Să nu
ne ascundem după degete: contextul geopolitic din regiune este nefavorabil
Republicii Moldova. Pe 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federației Ruse a
votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană.
Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că
acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru
stabilitatea regiunii și că Federația Rusă își menține sprijinul față de
autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat,
forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite. De
aici.
Invitat la sediul NATO din Bruxelles,
de către Divizia de Diplomație Publică, Ion Petrescu, publica pentru ziarul
Adevărul, principalele idei făcute publice acolo: Rusia se pregăteşte pentru război; încrederea aliaţilor în
Federaţia Rusă a fost distrusă total; invadarea peninsulei Crimeea, de trupe
ruseşti “a fost o crimă majoră”; aliaţii nu sunt interesaţi într-un conflict
cu Rusia, dar trebuie să fie pregătiţi pentru orice eventualitate; Alianţa
Nord-Atlantică îşi va menţine sprijinul pentru state partenere precum Republica
Moldova, Georgia şi Ucraina; cu
Republica Moldova lucrurile încă nu sunt tranşate definitiv. De
aici.
Nu
știm la ce înțelegere s-a ajuns între Trump și Putin. La întâlnirea de două ore
a celor doi a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de
Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă
comună, ori de o declarație a celor doi. De asta scenariile care vorbesc despre
apariției unei noi Cortine de Fier pot fi plauzibile. Asta înseamnă că orice eroare
de politică internă făcută de Chișinăul oficial va avea ecouri în echilibrul de
politică externă promovat de statul moldovean. Și invers.
Rezultatele tuturor sondajelor de opinie realizate între Prut și Nistru
arată că în actualul sistem electoral președintele Dodon și Partidul
Socialiștilor este principalul favorit. Celelalte
formațiuni politice care ar trece pragul electoral ar fi Partidul Acțiune și
Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Democrat din
Moldova. Sociologii constată că aceste trei partide, nu au un procentaj de
încredere stabil. Directorul ADEPT, Igor Boțan, are falsa convingere că în urma
unei competiții electorale liderii formațiunilor politice extraparlamentare,
Maia Sandu și Andrei Năstase ar obține un rezultat foarte bun. De
aici.
Domnul Boțan se înșeală. Principalul motiv pentru care Igor
Dodon a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut a ținut de pierderea
încrederii cetățenilor moldoveni în politicienii actuali. Maia Sandu a obținut un scor bun, dar nu suficient. Rezultă că, a mic, Moldova are nevoie de o altă clasă
politică ori, b mic, va derapa spre stânga.
De vreo 25 de ani sunt martor al modului în care, s-au
ales și s-au menținut la putere, elitele politice moldovenești, fie de dreapta, fie de stânga: nu a fost vorba
de convingeri politice ferme, ci mai degrabă de conjuncturi de interese ori de
rudenie. Dacă sistemul electoral actual va fi schimbat – și am certitudinea că
înspre asta ne îndreptăm – vom asista la nașterea unei clase politice noi, una
care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu
se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri
concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară
din funcție. Asta înseamnă refacerea legăturilor de încredere între politicieni
și cetățean și obținerea acelui consens național, atât de necesar Republicii
Moldova.
Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de
mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la
începutul anilor 2000, Dumitru Braghiș (premier la un moment dat) a inițiat atunci o campanie de presă pe
acest subiect. După mai bine de un deceniu,
în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii
liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului
electoral mixt. La 3 mai 2013, prin votul deputaților liberal-democrați și
al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb, Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova a inclus în programul său electoral necesitatea
schimbării sistemului electoral moldovean.
Maia Sandu și Andrei Năstase se opun
modificării Codului Electoral și refuză să participe la dezbaterile publice
organizate pe marginea acestui subiect - o dovadă a fricii că într-un nou sistem de alegeri ar putea să nu treacă
pragul electoral. Dar și un semn al slăbiciunii acestor formațiuni politice și al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova.
Maia Sandu se teme că dacă ar participa la dezbateri i s-ar aduce aminte că
a fost membru al guvernului PLDM, guvernul care controla toate
instituțiile statului în momentul în care miliardul dispărea din sistemul
bancar moldovenesc. Ori se teme că va trebui să delegheze la dezbateri foști
membrii ai PLDM, care în prezent se regăsesc alături de ea. Atunci vom constata că
partidul pe care îl conduce nu este nou-nouț și curat și că din el fac parte toți
cei care, anterior, l-au susținut pe Vlad Filat.
Repet, dacă între Prut și Nistru se
dorește o altă clasă politică este nevoie de schimbarea sistemului electoral, altfel,
Moldova va aluneca spre stânga.
În contextul politic regional această derapare spre stânga va fi pentru
mult timp. Cortina de Fier asta și așteaptă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu