NU SUNTEM BOLNAVI ANTICIPATELE ÎNSEAMNĂ PIERDEREA BASARABIEI PENTRU A DOUA OARĂ

Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, V. Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod mincinos că Basarabia era populată în principal cu ucraineni.
 
Un al doilea ultimatum sovietic a fost înaintat pe 27 iunie, el a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a „retragerii” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Dintr-o populație de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. În cele câteva zile care au urmat, doar ceva mai mult de 200.000 de locuitori au avut posibilitatea să se refugieze în România.
 
Pe 28 iunie 1940, la orle 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația dintre Prut și Nistru a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de a evacuare a armatei și administrație pe malul drept al Prutului. Pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

Despre toate astea nu se învață la școală, nu se vorbește la televizor. După sfârșitul celui de al doilea război mondial, am fost învățați că data de 28 iunie a fost data eliberării de fasciști.

28 iunie a fost data când sovieticii au intrat în Moldova.  

Anul trecut 28 iunie 2015 a fost data desfășurării turului doi al alegerilor locale din Republica Moldova. Data la care Dorin Chirtoacă a câștigat din nou Primăria de Chișinău. O victorie simbolică. Dorin Chirtoacă nu e un erou. Dar este simbolul vorbitorilor de limbă română din capitala moldoveană în fața, a ceea ce, după anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei, jurnaliștii de la Moscova numesc rezistența rusă. Este vorba de populația rusofonă care locuiește în țările care altădată făceau parte din componența Uniunii Sovietice. 

Cu câteva săptămâni înaintea turului doi al alegerilor locale, jurnalista Natalia Morari nota pe site-ul postului de radio Europa Liberă că moldovenii sunt bolnavi. Doamna Morari își motiva diagnosticul pornind de la o notă apărută pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei în care se afirma, corect de altfel, că victoria Zinaidei Greceanâi în ziua de 28 iunie ar fi a doua venire a ruşilor. „Țara, în care Academia de Științe se ocupă cu agitația electorală, dezbinând societatea pe criteriul etnic, nu prea are șanse. Suntem bolnavi, profund bolnavi - și cei care fac asemenea apeluri, și cei care le aplaudă”, nota doamna Morari.

Doamna Morari se înșelă, moldovenii nu au fost niciodată bolnavi. Doar și-au adus aminte de istorie. O istorie despre care nu se spune nimic la posturile de televiziune. E istoria intrării rușilor sovietici în Basarabia. E istoria supraviețurii sub ocupant. Să înseamne asta că moldovenii sunt bolnavi? Ori că dezbină societatea pe criterii etnice? Să fim serioși. Nu suntem adepții separatismului etnic. Numărul mare de căsătorii mixte existente în spațiul dintre Prut și Nistru este o dovadă în acest sens. Suntem prea îngăduitori - rusofonii au fost cei care, după 1990, într-un mod superior, au ales să nu învețe limba populației majoritare. Doamna Morari este o excepție care întărește regula.

După ce ne-a făcut bolnavi, pe 26 iunie, chiar înaintea turului doi, doamna Morari ne sugera să stăm acasă ori să votăm împotriva tuturor. „Nu vreau să votez pentru un primar ca pentru un reprezentant al Estului ori al Vestului. Vreau să votez pentru un manager bun pentru oraşul în care trăiesc. Faptul că Dorin Chirtoacă a rămas singurul reprezentant al ultimului bastion pro-european pe harta moldovenească nu mă face să-l consider un manager bun” afirma doamna Morari. Îndemnul de a nu participa la vot era adresat atunci electoratului indecis – tocmai celor care, până la urmă, au schimbat balanța în favoarea liberalilor. 

Că domnul Chirtoacă nu este un foarte bun manager se știe. Așa cum se știe că prin victoria domniei sale la Chișinău legătura simbolică dintre Bălți, Comrat și Tiraspol s-a rupt. 

Dorința rusofonilor de reîntoarcere în spațiul slav nu a dispărut niciodată. De aici dorința lor de a se autoexclude, dar și tăcuta dorință ca Moldova să rămână în sfera de influență a Federației Ruse. Implementarea Acordului de Asociere ar însemna ruperea definitivă a legăturilor cu spațiul rus. De aici și dorința formațiunilor politice de orientare pro-rusă, Partidul Socialiștilor și partidul domnului Usatâi de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

De la tribuna jurnalistică de care dispune, seară de seară, doamna Morari ne spune că alegerile anticipate reprezintă singura cale de a scoate Moldova din mâna oligarhilor care o țin captivă. Este dreptul domniei sale. Dar ne aducem aminte de istorie și cunoașteam că, a pierde, în acest moment, posibilitatea de a ne desprinde de spațiul în care suntem ținuți captivi de Moscova ar însemna venirea sovieticilor încă odată. Ar însemna pierderea Basarabiei pentru a doua oară. 

Cât de bolnavi suntem ca să nu vedem acest lucru? Ori poate, de la tribuna de care dispune, doamna Morari este cea care împrăștie un microb care ne orbește pe toți? 

Anul trecut, ca și alții de fapt, nu m-am înbolnăvit - m-am dus la vot pe 28 iunie și l-am votat pe Dorin Chirtoacă. 

Acum, ascultând ce spun liderii politici de la București, am înțeles, la fel ca și anul trecut, că sunt sănătos – alegerile anticipate nu sunt necesare Chișinăului. Cei care spun altceva s-au uitat prea des la emisiunile doamnei Morari.

Și nu, nu suntem bolnavi. Știm istoria și cunoaștem că unde au intrat rușii, greu ies.   

STRELEȚ A GREȘIT. PLDM-UL SE DESTRAMĂ. LIBERAL DEMOCRAȚII ADEVĂRAȚI RĂMÂN EUROPENI

PLDM-ul a decis că nu îl va vota pe reprezentantul PDM la funcția de prim ministru și că va trece în opoziție. O mișcare politică eronată, căci decizia a fost luată cu votul a jumătate din cei 134 prezenți în sală (73), cealaltă jumătate a optat ca partidul să meargă la guvernare. După această hotărâre mai multe organizații teritoriale au declarat că intenționează să părăsească partidul. Președintele în exercițiu al PLDM, domnul Streleț, a anunțat că la 20 martie 2016 va avea loc un congres extraordinar la care se va alege un nou președinte al formațiunii, dar până atunci, în interiorul formațiunii va începe un proces de lustrație, persoanele bănuite că au probleme cu justiția vor date afară din partid.

Îl dați afară și pe fondatorul PLDM, domnule Streleț?

Ședința Consiliului Politic al PLDM a avut loc pe fundalul a două demonstrații în favoarea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, pe de-o parte manifestația comună a Partidul Socialiștilor și a formațiunii conduse de Usatâi, iar de cealaltă parte mitingul în favoarea alegerilor anticipate organizat de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Chiar dacă fac parte din tabere politice oponente, discursul a fost unul comun – declanșarea alegerilor anticipate. Pentru a le reuși aceasta, de pe scene diferite, cei doi lideri, Igor Dodon și Andrei Năstase au declarat că  vor declanșa acțiuni de protest și nesupunere în fața Parlamentului moldovean în ziua în care candidatul la funcția de prim ministru va cere votul de investire.

 

În același timp, doi din liderii majorității nou formate în Parlamentul de la Chișinău, domnul Lupu și domnul Ghimpu, au dat asigurări că majoritatea creată este stabilă și că guvernul condus de Pavel Filip va fi investit. Cei doi au declarat la o emisiune televizată în săptămâna 18-24 ianuarie premierul desemnat va purta negocieri cu fracţiunile parlamentare, iar apoi Parlamentul va vota Guvernul şi programul de activitate al acestuia.

Tot despre stabilitatea noii majorități parlamentare au vorbit și reprezentanții celor șapte deputați liberal democrați care au semnat pentru desemnarea lui Pavel Filip la funcția de prim-ministru. Indiferent de amenințările la care sunt supuși cei șapte vor vota pentru guvernul condus de Pavel Filip. "Valeriu Streleț este încă profund frustrat de faptul că nu are mandat de deputat, că nu este prim-ministru, suspectăm că el încearcă să folosească PLDM în scopuri personale și chiar să-l distrugă”, a declarat deputatul PLDM Ion Balan, precizând că vorbește în numele a șapte colegi de-ai săi. După ședința Consiliului Politic Național al PLDM Valeriu Streleț a declarat că partidul le-a cerut deputaților care au semnat constituirea noii majorități parlamentare să-și retragă semnătura, în caz contrar vor fi excluși din partid.

Așa arată ancadramentul politic moldovenesc. Cu ape deja împărțite.  Formațiunile politice cărora ultimul Barometru de Opinie Publica le-a arătat că beneficiază de simpatia cetățenilor, preferă alegerile anticipate: Partidul lui Usatâi, Partidul Socialiștilor, al domnului Dodon, Partidul Platforma DA cu Andrei Năstase în frunte, Partidul Popular cu domnul Leancă  și PLDM-ul (care spera ca va intra intr-un bloc electoral comun). 

Domnul Streleț spune că PLDM-ul va trece în opoziție, domnia sa își dă seama de implicații? Domnul Streleț a transformat o formațiune politică stindard al integrării europene într-una care - mâine, poimâine - va organiza proteste comune cu socialiștii domnului Dodon și cu simpatizanții domnului Usatîi. De ce?

Răspunsul la această întrebare a fost dat de către liderul în exercițiu al PLDM în seara zilei de 17 decembrie, când s-a aflat la emisiunea Puterea a Patra, a postului de televiziune N4. Atunci, Valeriu Streleț a lăsat să se înțeleagă că, la viitorul congres de alegere al președintelui PLDM își va depune candidatura. Comportamentul și declarațiile făcute de domnul Streleț demonstrau că în interiorul PLDM există un vacuum decizional și că această formațiune politică de fapt, nu are un lider adevărat. Amintesc că decizia Consiliului Politic Național al PLDM de a trece în opoziție a fost luată la limită, cu votul a jumătate din cei 134 prezenți în sală (73), cealaltă jumătate a optat ca partidul să meargă la guvernare.

 

Afirm că plasarea PLDM-ului în opoziție este o mișcare politică greșită. Această decizie, de a nu participa la guvernare, afectează interesele comunităților locale, a celor 285 de primari PLDM dar și al conducătorilor raioanelor în care PLDM-ul, în urma alegerilor locale, deține întâietatea (12) și anunță scindarea acestui partid. Domnul Streleț nu s-a gândit la viitorul PLDM-ului, s-a gândit doar la interesul personal. Domnul Streleț a înțeles că deputații PLDM, prin acțiunile lor sunt mai privilegiați decât el, căci au o mai mare putere decizională. Deputatul PLDM, Ion Balan, are dreptate atunci când declară că domnul Streleț este profund frustrat de faptul că nu are mandat de deputat, că nu este prim-ministru. Frustrările amintite de domnul deputat Ion Bălan țin de relația pe care domnul Streleț a avut-o cu firma Caravita. Domnia sa are o singură dorință, garanții pentru viitorul său politic, un obiectiv pe care liderul în exercițiu al PLDM încearcă să îl atingă prin plasarea în opoziție a PLDM-ului. Această decizie a fost făcută doar în scopul personal al domnului Streleț, probabil, domnia sa pleacă de la premisa că declanșarea alegerilor anticipate ar fi un mod de a șterge posibile urme care ar conduce către domnia sa. 

Nominalizarea lui Pavel Filip pentru funcţia de premier poate pune capăt incertitudinii politice de trei luni şi să elimine pericolul alegerilor anticipate, scriu jurnaliștii de la Reuters. Adevărat. Căderea în alegeri anticipate ar crea spectrul reorientării politice a Republicii Moldova. Cu o Moldovă în care politicieni nu se sfiesc să demonstreze că își iau periodic indicațiile de la Moscova și nu au nici o jenă în a arăta că sunt oamenii fie ai lui Putin, ori ai diverse servicii, clanuri, grupări politice, economice și mafiote, nu mai aduci Chișinăul aproape de Europa.

Cei care acum vor să ne convingă de justețea alegerilor anticipate, în iunie 2015, încercau să ne convingă să nu îl votăm pe domnul Chirtoacă, ori să nu participăm la alegerile locale. A milita, înflăcărat pentru alegeri anticipate în Piața Marii Adunări Naționale, așa cum au făcut deputații PLDM, Tudor Deliu și Maria Ciobanu, înseamnă a renunța la implementarea Acordului de Asociere la UE, înseamnă a fi de acord cu planurile Moscovei de destabilizare a Moldovei, înseamnă a da mâna cu socialiștii lui Dodon și cu Usatâi. 

De la București, liderul liberalilor, doamna Gorghiu, afirmă că prin investirea unui nou guvern la Chișinău se pune capăt crizei politice. Domnul Băsescu și domnul Ponta au sugestionat același lucru. Deputații liberali în frunte cu Mihai Ghimpu, cât și cei democrați în frunte cu Marian Lupu au înțeles că viscolul politic de la Chișinău poate fi oprit. Deputații PLDM care fac parte din noua majoritate creată și-au dat și ei seama de asta. Apropierea de Europa se poate face doar atunci când în Moldova este stabilitate. E ceva rău în stabilizarea Moldovei?

De asta, atunci când va purta negocieri pentru formarea noului cabinet de miniștri, premierul desemnat va fi obligat să discute și cu noua fracțiune a PLDM. Cea care nu se gândește la Valeriu Streleț, ci la oamenii din teritoriu, la primarii și la președinții de raion ai PLDM. Ei sunt adevărații liberal democrați.

BĂTĂLIA PENTRU ALEGERII ANTICIPATE E O BĂTĂLIE ÎMPOTRIVA LUI PLAHOTNIUC

Președintele Timofti a respins candidatura prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc la funcția de prim ministru. Domnul Timofti consideră că Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru această funcție. Șeful statului moldovean a făcut trimitere la Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, care stipulează că persoanele asupra cărora planează dubii de integritate, nu pot ocupa funcţii de conducere în stat. O procedură de jiu-jitsu, această hotărâre l-a împiedicat pe liderul liberal democraților să fie desemnat pentru a doua oară la funcția de premier. 

Domnul Timofti a considerat că Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru, bazându-se pe Hotărârea nr. 5 din 15.02.2013 a Parlamentului Republicii Moldova, când domnului Plahotniuc i s-a exprimat vot de neîncredere.

A procedat corect președintele moldovean? Pare că da, căci domnia sa a ținut cont de decizia Curții Constituționale. Dar Curtea Constituțională nu a emis, în mod special, pentru cazul ce ține de demiterea domnului Plahotniuc din funcția de vicepreședinte al Parlamentului o decizie, așa cum a făcut-o pentru domnul Filat. Pentru a respinge această candidatură domnul Timofti a apelat la un tertip juridic periculos care a pus în conflict instituția prezidențială cu cea parlamentară - pentru candidatura domnului Plahotniuc la funcția de premier au semnat deja 56 de deputați. Într-o republică parlamentară, președintele trebuia să țină cont de vocea acestei majorități. 

Ce se va întâmpla dacă majoritatea parlamentară nu va schimba candidatura? Va refuza președintele Timofti pentru a doua oară candidatura domnului Plahotniuc? Acest lucru ar confirma prezumțiile că președintele moldovean nu este neutru și are simpatii pentru PLDM și Platforma DA.

De ce a preferat domnul Timofti să arunce Moldova, din nou, în criză politică? Să fie un semn, așa cum crede comentatorul politic de la București Radu Magdin că „președintele moldovean nu mai are nimic de pierdut”?

Domnul Timofti nu a vrut să țină cont de opiniile simpatizanților Partidului Democrat din Moldova care s-au adunat cu zecile de mii în centrul Chișinăului. Domnia sa nu a vrut să ia în considerarea vocea majorității parlamentare nou create, o majoritate care poate aduce stabilizarea Republicii Moldova.

Probabil domnul Nicolae Timofti consideră că înaintarea domnului Plahotniuc la funcția de prim ministru ar concentra prea multă putere în mâna unui singur om. Dar această concentrare de putere este necesară pentru stabilizarea Moldovei. Iar moldovenii au nevoie în acest moment tocmai de o Moldovă stabilă și puternică. Stabilizarea Republicii Moldova, înseamnă creșterea încrederii în instituțiile statului moldovean. Înseamnă buna funcționare a acestor instituții, reducerea motivelor de nemulțumire a cetățenilor, deci lipsa dezordinilor geopolitice la frontiera Uniunii Europene. Stabilizarea Moldovei presupune alegerea în martie 2016 a unui nou președinte! 

Domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, nota la sfârșitul anului 2015 că suntem martorii unei confruntări între PLDM, Platforma DA și gruparea politică condusă de Partidul Democrat. Domnul Ciobanu afirmă că ar fi vorba de lupta forțelor care doresc schimbarea cu cele care sunt împotriva ei, o bătălie între adepții reformelor cu cei care sunt împotriva ei. Nu e chiar așa, domnule Ciobanu!  E vorba doar despre alegeri anticipate: e competiția celor care vor să declanșeze alegerile anticipate, cu cei care nu vor acest lucru. Moldova a devenit un câmp de bătălie pentru alegerile anticipate.

Nominalizarea domnului Sturza la postul de prim ministru al Republicii Moldova a fost o eroare politică majoră a domnului președinte Timofti. S-a știut din start că domnul Sturza nu va avea susținere parlamentară necesară. Dar domnul Timofti a făcut această desemnare în mod intenționat. Pentru a irosi timpul și șansele Moldovei la o stabilizare a situației politici și economice.. Pentru că nu mai are nimic de pierdut, președintele Timofti dorește declanșarea alegerilor anticipate.

Ideologul liberal democraților moldoveni, domnul Vladimir Socor afirma că  prin nominalizarea lui Sturza s-a câștigat timp pentru crearea unei uniunii de centru dreapta îndreptată împotriva domnului Plohatniuc.

Aceste partide își doresc alegeri anticipate. Scopul declanșării anticipatelor este sugerat atât de domnul Socor cât și de Igor Boțan, lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, ori de către Maia Sandu. Domnul Boțan spune că nu ar trebui să ne temem de alegeri anticipate căci Dodon și Usatâi nu pot schimba vectorul de dezvoltare al Moldovei, doamna Sandu afirmă că actualul Parlament este total inutil și periculos pentru Moldova, deci trebuie schimbat. Cei doi reprezentanți ai noii dreptei moldave consideră că în urma competiției electorale vor avea un rezultat bun și își doresc alegerile. Dar, potrivit cercetărilor sociologice, moldovenii vor vota masiv pentru socialiști și pentru formațiunea domnului Usatâi – ambele partide de orientare pro-rusă. Partidele plasate pe dreapta, se vor decima reciproc și nu vor avea majoritatea în noul Parlament.

Haosul declanșat de campania electorală va duce la continuarea destabilizării sociale și economice a statului moldovean. Haos care convine unor cercuri politice externe Republicii Moldova cercuri care sunt apropiate domnului Traian Băsescu. Domnul Băsescu a lansat în noiembrie 2014 în preajma summit-ului de la Vilnius ideea ca următorul proiect de țară al României să fie recuperarea Basarabiei. La tabăra de vară a Partidului Mișcarea Populară  din România s-a vorbit din nou despre unirea Moldovei cu România. Mesajul unionist va fi mesajul de campanie al Partidului Mișcarea Populară la alegerile parlamentare din acest an care se vor desfășura în România. Dar unirea înseamnă dispariția statului Republica Moldova. Domnul Băsescu a pledat/pledează pentru dispariția statului moldovean, iar revenirea la putere, în urma alegerilor anticipate, a forțelor pro-moscovite ar fi un moment ideal pentru a le putea spune occidentalilor că doar în componența statului român regiunea dintre Prut și Nistru poate deveni un pol de stabilitate. Declanșarea alegerilor anticipate face parte din instrumentarul de erodare a capacităților instituționale a statului moldovean - cu cât haosul și dezordinea este mai mare în statul moldovean, cu atât mai repede încolțesc semințele unionismului.

Bătălia pentru alegeri anticipate ascunde în ea bătălia pentru supraviețuirea statului moldovean, căci declanșarea alegerilor anticipate înseamnă destabilizarea lui în folosul unor cercuri de influență externă. Dar bătălia pentru anticipate s-a transformat în aceste zile într-o bătălie împotriva domnului Plahotniuc. Refuzul domnului Timofti de a îl desemna pe domnul Plahotniuc la funcția de prim ministru este semnul prin care președintele moldovean își demonstrează simpatia pentru cei care s-au coalizat împotriva Partidului Democrat și doresc dispariția statului moldovean. În acest caz, ce fel de garant al Constituției este actualul președinte al statului moldovean Nicolae Timofti?