BĂSESCU ADEVĂRATUL PĂPUȘAR AL POLITICIENILOR MOLDOVENI?

Președintele Nicolae Timofti a invitat liderii fracțiunilor parlamentare la consultări. E semn că sărbătorile de iarnă au luat sfârșit. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a reacționat primul: socialiștii nu vor veni la consultări pentru că ele nu au nici un rost. Domnul Dodon consideră că “unica soluție pentru a scoate țara din captivitate este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Iar alegerea unui Guvern, oricare ar fi el, va menține captivitatea asupra Republicii Moldova”.  Anunțat de multă vreme, obiectivul principal al socialiștilor este cel de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, liderul socialist subliniază : „acum, ca niciodată, suntem aproape de realizarea acestui obiectiv”.

Pe ce se bazează domnul Dodon când afirmă asta? Pe realitatea anunțată de către domnul Iurie Țap: PLDM este gata să participe la crearea unei noi majorități parlamentare doar dacă va beneficia de dreptul de a desemna candidatul la funcția de premier ?

Cuvintele domnului Iurie Țap, „suntem gata să continuăm tratativele (…) doar în baza deciziei Consiliului Politic Național care a fost în data de 13 decembrie 2015”, spun că vom asista la o discuție a surdului cu mutul – nici una dintre părțile implicate în negocieri nu vor sta să asculte punctul de vedere al celuilalt. 

Să aibă oare liberal democrații dreptul de a desemna primul ministru? La o privire superficială ar părea că da: ar fi vorba de faptul că guvernul condus de Valeriu Streleț a fost demis la trei luni de funcționare a acestuia și ar trebui să existe o continuitate politică a guvernării, iar aritmetica parlamentară, rezultată în urma alegerilor din 30 noiembrie 2014, a plasat atunci PLDM-ul ca fiind fruntașul partidelor pro-europene din Republica Moldova. 

Doar că realitățile politice moldovenești s-au schimbat: povestea de succes despre Moldova pe care doamna Macovei a vândut-o popularilor europeni era un mit, iar liberal democrații nu erau atât de imaculați pe cât se credea. În momentul în care deputații moldoveni au ridicat imunitatea liderului PLDM și au admis reținerea lui, supoziția de inocență a domnului Filat (și a întregii echipe) a fost redusă la zero.

Demisia guvernului Streleț a pornit de la dorința PLDM de a-l scoate pe domnul Filat de sub acuzațiile care-i erau aduse și reîntoarcerea creditului de încredere deținut. De asta, după reținerea liderului lor, noua conducere a liberal democraților a anunțat că, principala condiție pentru funcționarea viitoare a alianței de guvernare o reprezintă resetarea principală a Procuraturii și a altor instituții ale justiției. Domnul Streleț a cerut  demiterea șefului CNA, acțiunea a fost considerată a fi un amestec al politicului în procesul de justiție, iar dacă la Chișinău acest lucru s-a văzut, la București, nu s-a dorit să se constate. 

Această mod selectiv al Bucureștiului de a își oferi simpatiile/nesimpatiile pentru partidele politice moldovenești a făcut/face posibilă o evaluare greșită a fenomenului politic moldovenesc. Că e așa a recunoscut-o public ex-consilierul pentru securitate al președintelui Băsescu, Iulian Fota : ”…am vândut tuturor (occidentalilor n.a.) Moldova ca o poveste de succes iar politicienii de la Chișinău, ne-au arătat, într-un an, că povestea s-a fâsâit. Dacă acum mai dăm greș cu Moldova, cine ne mai crede?”  Cine „noi”, a întrebat moderatorul de la B1TV? Domnul Fota a răspuns – „noi, România”. Domnul Fota a spus indirect că administrația Băsescu a închis ochii la diferite acțiuni ale unor politicieni moldoveni influențând în acest mod evoluția proceselor politice din Republica Moldova. 

Președintele Nicolae Timofti a calculat greșit atunci când l-a desemnat pe omul de afaceri Ion Sturza la poziția de prim ministru. Era clar că Sturza nu are acoperirea politică necesară pentru a ocupa această funcție. Cine l-a îndemnat pe domnul Timofti să facă acest pas? Bucureștii ori Chișinăul? Și Ion Sturza a calculat strâmb atunci când a crezut că ar putea primi un vot de încredere din partea Parlamentului moldovean. Cine a fost cel care l-a îndemnat pe Sturza să se implice în jocul politic de la Chișinău, domnul Băsescu? Probabil. Susținerea pe care fostul președinte al statului român i-a arătat-o domnului Sturza arată că, între Prut și Nistru, Băsescu este adevăratul păpușar.

Concurența dintre domnul Băsescu și domnul Ponta, două personaje care au ocupat funcții foarte înalte în ierarhia statului român, a avut consecințe nefaste pentru evoluția Republicii Moldova. Domnul Băsescu trebuie să își asume partea domniei sale de responsabilitate pentru evoluția nefericită a unor evenimente de la Chișinău. Administrația Băsescu a acordat domnului Filat un sprijin impresionant, cu siguranță, liderul PLDM a întors aceste servicii. Dar asta nu ar trebuie să îl împiedice pe Traian Băsescu să vadă cu ochiul liber că o parte a PLDM-ului își dorește alegerile anticipate. 

Dar anticipatele ar avantaja, potrivit sondajelor, partidul lui Renato Usatâi, Partidul Socialiștilor și Partidul Platforma DA. Care ar fi în caz de anticipate profitul PLDM-ului? Categoric, nici unul. Exact acesta este motivul pentru care participanții la ședința Consiliului Politic Național al PLDM s-au împărțit în două tabere, unii care au insistat pe dreptul liberal democraților de a înainta candidatul la funcția de premier, iar alții au propus ca aritmetica parlamentară actuală să fie acceptată iar dreptul de a desemna premierul să fie cedat PDM, dar să solicite funcția de președinte al Parlamentului, precum și dreptul de a alege cel puțin patru ministere în cadrul următorului Guvern. Ar fi o bună soluție pentru ieșirea Moldovei din situația de criză în care se află. Participarea liberal democraților la o formulă de guvernare într-o mare coaliție alături de Platforma Social Democrată, Partidul Liberal și deputații neafiliați, ar da aritmeticii parlamentare un total de 71 deputați. Suficienți pentru a salva Moldova de criză la sfârșitul lunii martie, atunci când se încheie mandatul președintelui Timofti. Ar fi o garanție că reformele pot începe iar ajutoarele externe pot fi deblocate. 

Domnul Băsescu consideră că stabilizarea Republicii Moldova ar putea fi făcută doar de către Ion Sturza. Dar Sturza, dintr-un total de 101 deputați a avut susținerea doar a liberal democraților, 19 la număr. Puțini, foarte puțini. Să nu fi știut fostul președinte al României că mizează din start pe o carte necâștigătoare și că această miză ar putea arunca spațiul dintre Prut și Nistru în haos? Ori, cel mai probabil, domnia sa are alte planuri în minte?

Planurile domnului Băsescu, de declanșare a anticipatelor, au fost aruncate în aer. După ședința Consiliului Republican al Partidului Liberal, domnul Mihai Ghimpu a anunțat că liberalii sunt gata să participe la formarea unei coaliții parlamentare alături de Platforma Social Democrată (PDM plus 14 deputați ex-PCRM). Conform deciziei luate, liberalii vor participa fără condiții la negocieri cu toți deputații care doresc implementarea Acordului de Asociere. Domnul Ghimpu a înțeles că miza domnului Băsescu, nu aduce folos Moldovei ori formațiunii liberale. Anunțul liderului liberal a deschis o poartă de conciliere și pentru alți deputați ai PLDM. Sunt sigur că în scurt timp o bună parte dintre ei vor proceda la fel. Nu cred că își dorește cineva să stea în opoziție alături de Partidul Socialiștilor.

PS

De ce și-a dorit Băsescu anticipatele în Moldova? Răspunsul într-o notă viitoare.

TERAPIA DE ȘOC ȘI CELE TREI PROVOCĂRI DIN FAȚA PARTIDULUI DEMOCRAT

După prima rundă de convorbiri pentru formarea unei coaliții majoritare a partidelor pro-europene din Parlamentul de la Chișinău, desfășurată pe data de 5 ianuarie 2016, s-a înțeles că PLDM insistă să desemneze viitorul prim ministru.  Liderul interimar al PLDM, Valeriu Streleţ aspus că „PLDM are dreptul să desemneze un premier apolitic, pentru că în alegerile din 30 noiembrie 2014 această formațiune politică a acumulat cele mai multe voturi. Cei de la Partidul Democrat insistă că au 35 de mandate şi că ei sunt cei care au dreptul la prima opţiune. Noi am informat colegii că urmează să convocăm Consiliul Naţional Politic şi vom veni cu o decizie definitivă privind acţiunile noastre de mai departe”, a declarat Streleţ. 

La rândul său, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat după discuţiile din 5 ianuarie, că este vorba de un blocaj politic creat de către liberal democrați. „PLDM insistă că ei sunt cei care trebuie să desemneze premierul. Iar acest lucru are loc în condițiile în care noi, cei din PD, avem 20 de mandate. Mai mult, eu vorbesc şi în numele Platformei Social-Democrate. Împreună avem 35 de mandate. Din punct de vedere logic, noi avem dreptul la prima opţiune. Colegii de la PLDM trebuie să decidă până la finele săptămânii ce vor face mai departe. Să ne ofere un răspuns concret. Participă sau nu la formarea unei majorităţi parlamentare. Mingea e în terenul lor şi trebuie să ia mai rapid o decizie. Vom aştepta această decizie a celor din PLDM, după care vom discuta cu ceilalţi parteneri de discuţii”, a punctat Lupu. 

Miza ședinței Consiliului Politic Național al PLDM a fost una decisivă, ea a presupus doar două alternative: 1.) Trecerea liberal democraților în opoziție, iar în acest caz PLDM-ul era obligat să renunțe la toate pârghiile de putere care i-au revenit în urma negocierilor; 2.) Participarea la negocieri acceptând condițiile impuse de către Partidul Democrat – preluarea funcției de prim ministru  de către PDM și reducerea cotei de ministere care le va reveni liberal democraților.  Tertium non datur.
După o ședință extrem de lungă s-a anunțat că PLDM va participa la negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Anunțul, contrar așteptărilor, nu a fost făcut de către președintele interimar al PLDM, domnul Streleț, ci de către deputatul Iurie Țap. „Am decis să continuăm discuțiile privind crearea unei majorități parlamentare care să se bazeze pe implementarea reformelor. Discuțiile vor continua în baza deciziei CPN din 13 decembrie 2015”, a declarat Iurie Țap. 

Să însemne trimiterea la decizia din 13 decembrie faptul că PLDM-ul va insista pe numirea primului ministru? Decizia din 13 decembrie 2015 a Consiliului Politica al PLDM prevedea trei condiții: numirea unui premier neafiliat politic, demiterea președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Adrian Candu și depolitizarea instituțiilor de forță. Trimiterea domnului Țap la prevedereile din 13 decembrie asta înseamnă. 
Câteva elemente vin să pună la îndoială că PLDM-ul ar avea de gând să îl demită pe domnul Candu ori să insiste să numească un prim ministru. În timpul scurtei conferințe de presă s-a văzut că domnul Iurie Țap a vrut să comunice un singur lucru – decizia de participare la formarea majorității parlamentare. Acest lucru înseamnă că PLDM-ul acceptă condițiile liderilor Partidului Democrat. Jurnaliștii au vrut să afle mai multe și l-au bombardat pe Iurie Țap cu întrebări – așa am aflat că de la ședință au lipsit trei deputați și că au existat multe discuții în contradictoriu. Dacă au avut loc discuții în contradictoriu să înțelegem că a avut loc și o scindare? Ori pot doar presupune că, domnul Țap a vrut să mai îndulcească amara hotărâre de acceptare a condițiilor Partidului Democrat, aruncând fraza cu 13 decembrie? Probabil că da. Nu cred a fost vorba de intransigența  PLDM-ului – dacă era să fie așa, domnul Streleț nu pierdea ocazia de a ieși în fața presei pentru a anunța asta. Ne aducem aminte că domnia sa sugera recent că  ”partidul trebuie să fie gata pentru a trece în opoziție – cred că toți colegii mei au maturitatea să înțeleagă asta”.  Dacă era ca PLDM-ul să treacă în opoziție sunt sigur că domnul Streleț ne anunța despre asta. Așa că da, cuțitele au fost scoase iar între deputați și cei care nu mai sunt deputați a existat o ceartă.

Trecerea în opoziție a PLDM-ului ar fi plasat această formațiune politică într-o poziție comodă dar riscantă din punct de vedere politic. Comoditatea ar fi fost aceea că nu ar mai purta răspunderea pentru calitatea reformelor implementate de viitorul guvern, dar i-ar fi lipsit de dreptul de a beneficia de dividendele, oricare ar fi ele, afiliate guvernării. Aflați în opoziție, liberal democrați nu ar mai putea contribui cu nimic la ameliorarea destinului liderului lor, Vlad Filat. Să ne aducem aminte - tocmai tentativa de scoatere de sub acuzații a liderului PLDM a fost o motivație pentru demiterea cabinetului Streleț. 

După reținerea domnului Filat, liberal democrații au anunțat că principala condiție pentru funcționarea alianței de guvernare o reprezintă resetarea principală a Procuraturii și a altor instituții ale justiției. Această clauză s-a făcut văzută în momentul în care primul ministru Streleț a cerut demiterea șefului CNA. Președintele Parlamentului moldovean le-a sugerat colegilor din alianța de guvernare să se rețină de la declarații războinice :  „Guvernul are nevoie de suport politic în Parlament. Suntem în prag de iarnă, trebuie să echilibrăm declarațiile. Declarațiile mai războinicie trebuie discutate în consiliul Alianței”, a afirmat domnul Candu. Acolo putea fi discutată și o reconfigurare a guvernului, benefică pentru toate componentele AIE-3. Nu a fost să fie - aflați sub influența șocului avut la ridicarea imunității liderului lor, PLDM-ul și-a dorit cu orice preț o revanșă.

Demisia guvernului Streleț a pornit de la dorința PLDM de a-l scoate pe domnul Filat de sub acuzațiile care-i sunt aduse. Domnul Filat beneficiază de prezumția de nevinovăție, dar în momentul în care deputații Parlamentului moldovean i-au ridicat imunitatea, supoziția de inocență a domnului Filat a fost redusă la zero.

Decizia de continuare a negocierilor înseamnă pentru PLDM acceptarea condițiilor cerute de către Partidul Democrat – preluarea de către acestă formațiune politică a funcției de către prim ministru dar și păstrarea unui anumit procentaj din ministerele care le vor reveni în urma negocierilor. Probabil, de ce nu, între cele două formațiuni politice ar putea avea loc un schimb al funcțiilor deținute în prezent - ideea ne amintim a fost enunțată de comentatorul politic moldovean Anatol Țăranu.

Într-un comentariu recent pentru portalul contributors.ro, analistul politic român Armand Goșu afirma că există probabilitatea să urmeze o mare coaliție între Partidul Liberal Democrat din Moldova, Platforma Social Democrată, Partidul Liberal și deputații neafiliați. Aceasta ar fi “cea mai bună soluție”, una care ar depăși criza actuală dar și cea potențială, legată de necesitatea de a-l alege, în luna martie, de către deputați, pe viitorul președinte al Republicii Moldova. Decizia de continuare a negocierilor de către PLDM - domnul Țap a afirmat acest lucru de trei ori în timpul conferinței de presă, asta înseamnă - depășirea actualei crize politice dar și pe cea care poate să apară în martie.

E vorba de supraviețuirea actualei clase politice și după luna martie 2016, de evitarea alegerilor anticipate și de reluarea finanțării externe pentru Republica Moldova. La Consiliul Național Politic al PLDM s-a înțeles că aceste deziderate nu le sunt pe puteri și că nu mai pot fi vioara întâi. Din acest moment aceste trei provocări stau în fața Partidului Democrat. Terapia de șoc abia urmează. 

TEHNOCRAȚII LUI STURZA

Candidatul președintelui Nicolae Timofti la funcția de prim ministru al Republicii Moldova, domnul Ion Sturza a făcut publică componența cabinetului de miniștrii. Cică ar fi tehnocrat, adică nu ar avea afilieri politice. Domnul Sturza ne minte. Nu trebuie să depui multe eforturi ca să constați asta. E de ajuns să îți aduci aminte unde au activat persoanele propuse de domnia sa. Vorba veche – spunem cine îți sunt tovarășii ca să îți spun cine ești. 

Cinci membrii ai echipei Sturza sunt apropiați ai domnului Leancă.
Dacă trecem în revistă pe cei care fac parte din echipa Sturza 2 vom observa un număr mare de simpatizanți ai PPEM ori apropiați ai domnului Leancă. Numărăm: 1) fostul director al Asociației pentru Politică Esternă, Victor Chirilă un apropiat al Partidului Popular European din Moldova; 2) ex-ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, domnul Stăvilă, la fel; 3) directorul Centrului Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, este membru al acestei formațiuni, figurând pe locul 21 în lista electorală a acestei formațiuni politice pentru alegerile locale;4) propusă pentru fotoliul de ministru al sănătății, doamna Ala Nemerenco, este consilier al popularilor europeni în Consiliul Municipal Chișinău;  5) domnul Oleg Tofilat, secretar de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din aprilie 2015, un apropiat al acestei formațiuni.

Avem cinci membrii ai echipei Sturza care sunt apropiați ai domnului Leancă.

Trei persoane propuse la fotoliul de ministru sunt foarte aproape de Partidul Platforma DA. 

Doi dintre vicepreședinții Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, domnul Pavlovschi și domnul Slusari, sunt prezenți în lista miniștrilor propuși de Ion Sturza. Propus ca ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor, directorul și fondatorul companiei Starnet, Alexandru Machedon, este, la rândul său, un susținător al Platformei DA. Deci, trei miniștrii din Cabinetul Sturza 2 sunt aproape de Partidul Platforma DA.

În guvernul Sturza 2, trei persoane sunt apropiate de PLDM
Printre miniștrii propuși de Ion Sturza se află și apropiați ai PLDM:  Loreta Handrabura, fost viceministru al Educației din 2009 până în 2015, în prezent ministru în exercițiu al Tineretului și Sportului din partea PLDM, Viorel Ciubotaru, ex-ministrul Apărării în guvernul Gaburici și Dumitru Alaiba, șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului în exercițiu.

Două persoane prezente în lista de miniștrii propuși de domnul Sturza au fost/sunt apropiate de Partidul Democrat din Moldova.
 Două persoane propuse la funcția de ministru, în trecut au fost apropiate de Partidul Democrat din Moldova: Alexandru Stoianoglu, fost deputat al fracțiunii Partidului Democrat din Parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 2009–2010 și 2010–2014 ; Dona Școla, ex - viceministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în guvernul Filat.

Guvernul Sturza 2 este unul politic
Spune-mi cu cine te însoțești ca să îți spun cine ești. Analiza tovarășilor de drum ai domnului Sturza ne arată că guvernul propus de domnia sa nu este unul ne-afiliat politic. O bună parte dintre cei nominalizați au avut/au afilieri politice. Domnul Sturza a declarat că va veni în Parlamentul Republicii Moldova cu un guvern neafiliat politic, unul care nu va aduce cotizații la partid. Nu a făcut-o, majoritatea celor propuși au afilieri politice. Afilieri politice cu formațiunile politice care își doresc alegeri parlamentare anticipate – Partidul Platforma DA, Partidul Popular European, PLDM. (Noua Dreaptă) Prezența unor persoanelor cu simpatii pentru PDM este făcută intenționat – pentru a tulbura observatorii politici. 

Lui Sturza nu-i plac liberalii? 
În lista propusă nu am găsit nici o persoană care să fi avut afilieri cu Partidul Liberal – se pare că acest lucru a fost făcut în mod intenționat. Postul de radio Europa Liberă titra pe data de 30 decembrie 2015 că "Mihai Ghimpu: liberalii vor vota luni în favoarea unui guvern Ion Sturza", dar președintele Partidul Liberal nu a declarat asta. Domnia sa a spus, de mai multe ori, că "Biroul Politic al partidului Liberal va decide luni, 4 ianuarie, dacă fracțiunea parlamentară va vota sau nu în favoarea guvernului Sturza". Știrea a fost corectată o zi mai târziu. Aș putea crede că  editorii de la portalul Europa Liberă au utilizat acest titlu eronat doar  pentru a avea  un "breaking news", dar îmi dau seama că există și o discretă dorința de a pune presiune suplimentară pe deputații liberali. Să merite Partidul Liberal acest comportament? Unii ar spune că da. 

Consilierii domnului Sturza l-au sfătuit pe acesta să nu includă nici o persoană cu simpatii liberale printre noii membrii ai cabinetului de miniștri. În mod intenționat, pentru ca în eventualitatea în care liberalii nu vor vota pentru cabinetul Sturza 2 să poată fi criticați: Ghimpu vrea doar posturi. Nu e chiar așa. Liberalii moldoveni au o suficiență de cadre bine pregătite, iar Valeriu Munteanu, ministrul mediului în exercițiu, ar fi unul dintre exemple. Lipsa simpatizanților liberali din lista pe care domnul Sturza o va prezenta luni, 4 ianuarie, Parlamentului Republicii Moldova confirmă faptul că cercuri influente doresc construirea unei noi drepte, o dreaptă din care echipa domnului Ghimpu a fost, pe nedrept, exclusă.

Noua Dreaptă își dorește anticipate
Considerând că va avea succes în cadrul unei competiții electorale, Noua Dreaptă își dorește cât mai repede alegerile anticipate. Se uită un lucru – Republica Moldova nu înseamnă doar mediul urban, acolo unde Noua Dreaptă stă bine în sondaje, Moldova e mai mult rurală. Sondajele arată că în sate, Noua Dreaptă stă prost și că stânga e câștigătoare. 

În caz de anticipate, Sturza îl aduce pe Usatâi în Parlament. Așa iese.

Domnul Sturza a făcut pe dos, a propus deputaților un guvern care nu are suport politic, un guvern care a început cu stângul. Tocmai de asta nu va trece.