Prim-ministrul
Republicii Moldova, Pavel Filip, alături de președintele Ucrainei, Petro
Poroşenko, au participat la inaugurarea oficială a punctului comun
moldo-ucrainean de trecere a frontierei „Cuciurgan-Pervomaisc”. Acţiunea face
parte din complexul de înţelegeri convenite între Republica Moldova şi Ucraina pentru
organizarea controlului în comun a frontierei moldo-ucrainene. Proiectul este
implementat cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul politicii de vecinătate. De
aici.
Intenția
autorităților de la Chișinău și Kiev a fost criticată de liderii separatiști din
regiunea transnistreană (necontrolată de autoritățile de la Chișinău) și politicieni
influenți din Federația Rusă. Autoritățile separatiste consideră că un punct de
control moldo-ucrainean duce la instituirea unei blocade economice a
Transnistriei. Reprezentantul
Tiraspolului în procesul de reglementare conflictului de pe Nistru, Vitali Ignatiev, declara anterior că
aplicarea unui control comun pe la postul de trecere Cuciurgan va atrage după sine escaladarea
situației în regiune. Vitali Ignatiev a cerut stoparea acestui
proiect, potrivit lui, controlul comun moldo-ucrainean va cauza, pentru
regiunea transnistreană, o daună de 38 de milioane de dolari pe an. De
aici.
Amintesc
că la 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru
păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Deputații din
Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii
Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii,
pentru securitatea celor 200 de mii de cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea
transnistreană, și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile
separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de
menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma
rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse
dislocate în stânga Nistrului. De
aici.
Gestul
de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele
Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12
iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a
cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe
teritoriul Republicii Moldova. Democratul moldovean, în
calitatea de vicepreședinte al acestei importante structuri internaționale, a cerut schimbarea actualului format de menținere a păcii din regiunea
transnistreană, din unul militar, în unul civil. "În
toţi aceşti ani formatul de negocieri nu şi-a arătat capacitatea de a ne oferi
rezultatul pe care ni-l dorim. Am reuşit mai degrabă să păstrăm din inerţie un
status quo, care contravine intereselor statului moldovean", a declarat Vlad
Plahotniuc. De aici.
Vicepremierul
rus, Dmitri Rogozin, a comentat discursul președintelui Partidului Democrat din
Moldova, afirmând că discursul
lui ar face „un apel la un nou război pe Nistru”.
Mai mult, în
cadrul unui briefing de presă susținut în 14 iulie, purtătorul de cuvânt al
Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova,
reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse a
declarat că situația în procesul de reglementare a conflictului transnistrean
se agravează. „Potențialul pozitiv,
creat de către cele două întrevederi din ianuarie și martie, ale președintelui
Republicii Moldova, Igor Dodon, cu «președintele» de la Tiraspol, Vadim
Krasnoselski, este irosit fără niciun efect”, a spus Zaharova. De
aici.
Declarațile
rusești reprezintă o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a
conflictului transnistrean. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc a subliniat
că cei 25 de ani de diplomaţie multiraterală în care s-au propus diferite idei
şi propuneri conceptuale de rezolvare a conflictului trasnistrean, nu au adus
un rezultat pentru soluționarea definitivă a problemei cu care se confruntă Republica
Moldova. Administraţia separatistă de la Tiraspol nu a vrut să înţeleagă, ori
să accepte nici o propunere politică venită din partea Chişinăului oficial.
S-a
văzut cu ochiul liber că politica externă a Federației Ruse încearcă să lege rezolvarea
acestui conflict înghețat de modul de rezolvare al războiului din Donbas și, probabil,
de recunoașterea anexării Crimeei.
Constat
că subiectul transnistrean a apărut pe agenda rusă înaintea întâlnirii
Trump-Putin de la Hamburg, pe 7 iulie, și după declarația oficialilor ucraineni
referitoare la declanșarea proceselor de aderare a Kievului la NATO. Kremlinul
consideră că o posibilă aderare a Ucrainei la Organizația Tratatului
Atlanticului de Nord nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. De
aici.
Repet,
modul lui Putin de a face politică externă este unul în care, marele ecuații
geopolitice ale lumii sunt legate între ele în mod intenționat. În cazul de
față, conflictul transnistrean este legat de situația de conflict din estul
Ucrainei. Acesta este motivul îndelungatei prezențe a trupelor ruse pe
teritoriul Republicii Moldova și al status quo-lui menținut intenționat de
către Moscova pe malul Nistrului.
Vlad
Plahotniuc a folosit, în mod corect, înalta tribună a Internaționalei
Socialiste pentru a aduce la cunoștiința liderilor socialiști aceste
îngrijorătoare evoluții. Internaționala Socialistă are statut consultativ, de
prima categorie, pe lânga ONU. O poziție foarte importantă.
Observ,
după vizita lui Plahotniuc la New York, că în Congresul Statelor Unite a fost
relansat Grupul de prietenie pentru Republica Moldova - congresman-ul republican Pete Olson şi
democratul David Price au solicitat, în legislativul american, autorizarea funcționării
acestui Grup. Grupul de prietenie pentru
Republica Moldova este o platformă oficială de lobby pentru promovarea
intereselor prioritare ale Republicii Moldova pe agenda Statelor Unite. De
aici.
În contextul unei posibile evoluții negative a situației de pe Nistru, apariția acestui grup trebuie menționată - Moldova are nevoie de prieteni
adevărați. Gestul făcut de președintele PDM, care a lăsat la o parte interesele
firești ale partidului din care face parte pentru a vorbi, la Internaționala Socialistă, despre interesele
Republicii Moldova trebuie apreciat pozitiv.
Știu,
confruntare politică internă îi face pe actorii politici moldoveni să se concentreze la
interesul, minor și de moment, propriilor formațiuni politice și să uite de
contextul regional. Dar este datoria oficialilor moldoveni să le readucă aminte
de agenda de politică externă a zilei.
Orice eroare de politică externă făcută de Chișinău va avea ecouri în echilibrul de politică internă al statului moldovean. Și invers.
O sa vina RUSIFICAREA intregii tari pana la Prut precum este acum in transnistria unde MOLDOVENII ROMANI sunt tratati foarte rau cu sprijinul rusiei care vrea sa NU mai existe ei acolo ci doar rusi.
RăspundețiȘtergereREPUBLICA MOLOTOVA SI-A DAT SINGURA FOC LA VALIZA ! Cu aportul impardonabil al multor ziaristi . Inclusiv al lui nenea Nichitus ! Daca cineva crede/a crezut ca RM e buna de a se juca de-a suveranitatea, acum are deplina ocazie sa se convinga ce inseamna asta ! Si cu ce se mănâncă ! Maine la ora 9 ,ora Bruxelului sunt convocati toti premierii UE pentru analiza si...masuri !
RăspundețiȘtergereZIDUL PE PRUT !!! NU VREM RUSIA LA FRONTIERELE ROMANIEI ! JUCATI CAZACIOCUL IN ALTA PARTE - IN SIBERIA- nu in coastele RO si UE !!