Cabinetul de miniștrii condus
de Pavel Filip a depus pe 20 ianuarie, noaptea târziu, jurământul în fața
președintelui. Blasfemie, au sunat comentariile pe rețelele de socializare. Care
a fost necesitatea depunerii unui jurământ de credință acordat Republicii
Moldova în toiul nopții, de cine s-au ascuns noii guvernanți? Au întrebat simpatizanții
opoziției moldovene, cei care, în după amiaza aceleiași zilei, au încercat să împiedice
desfășurarea ședinței parlamentare prin care noua majoritate a acordat vot de
încredere noului guvern.
Necesitatea jurământului a
pornit de la disfuncționalitatea noii puteri. După aproape cinci ore de asediu
al Parlamentului moldovean, după ce liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu
s-a ales cu capul spart de către manifestanți iar ministrul educației, Corina
Fusu, cu vânătăi sub coaste, nici o autoritate publică moldoveană nu a emis
nici un comunicat la temă. Era un semn de disfuncționalitate – guvernul a
primit, foarte rapid, votul de încredere, dar lipsa jurământului din fața
președintelui îl făcea să fie paralizat.
Modul de comportament al fostului
ministru al internelor moldovene, liberal democratul Oleg Balan, este
exemplificator. Întrebat de jurnaliști dacă a evaluat numărul celor care protestau
violent în stradă, ministrul Oleg Balan a afirmat că: „Nu știu, presupun că au
fost câteva mii. Am fost ocupat cu conducerea dispozitivelor şi mi-e foarte
greu să vă spun exact câţi protestatari au fost.” Rezultatul conducerii acestor
dispozitive polițienești s-a văzut – cel puțin zece victime și doi oficiali
agresați. Fostul ministru al internelor a fost înanintat în funcție de către
Partidul Liberal Democrat din Moldova, care s-a declarat de opoziție. Care să
fi fost motivația domnului Bălan pentru a își exercita mult mai prompt
atribuțiile deținute?
Nu cred că, după depunerea
jurământului, noul ministru de interne să își fi sărbătorit numirea în funcție.
Nici premierul Filip nu a dormit prea mult în noaptea de 20 spre 21 ianuarie
2016, e clar că a condus celula de criză care trebuie să facă față situației.
Vor încerca simpatizanții opoziției moldave, parlamentare și extraparlamentare,
să mai ia încă odată cu asalt Parlamentul moldovean? Liderul Partidului
Socialiștilor, domnul Dodon, și-a chemat susținătorii să vină pe 21 ianuarie la
orele zece în fața legislativului. Domnul Usatâi, din raioanele pe care le
controlează, va aduce forțe proaspete?
Jurnalista Lia Ciutac, de la publicația
Timpul, a plasat în seara zilei de 20 ianuarie fotografii cu protestatari care
după ce au manifestat în fața legislativului moldovean s-au urcat în microbuze
cu numere de înmatriculare de Dondușeni, Bălți și Florești – regiuni în care
formațiunea condusă de Renato Usatâi are cea mai mare influență politică. Toți
acești protestatari erau tineri și „înfierbântați”.
Liderii
protestului "pașnic" de la Chișinău care au participat la emisiunea
de dezbateri politice a postului de televiziune aflat în proprietatea liberal
democratului Chiril Lucinschi au afirmat că nu își asumă responsabilitatea
pentru cele zece victime ale demonstrației.
Într-un interviu pentru Europa
Liberă, liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a
declarat că regretă cele întâmplate cu domnul Ghimpu dar a specificat că
altercațiile din seara zilei de 20 ianuarie nu au fost provocate din cauza
domniei sale. ”Răbdarea oamenilor a ajuns la limită”, a spus jurnaliștilor Năstase.
Domnia sa a anunțat presa că: „urmează
alte proteste: continui și pașnice.”
Nu
cred că domnul Năstase poate garanta că poate ține lucrurile sub control. Când
extremele politice și-au dat mâna, iar acest lucru, în seara zilei de 20
ianuarie, s-a văzut, nimeni nu a mai reușit să își stăpânească simpatizanții
iar aceștia au trecut peste cordoanele de poliție și au forțat intrarea în
Parlament. Parlamentul moldovean, la 20 ianuarie 2016 s-a aflat sub pericolul unui nou incediu - ca la 7 aprilie 2009.
Noul
prim ministru are o dificilă foaie de parcurs – trebuie să țină presiunea
populară sub control, trebuie să demareze dialogul cu partenerii de dezvoltare
ai statului moldovean și să implementeze prevederile Acordului de Asociere la
UE. Greu, dar nu imposibil.
Aș fi
și mai optimist dacă noua majoritate parlamentară ar acorda mandat de
securitate către SIS. Continuarea instabilității în Republica Moldova ar genera
instabilitate și mai mare în plan regional. Acest lucru nu trebuie să se întâmple –
acordarea unor pârghii în plus Serviciului moldovean de Informații și
Securitate ar stopa escaladarea crizei.
Dacă deputații
din noua majoritate vor să stabilizeze Moldova ar trebui să le acorde
ofițerilor de securitate mai multe atribute de putere. Ar fi o înțelegere a
faptului că, la vremuri de criză se cer măsuri de excepție.
Domnule Candu, domnule Untila ar fi o solutie de intampinare a viitoarelor amenintari.
Domnule Candu, domnule Untila ar fi o solutie de intampinare a viitoarelor amenintari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu