VORONIN PREȘEDINTELE MOLDOVEI?

Câteva repere. 

Primul. Președintele Klaus Iohannis a făcut bilanțul primului an de mandat printre altele domnia sa a spus că relația privilegiată cu Republica Moldova rămâne o constantă a politicii externe românești. 

Al doilea. Liderul PLDM, Vlad Filat, aflat în Penitenciarul 13 din Chișinău a renunțat la greva foamei. Domnul Filat a început greva foamei de pe data de 30 noiembrie. Apărătorii săi au spus că liderul liberal-democrat recurge la această formă de protest invocând tratamentul inuman și degradant la care este supus dar și faptul că este limitat de orice contact cu publicul.

Al treilea. Pe 13 decembrie, PLDM a anunțat că va participa la negocierile pentru formarea unei coaliții majoritare proeuropene.

Al patrulea reper. Partidul Socialiștilor solicită Curtea Constituțională să se expună : a încălcat președintele Timofti Constituția Republicii Moldova? Până la data de 14 decembrie șeful statului moldovean trebuia să desemneze un candidat la funcția de prim ministru. Nu a făcut-o.

Ultimul. Parlamentul moldovean poate fi dizolvat și în ultimele șase luni de mandat ale președintelui. Adică dacă vor, deputații moldoveni pot declanșa alegeri anticipate.

Criza politică din Republica Moldova a început imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. La sfârșitul lui ianuarie 2915 două formațiuni politice, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat, au semnat un acord politic fără participarea Partidului Liberal. Șeful liberalilor, domnul Ghimpu, nu a vrut să participe la guvernare, de asta cabinetul de miniștri condus de domnul Gaburici a avut și susținerea comuniștilor. La negocierile din decembrie 2014 și ianuarie 2015, liderul liberalilor moldoveni a insistat să obțină o felie cât mai mare din tortul guvernamental. În acele zile, domnul Dungaciu, regreta că România nu era prezentă la negocierile esențiale de la Chișinău.

 
În ianuarie 2015 președintele Iohannis și-a amânat vizita la Chișinău, iar posibilitatea de a influența cursul politic din Republica Moldova a fost ratată. După amânarea vizitei președintelui român, domnul Ponta a avut buna intenție de a veni în Moldova pentru a ajuta la deblocarea negocierilor – dar și domnia sa și-a contramandat vizita. Cineva la București a făcut tot posibilul ca atât președintele României cât și primul ministru să nu intervină în negocierile de la Chișinău. Dacă s-ar fi intervenit la timp politicienii moldoveni evitau, probabil, criza politică din prezent.

Domnul Iohannis nu are nici o relație cu Republica Moldova. Domnia sa a spus că nu se amestecă în politica internă a unui alt stat - fie el și cel de al doilea, românesc. Singurul privilegiu al domniei sale a fost respingerea împrumutului de 150 de milioane de euro acordat de către guvernul Ponta pe 7 octombrie 2015. La Chișinău, împrumutul românesc ar fi trebuit să acopere deficitul bugetar și să refinanțeze datoria de stat a Republicii Moldova. Gestul președintelui român i-a aruncat pe cetățenii moldoveni într-o sărăcie și mai mare. Între timp, prețurile la alimente și la tarifele pentru resursele energetice au crescut vertiginos iar moneda națională a Republicii Moldova s-a depreciat în ritmuri amețitoare.

A fost Moldova o poveste de succes? Nici pe departe. Toți cei care au negociat pentru formarea unei coaliții parlamentare în Parlamentul moldovean știau că Moldova e pe butuci. Încă din decembrie 2014 se știa că din sistemul bancar a dispărut un miliard, de asta nici o formațiune politică nu a vrut cu adevărat să își asume responsabilitatea pentru guvernare. De asta, abia în februarie 2015, s-a găsit soluția unui guvern minoritar, în frunte cu Chiril Gaburici, dar care în momentul în care a aflat despre enorma gaură din bugetul moldovean, le-a spus la revedere tuturor.

Pentru că, în afara domnului Dodon de la Partidul Socialiștilor, nimeni nu își dorește alegerile anticipate, politicienii moldoveni au înțeles că problemelor existente în sistemul bancar moldovenesc, le trebuie un responsabil. Au înțeles că, pentru dispariția miliardului, cineva trebuie să răspundă. 

Nu știm dacă domnul Filat este principalul responsabil pentru dispariția acestor bani. Probabil nu. Dar atât timp cât domnia sa este reținut în Penitenciarul 13 opinia publică îl va considera ca fiind un potențial vinovat. Prezența deputatului Filat în arest are însă o strânsă legătură și cu politica - numărul deputaților PLDM a fost redus la 19. Președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Lupu, a anunțat că, PDM are un număr mai mare de deputați în Parlament, (fostul deputat socialist Lidia Lupu va adera la fracțiunea Partidului Democrat), deci este în drept să își asume guvernarea și să propună prim ministru.

Reținerea domnului Filat a făcut posibilă modificarea balanței de putere existentă în Moldova. PLDM-ul a pierdut funcția de prim ministru.

Președintele moldovean Nicolae Timofti nu mai poate amâna la nesfârșit decizia de desemnare a viitorului premier. E clar că domnul  Timofti va accepta nominalizarea propusă de către  Partidul Democrat – posibil un tehnocrat. Dacă pe 17 decembrie, Curtea de Apel Chișinău va accepta recursul avocaților domnului Filat și îl vor pune sub arest la domiciliu, liberal democrații vor susține prin votul lor candidatura PDM. Probabil acesta este motivul pentru care liderul liberal democrat a renunțat la greva foamei.

Dacă judecătorii de la Curtea de Apel nu vor fi în favoarea acestui lucru liderii PLDM-ului vor fi puși într-o situație delicată, le va fi mai greu să argumenteze propriului electorat participarea la formarea guvernului și susținerea acestui guvern. Chiar dacă balanța de putere s-a schimbat, PLDM-ul va obține câteva felii din tortul viitorului guvern. Desigur rația liberal democrată va fi mai mică – din bucata lor de tort vor trebui să se împartă cu echipa popularilor europeni condusă de domnul Leancă.    

Așa că domnul Lupu are dreptate. În Parlamentul de la Chișinău, PDM va crea o majoritate mai largă. Întrebat despre formarea unei posibile coaliții de guvernare, Andrian Candu, președintele Parlamentului moldovean, a declarat că: ”PDM a discutat despre importanța formării unei largi majorități, indiferent de culoarea partidelor, pentru formarea unui guvern de unitate națională”.

Asta va fi formula viitorului guvern. Un guvern de uniune națională - un guvern al consensului pentru salvarea Moldovei. Și pentru ca în martie 2016, la expirarea mandatului președintelui moldovean, deputații să poată alege un viitor președinte, echipa condusă de domnul Voronin va participa la formarea acestui guvern de centru stânga. Că țara Moldovei e în pericol. 

Și toate astea pentru că cineva, în ianuarie 2015 l-a sfătuit pe președintele României să nu vină la Chișinău. Dacă venea, afla că a dispărut un miliard.

BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.

ION STURZA PRIM MINISTRU? DE CE NU?

Pe Facebook domnul Mihai Ghimpu îl critică pe președintele moldovean, Nicolae Timofti. Liderul liberal informează că șeful statului moldovean a decis să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru al țării înainte de formarea unei majorități parlamentare.

Să fi decis domnul Timofti așa ceva? Nu știm. Dacă e adevărat, ordinea acțiunilor este nefirească. 

Purtătorul de cuvânt al Președinției moldave, domnul Vlad Țurcanu, l-a contrazis pe domnul Ghimpu și a declarat presei că președintele Timofti se va încadra în termenul legal și că decizia în privința desemnării este rezultatul discuțiilor pe care le-a avut cu fracțiunile parlamentare.  

 „Furtul miliardului nu este doar o problemă financiară pentru Republica noastră, ci și una politică. De o lună și ceva batem pasul pe loc! (...) De ce Președintele, în loc să facă tot posibilul ca PLDM să pună mai presus interesele cetățenilor, viitorul lor și nu supărarea, a hotărât să desemneze candidatura la funcția de prim-ministru înainte de a avea formată o majoritate parlamentară? În ce să crezi? În urgentarea formării Guvernului sau în forțarea alegerilor anticipate?”, s-a întrebat retoric domnul Ghimpu. Lamentările domniei sale au continuat. „Ce înseamnă alegeri anticipate pentru viitorul nostru cred că nu e cazul să vă vorbesc. Furtul miliardului a fost mai mult unul politic, și anume de a compromite viitorul european. Iată de ce unii (adică PLDM-ul ?) nu vor formarea unei majorități parlamentare proeuropene și investirea Guvernului, iar președintele statului, având încă timp îndeajuns, se grăbește să nominalizeze candidatura la funcția de prim-ministru”, a mai adăugat liberalul. 

Ce mesaj a transmis domnul Ghimpu publicului? Primo – pentru că nu participă la formarea unei majorități PLDM-ul este anti-european și, secundo, dacă va nominaliza candidatura la funcția de prim ministru, președintele Timofti va fi la fel. Care a fost motivul acestor acuzații? Baterea pasului pe loc!

Nu știu dacă președintele moldovean are de gând să nominalizeze un candidat la funcția de prim ministru mai înainte de formarea unei coaliții majoritare pro-europene în Parlamentul de la Chișinău. Domnul Ghimpu știe mai multe decât mine și s-ar putea ca la urechea domniei sale să fi ajuns zvon despre intenția președintelui. Nu iese fum fără foc. Dacă s-ar întâmpla așa ceva, domnul Timofti le-ar forța mâna deputaților și i-ar obliga la progres. Până în prezent, domnul Timofti nu a lăsat să se înțeleagă că are vână politică. Dacă va pune în aplicare acest șantaj înseamnă că șeful statului moldovean nu face trebușoara asta de unul singur și că are cel puțin  acceptul unei formațiuni politice pentru a pune în aplicare această amenințare. 

În declarația sa de pe rețeaua de socializare, domnul Ghimpu a pomenit de două ori furtul miliardului și a sugerat că este o problemă de responsabilitate politică. Domnul Ghimpu are dreptate. Dar această responsabilitate nu-i aparține. Altele sunt păcatele domniei sale. În perioada în care miliardul a dispărut, Partidul Liberal nu se afla la guvernare. Cabinetul Leancă a beneficiat de susținerea politică a deputaților din PLDM, PDM și PLR (Partidul Liberal Reformat). Liderul liberalilor este însă îngrijorat de rezultatul sondajului Barometrului de Opinie Publică, potrivit acestor date, Partidul Liberal nu s-ar număra printre formațiunile politice care vor accede în legislativul moldovean. În urma unor posibile alegeri anticipate, pragul viitorului Parlament va fi trecut de șase formațiuni politice – Partidul politic Partidul Nostru, Platforma Civică Demnitate și Adevăr, Partidul Socialiștilor, Partidul Popular European,  Partidul Comuniștilor și, la limită, Partidul Democrat.

Motivația criticilor aduse de domnul Ghimpu șefului statului moldovean ține de interesele Partidului Liberal. Domnul Ghimpu nu vrea alegeri anticipate, domnia sa dorește păstrarea status quo-ului existent. Liderul liberal nu vrea nici varianta zero de negociere (pe care o solicită PLDM-ul) – varianta zero ar înseamnă declanșarea unor negocieri la care liberalii ar trebui să cedeze din felia tortului guvernamental deținut. De aici și acuzația  adusă liberal-democraților – „PLDM-ul compromite viitorul european”. 

Repet – nu iese fum fără foc. Sugerata amenințare a domnului Timofti convine doar unei singure formațiuni politice – Partidul Democrat din Moldova. La începutul lunii septembrie, liderul neformal al acestei formațiuni, domnul Plahotniuc a sugerat că democrații sunt pregătiți de alegeri și că, atât timp cât sunt solicitate de către un număr mare de cetățeni nu vede nici o problemă în declanșarea lor.

În același timp,  echipa condusă de domnul Lupu este pregătită și să își asume guvernarea, a spus-o deputatul PDM, domnul Sergiu Sârbu. După șase ani de guvernare a venit timpul ca funcția de premier să revină democraților. Ceea ce înseamnă că, dincolo de ce arată sondajele sociologice, Partidul Democrat e partidul balama – partidul care se poate plia pe orice formulă de dezvoltare a situației politice din Republica Moldova. Un plus major.

Domnul Ghimpu afirmă că liberal democrații își doresc alegeri anticipate. Fals. Și nu fac trimitere la datele ultimei cercetări sociologice. Afirm doar că PLDM-ul nu este pregătit pentru alegeri anticipate. După reținerea, la 15 octombrie 2015, a liderului PLDM o parte din instituțiile media care simpatizau această formațiune politică au început să aibă dificultăți. Postul de televiziune Vocea Basarabiei și-a trimis colaboratorii în șomaj tehnic. Firesc. Potrivit Declaraţiei cu privire la transparenţa proprietăţii depusă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, proprietarul legal al acestei instituții media este domnul Igor Cijov, tot el și administrator al firmei Caravita se află în arest suspectat în dosarul furtului de la BEM.

Pe 6 noiembrie, Judecătoria sectorului Buiucani din municipiul Chișinău l-a condamnat pe proprietarul Caravita la cinci ani privațiune de libertate. Totodată, instanța de judecată a hotărât ca persoanele juridice — companiile „Caravita" și „Business Estate Investments" – să fie obligate la  plata unei amenzi în valoare de 150 de mii de lei. În afară de aceasta, judecata a decis ca aceste firme să fie lichidate și a recunoscut cererea „Băncii de Economii" de a percepe de la cele două companii mijloace financiare în sumă de 2 milioane 793de  mii 229 de euro în folosul băncii.În condițiile în care liberal democrații nu mai dispun de suportul mediatic de altă dată este greu de presupus că membrii Consiliului Național Politic al PLDM vor vota pentru provocarea alegerilor anticipate. Domnul Streleț nu este sinucigaș. Domnul Streleț și echipa de deputați ai PLDM au o singură dorință – garanții pentru viitorul lor politic.

Așa că domnul Ghimpu trebuie să ne spună cine sunt acei “unii care nu vor formarea unei majorități parlamentare proeuropene și investirea Guvernului” . Oare nu cumva pentru a termina odată și pentru totdeauna cu toți incomozii săi inamici politici, partidul balama al domnului Marian Lupu este cel care vrea să provoace alegerile anticipate? 

Repet – Partidul Democrat din Moldova este formațiunea care nu are nimic de pierdut. Datele sociologice dar și poziționarea strategică a acestei formațiuni politice în provincie arată că acest partid trece pragul electoral cu un procent mai mare decât cel exprimat de sondajul BOP.  

Își dorește echipa PDM-ului alegeri anticipate? Doar in extremis. Adică doar în cazul în care candidatul tehnocrat pe care îl vor propune la funcția de prim ministru nu va fi acceptat. Rămâne să sperăm că el va fi Ion Sturza.( Capul listei electorale a PDM la alegerile parlamentare din anul 2001 a fost Ion Sturza. În perioada respectivă Vlad Filat era unul dintre finanțatorii marcanți ai PDM.)