne desprinde de spațiul în care suntem ținuți captivi de Moscova ar însemna venirea sovieticilor încă odată. Ar însemna pierderea Basarabiei pentru a doua oară. 

Cât de bolnavi suntem ca să nu vedem acest lucru? Ori poate, de la tribuna de care dispune, doamna Morari este cea care împrăștie un microb care ne orbește pe toți? 

Anul trecut, ca și alții de fapt, nu m-am înbolnăvit - m-am dus la vot pe 28 iunie și l-am votat pe Dorin Chirtoacă. 

Acum, ascultând ce spun liderii politici de la București, am înțeles, la fel ca și anul trecut, că sunt sănătos – alegerile anticipate nu sunt necesare Chișinăului. Cei care spun altceva s-au uitat prea des la emisiunile doamnei Morari.

Și nu, nu suntem bolnavi. Știm istoria și cunoaștem că unde au intrat rușii, greu ies.   

STRELEȚ A GREȘIT. PLDM-UL SE DESTRAMĂ. LIBERAL DEMOCRAȚII ADEVĂRAȚI RĂMÂN EUROPENI

PLDM-ul a decis că nu îl va vota pe reprezentantul PDM la funcția de prim ministru și că va trece în opoziție. O mișcare politică eronată, căci decizia a fost luată cu votul a jumătate din cei 134 prezenți în sală (73), cealaltă jumătate a optat ca partidul să meargă la guvernare. După această hotărâre mai multe organizații teritoriale au declarat că intenționează să părăsească partidul. Președintele în exercițiu al PLDM, domnul Streleț, a anunțat că la 20 martie 2016 va avea loc un congres extraordinar la care se va alege un nou președinte al formațiunii, dar până atunci, în interiorul formațiunii va începe un proces de lustrație, persoanele bănuite că au probleme cu justiția vor date afară din partid.

Îl dați afară și pe fondatorul PLDM, domnule Streleț?

Ședința Consiliului Politic al PLDM a avut loc pe fundalul a două demonstrații în favoarea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, pe de-o parte manifestația comună a Partidul Socialiștilor și a formațiunii conduse de Usatâi, iar de cealaltă parte mitingul în favoarea alegerilor anticipate organizat de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Chiar dacă fac parte din tabere politice oponente, discursul a fost unul comun – declanșarea alegerilor anticipate. Pentru a le reuși aceasta, de pe scene diferite, cei doi lideri, Igor Dodon și Andrei Năstase au declarat că  vor declanșa acțiuni de protest și nesupunere în fața Parlamentului moldovean în ziua în care candidatul la funcția de prim ministru va cere votul de investire.

 

În același timp, doi din liderii majorității nou formate în Parlamentul de la Chișinău, domnul Lupu și domnul Ghimpu, au dat asigurări că majoritatea creată este stabilă și că guvernul condus de Pavel Filip va fi investit. Cei doi au declarat la o emisiune televizată în săptămâna 18-24 ianuarie premierul desemnat va purta negocieri cu fracţiunile parlamentare, iar apoi Parlamentul va vota Guvernul şi programul de activitate al acestuia.

Tot despre stabilitatea noii majorități parlamentare au vorbit și reprezentanții celor șapte deputați liberal democrați care au semnat pentru desemnarea lui Pavel Filip la funcția de prim-ministru. Indiferent de amenințările la care sunt supuși cei șapte vor vota pentru guvernul condus de Pavel Filip. "Valeriu Streleț este încă profund frustrat de faptul că nu are mandat de deputat, că nu este prim-ministru, suspectăm că el încearcă să folosească PLDM în scopuri personale și chiar să-l distrugă”, a declarat deputatul PLDM Ion Balan, precizând că vorbește în numele a șapte colegi de-ai săi. După ședința Consiliului Politic Național al PLDM Valeriu Streleț a declarat că partidul le-a cerut deputaților care au semnat constituirea noii majorități parlamentare să-și retragă semnătura, în caz contrar vor fi excluși din partid.

Așa arată ancadramentul politic moldovenesc. Cu ape deja împărțite.  Formațiunile politice cărora ultimul Barometru de Opinie Publica le-a arătat că beneficiază de simpatia cetățenilor, preferă alegerile anticipate: Partidul lui Usatâi, Partidul Socialiștilor, al domnului Dodon, Partidul Platforma DA cu Andrei Năstase în frunte, Partidul Popular cu domnul Leancă  și PLDM-ul (care spera ca va intra intr-un bloc electoral comun). 

Domnul Streleț spune că PLDM-ul va trece în opoziție, domnia sa își dă seama de implicații? Domnul Streleț a transformat o formațiune politică stindard al integrării europene într-una care - mâine, poimâine - va organiza proteste comune cu socialiștii domnului Dodon și cu simpatizanții domnului Usatîi. De ce?

Răspunsul la această întrebare a fost dat de către liderul în exercițiu al PLDM în seara zilei de 17 decembrie, când s-a aflat la emisiunea Puterea a Patra, a postului de televiziune N4. Atunci, Valeriu Streleț a lăsat să se înțeleagă că, la viitorul congres de alegere al președintelui PLDM își va depune candidatura. Comportamentul și declarațiile făcute de domnul Streleț demonstrau că în interiorul PLDM există un vacuum decizional și că această formațiune politică de fapt, nu are un lider adevărat. Amintesc că decizia Consiliului Politic Național al PLDM de a trece în opoziție a fost luată la limită, cu votul a jumătate din cei 134 prezenți în sală (73), cealaltă jumătate a optat ca partidul să meargă la guvernare.

 

Afirm că plasarea PLDM-ului în opoziție este o mișcare politică greșită. Această decizie, de a nu participa la guvernare, afectează interesele comunităților locale, a celor 285 de primari PLDM dar și al conducătorilor raioanelor în care PLDM-ul, în urma alegerilor locale, deține întâietatea (12) și anunță scindarea acestui partid. Domnul Streleț nu s-a gândit la viitorul PLDM-ului, s-a gândit doar la interesul personal. Domnul Streleț a înțeles că deputații PLDM, prin acțiunile lor sunt mai privilegiați decât el, căci au o mai mare putere decizională. Deputatul PLDM, Ion Balan, are dreptate atunci când declară că domnul Streleț este profund frustrat de faptul că nu are mandat de deputat, că nu este prim-ministru. Frustrările amintite de domnul deputat Ion Bălan țin de relația pe care domnul Streleț a avut-o cu firma Caravita. Domnia sa are o singură dorință, garanții pentru viitorul său politic, un obiectiv pe care liderul în exercițiu al PLDM încearcă să îl atingă prin plasarea în opoziție a PLDM-ului. Această decizie a fost făcută doar în scopul personal al domnului Streleț, probabil, domnia sa pleacă de la premisa că declanșarea alegerilor anticipate ar fi un mod de a șterge posibile urme care ar conduce către domnia sa. 

Nominalizarea lui Pavel Filip pentru funcţia de premier poate pune capăt incertitudinii politice de trei luni şi să elimine pericolul alegerilor anticipate, scriu jurnaliștii de la Reuters. Adevărat. Căderea în alegeri anticipate ar crea spectrul reorientării politice a Republicii Moldova. Cu o Moldovă în care politicieni nu se sfiesc să demonstreze că își iau periodic indicațiile de la Moscova și nu au nici o jenă în a arăta că sunt oamenii fie ai lui Putin, ori ai diverse servicii, clanuri, grupări politice, economice și mafiote, nu mai aduci Chișinăul aproape de Europa.

Cei care acum vor să ne convingă de justețea alegerilor anticipate, în iunie 2015, încercau să ne convingă să nu îl votăm pe domnul Chirtoacă, ori să nu participăm la alegerile locale. A milita, înflăcărat pentru alegeri anticipate în Piața Marii Adunări Naționale, așa cum au făcut deputații PLDM, Tudor Deliu și Maria Ciobanu, înseamnă a renunța la implementarea Acordului de Asociere la UE, înseamnă a fi de acord cu planurile Moscovei de destabilizare a Moldovei, înseamnă a da mâna cu socialiștii lui Dodon și cu Usatâi. 

De la București, liderul liberalilor, doamna Gorghiu, afirmă că prin investirea unui nou guvern la Chișinău se pune capăt crizei politice. Domnul Băsescu și domnul Ponta au sugestionat același lucru. Deputații liberali în frunte cu Mihai Ghimpu, cât și cei democrați în frunte cu Marian Lupu au înțeles că viscolul politic de la Chișinău poate fi oprit. Deputații PLDM care fac parte din noua majoritate creată și-au dat și ei seama de asta. Apropierea de Europa se poate face doar atunci când în Moldova este stabilitate. E ceva rău în stabilizarea Moldovei?

De asta, atunci când va purta negocieri pentru formarea noului cabinet de miniștri, premierul desemnat va fi obligat să discute și cu noua fracțiune a PLDM. Cea care nu se gândește la Valeriu Streleț, ci la oamenii din teritoriu, la primarii și la președinții de raion ai PLDM. Ei sunt adevărații liberal democrați.