NU SUNTEM BOLNAVI ANTICIPATELE ÎNSEAMNĂ PIERDEREA BASARABIEI PENTRU A DOUA OARĂ

Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, V. Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod mincinos că Basarabia era populată în principal cu ucraineni.
 
Un al doilea ultimatum sovietic a fost înaintat pe 27 iunie, el a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a „retragerii” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Dintr-o populație de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. În cele câteva zile care au urmat, doar ceva mai mult de 200.000 de locuitori au avut posibilitatea să se refugieze în România.
 
Pe 28 iunie 1940, la orle 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația dintre Prut și Nistru a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de a evacuare a armatei și administrație pe malul drept al Prutului. Pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

Despre toate astea nu se învață la școală, nu se vorbește la televizor. După sfârșitul celui de al doilea război mondial, am fost învățați că data de 28 iunie a fost data eliberării de fasciști.

28 iunie a fost data când sovieticii au intrat în Moldova.  

Anul trecut 28 iunie 2015 a fost data desfășurării turului doi al alegerilor locale din Republica Moldova. Data la care Dorin Chirtoacă a câștigat din nou Primăria de Chișinău. O victorie simbolică. Dorin Chirtoacă nu e un erou. Dar este simbolul vorbitorilor de limbă română din capitala moldoveană în fața, a ceea ce, după anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei, jurnaliștii de la Moscova numesc rezistența rusă. Este vorba de populația rusofonă care locuiește în țările care altădată făceau parte din componența Uniunii Sovietice. 

Cu câteva săptămâni înaintea turului doi al alegerilor locale, jurnalista Natalia Morari nota pe site-ul postului de radio Europa Liberă că moldovenii sunt bolnavi. Doamna Morari își motiva diagnosticul pornind de la o notă apărută pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei în care se afirma, corect de altfel, că victoria Zinaidei Greceanâi în ziua de 28 iunie ar fi a doua venire a ruşilor. „Țara, în care Academia de Științe se ocupă cu agitația electorală, dezbinând societatea pe criteriul etnic, nu prea are șanse. Suntem bolnavi, profund bolnavi - și cei care fac asemenea apeluri, și cei care le aplaudă”, nota doamna Morari.

Doamna Morari se înșelă, moldovenii nu au fost niciodată bolnavi. Doar și-au adus aminte de istorie. O istorie despre care nu se spune nimic la posturile de televiziune. E istoria intrării rușilor sovietici în Basarabia. E istoria supraviețurii sub ocupant. Să înseamne asta că moldovenii sunt bolnavi? Ori că dezbină societatea pe criterii etnice? Să fim serioși. Nu suntem adepții separatismului etnic. Numărul mare de căsătorii mixte existente în spațiul dintre Prut și Nistru este o dovadă în acest sens. Suntem prea îngăduitori - rusofonii au fost cei care, după 1990, într-un mod superior, au ales să nu învețe limba populației majoritare. Doamna Morari este o excepție care întărește regula.

După ce ne-a făcut bolnavi, pe 26 iunie, chiar înaintea turului doi, doamna Morari ne sugera să stăm acasă ori să votăm împotriva tuturor. „Nu vreau să votez pentru un primar ca pentru un reprezentant al Estului ori al Vestului. Vreau să votez pentru un manager bun pentru oraşul în care trăiesc. Faptul că Dorin Chirtoacă a rămas singurul reprezentant al ultimului bastion pro-european pe harta moldovenească nu mă face să-l consider un manager bun” afirma doamna Morari. Îndemnul de a nu participa la vot era adresat atunci electoratului indecis – tocmai celor care, până la urmă, au schimbat balanța în favoarea liberalilor. 

Că domnul Chirtoacă nu este un foarte bun manager se știe. Așa cum se știe că prin victoria domniei sale la Chișinău legătura simbolică dintre Bălți, Comrat și Tiraspol s-a rupt. 

Dorința rusofonilor de reîntoarcere în spațiul slav nu a dispărut niciodată. De aici dorința lor de a se autoexclude, dar și tăcuta dorință ca Moldova să rămână în sfera de influență a Federației Ruse. Implementarea Acordului de Asociere ar însemna ruperea definitivă a legăturilor cu spațiul rus. De aici și dorința formațiunilor politice de orientare pro-rusă, Partidul Socialiștilor și partidul domnului Usatâi de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

De la tribuna jurnalistică de care dispune, seară de seară, doamna Morari ne spune că alegerile anticipate reprezintă singura cale de a scoate Moldova din mâna oligarhilor care o țin captivă. Este dreptul domniei sale. Dar ne aducem aminte de istorie și cunoașteam că, a pierde, în acest moment, posibilitatea de a ne desprinde de spațiul în care suntem ținuți captivi de Moscova ar însemna venirea sovieticilor încă odată. Ar însemna pierderea Basarabiei pentru a doua oară. 

Cât de bolnavi suntem ca să nu vedem acest lucru? Ori poate, de la tribuna de care dispune, doamna Morari este cea care împrăștie un microb care ne orbește pe toți? 

Anul trecut, ca și alții de fapt, nu m-am înbolnăvit - m-am dus la vot pe 28 iunie și l-am votat pe Dorin Chirtoacă. 

Acum, ascultând ce spun liderii politici de la București, am înțeles, la fel ca și anul trecut, că sunt sănătos – alegerile anticipate nu sunt necesare Chișinăului. Cei care spun altceva s-au uitat prea des la emisiunile doamnei Morari.

Și nu, nu suntem bolnavi. Știm istoria și cunoaștem că unde au intrat rușii, greu ies.