TRANSNISTRIA EXTREMĂ URGENȚĂ

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, alături de președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au participat la inaugurarea oficială a punctului comun moldo-ucrainean de trecere a frontierei „Cuciurgan-Pervomaisc”. Acţiunea face parte din complexul de înţelegeri convenite între Republica Moldova şi Ucraina pentru organizarea controlului în comun a frontierei moldo-ucrainene. Proiectul este implementat cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul politicii de vecinătate. De aici.

Intenția autorităților de la Chișinău și Kiev a fost criticată de liderii separatiști din regiunea transnistreană (necontrolată de autoritățile de la Chișinău) și politicieni influenți din Federația Rusă. Autoritățile separatiste consideră că un punct de control moldo-ucrainean duce la instituirea unei blocade economice a Transnistriei. Reprezentantul Tiraspolului în procesul de reglementare conflictului de pe Nistru, Vitali Ignatiev, declara anterior că aplicarea unui control comun pe la postul de trecere Cuciurgan va atrage după sine escaladarea situației în regiune. Vitali Ignatiev a cerut stoparea acestui proiect, potrivit lui, controlul comun moldo-ucrainean va cauza, pentru regiunea transnistreană, o daună de 38 de milioane de dolari pe an. De aici.

Amintesc că la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea transnistreană, și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.

Gestul de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Democratul moldovean, în calitatea de vicepreședinte al acestei importante structuri internaționale, a cerut schimbarea actualului format de menținere a păcii din regiunea transnistreană, din unul militar, în unul civil. "În toţi aceşti ani formatul de negocieri nu şi-a arătat capacitatea de a ne oferi rezultatul pe care ni-l dorim. Am reuşit mai degrabă să păstrăm din inerţie un status quo, care contravine intereselor statului moldovean", a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a comentat discursul președintelui Partidului Democrat din Moldova, afirmând că discursul lui ar face „un apel la un nou război pe Nistru”.

Mai mult, în cadrul unui briefing de presă susținut în 14 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse a declarat că situația în procesul de reglementare a conflictului transnistrean se agravează. „Potențialul pozitiv, creat de către cele două întrevederi din ianuarie și martie, ale președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu «președintele» de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, este irosit fără niciun efect”, a spus Zaharova. De aici.

Declarațile rusești reprezintă o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a conflictului transnistrean. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc a subliniat că cei 25 de ani de diplomaţie multiraterală în care s-au propus diferite idei şi propuneri conceptuale de rezolvare a conflictului trasnistrean, nu au adus un rezultat pentru soluționarea definitivă a problemei cu care se confruntă Republica Moldova. Administraţia separatistă de la Tiraspol nu a vrut să înţeleagă, ori să accepte nici o propunere politică venită din partea Chişinăului oficial.

S-a văzut cu ochiul liber că politica externă a Federației Ruse încearcă să lege rezolvarea acestui conflict înghețat de modul de rezolvare al războiului din Donbas și, probabil, de recunoașterea anexării Crimeei. 

Constat că subiectul transnistrean a apărut pe agenda rusă înaintea întâlnirii Trump-Putin de la Hamburg, pe 7 iulie, și după declarația oficialilor ucraineni referitoare la declanșarea proceselor de aderare a Kievului la NATO. Kremlinul consideră că o posibilă aderare a Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. De aici.

Repet, modul lui Putin de a face politică externă este unul în care, marele ecuații geopolitice ale lumii sunt legate între ele în mod intenționat. În cazul de față, conflictul transnistrean este legat de situația de conflict din estul Ucrainei. Acesta este motivul îndelungatei prezențe a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova și al status quo-lui menținut intenționat de către Moscova pe malul Nistrului. 

Vlad Plahotniuc a folosit, în mod corect, înalta tribună a Internaționalei Socialiste pentru a aduce la cunoștiința liderilor socialiști aceste îngrijorătoare evoluții. Internaționala Socialistă are statut consultativ, de prima categorie, pe lânga ONU. O poziție foarte importantă. 

Observ, după vizita lui Plahotniuc la New York, că în Congresul Statelor Unite a fost relansat Grupul de prietenie pentru Republica Moldova - congresman-ul republican Pete Olson şi democratul David Price au solicitat, în legislativul american, autorizarea funcționării acestui Grup. Grupul de prietenie pentru Republica Moldova este o platformă oficială de lobby pentru promovarea intereselor prioritare ale Republicii Moldova pe agenda Statelor Unite. De aici.

În contextul unei posibile evoluții negative a situației de  pe Nistru, apariția acestui grup trebuie menționată - Moldova are nevoie de prieteni adevărați. Gestul făcut de președintele PDM, care a lăsat la o parte interesele firești ale partidului din care face parte pentru a vorbi, la Internaționala Socialistă, despre interesele Republicii Moldova trebuie apreciat pozitiv. 

Știu, confruntare politică internă îi face pe actorii politici moldoveni să se concentreze la interesul, minor și de moment, propriilor formațiuni politice și să uite de contextul regional. Dar este datoria oficialilor moldoveni să le readucă aminte de agenda de politică externă a zilei. 

Orice eroare de politică externă făcută de Chișinău va avea ecouri în echilibrul de politică internă al statului moldovean. Și invers.

CÂND NOVORUSIA VINE PESTE NOI

Novorusia are toate șansele să vină peste noi. Când? Pe 13 noiembrie, după turul doi al prezidențialelor, dacă Igor Dodon ajunge președinte. S-ar părea că președintele României chiar își dorește ca statul român să aibă graniță comună cu rușii  (ori cineva l-a obligat) căci, împreună cu Federica Mogherini a anunțat că  nici Bucureștiul și nici Bruxelles-ul nu se vor amesteca în campania electorală din Republica Moldova. „Moldova este importantă pentru UE. Am convenit să avem o abordare comună în ceea de priveşte Moldova. Să aibă o viaţă democratică solidă şi să-şi continue un parcurs care va fi îndreptat spre Europa. Am convenit că ar fi incorect să ne implicăm în procesul electoral, să ne implicăm pentru un candidat sau altul, în campania electorală", a declarat preșdintele român.

Între timp, un alt sondaj de opinie confirmă ceea ce se cunoștea deja - că liderul socialiștilor, Igor Dodon, se află pe primul loc în preferințele electoratului moldovean. Potrivit studiului, 33,9% din cei chestionați ar vota pentru președintele Partidului Socialiștilor Igor Dodon, iar 12,6% pentru președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase. 11,8% dintre chestionați au declarat că ar vota pentru președintele Partidului Democrat Marian Lupu, iar 10,1% – cu liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu. Distanța dintre candidatul socialist și restul plutonului de alergători te pune pe gânduri, nu-i așa?

În schimb o investigație jurnalistică afirmă că Partidul Socialiștilor ar fi primit un milion de dolari din conturile unei firme off-shore din Bahamas. Dacă veridicitatea acestei anchete ar fi confirmată de judecători, Igor Dodon riscă să fie exclus din cursa prezidențială. Să fie oare posibil așa ceva? Doar dacă sunt dovezi foarte solide!

După ce oficialii europeni și cei români au anunțat că nu vor influența desfășurarea campaniei electorale din Republica Moldova, aflăm, colac peste pupăză, că la Chișinău și Tiraspol vine Dimitri Rogozin. Mai mulți comentatori politici de la Chișinău au remarcat că vizita lui vicepremierului rus responsabil pentru negocierile în problema transnistreană are loc în plină campanie pentru alegerile așa-zisului lider al administrației de la Tiraspol, dar și a campaniei electorale pentru alegerile președintelui Republicii Moldova, fapt care ar putea încuraja și mai mult forțele politice loiale Federației Ruse. 

Aflat la Washington, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, beneficiar al informațiilor acumulate de Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova, a afirmat că Rusia se implică în campania electorală din Republica Moldova. Într-o declarație de presă, Candu a spus că Moscova "finanțează partide și lideri politici' de la Chișinău și că susține protestele împotriva guvernului moldovean. Potrivit lui Candu, Chișinăul suspectează Rusia "de manipularea mass-media și de propagandă'. Ca exemplu al provocărilor ruse el a menționat recentele manevre militare pe care Moscova le-a întreprins în ultimele luni în regiunea transnistreană împreună cu trupele separatiste de la Tiraspol. Reprezentantul oficial al Ministerul de Externe al Federației Ruse, a calificat aceste declarații drept "speculaţii" menţionând  că "afirmațiile nu au rămas neobservate la Moscova".

Nu cred că, la Chișinău, voalata amenințare a oficialilor ruși a fost tratată cu indiferență. De asta, afirm că neasteptata întâlnire dintre premierul Pavel Filip și președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a avut și alte subiecte decât cele anunțate oficial. 

Zilele trecute, cei doi oficiali s-au întâlnit la punctul de trecere Palanka-Maiaki-Udobnoe, la 60 de km de Odessa. În cadrul întâlnirii s-a discutat deschiderea a două puncte comune de traversare a frontierei moldo-ucrainene, unul la Palanca altul la Pervomaisk. Agenția Interfax Ukraina scrie că pe agenda discuțiilor a fost prezentă și problema reglementării conflictului transnistrean în formatul de negocieri „5+2”. Nu cred că numai ea.

Cu siguranță, factorii de decizie de la Kiev cunosc realitatea faptului că actualul guvern de la Chișinău se împotrivește dorințelor  rusești de mărire a numărului militarilor din Grupul Operativ al Trupelor Ruse dislocat la Tiraspol. Creșterea prezenței militare ruse în enclava separatistă din apropierea regiunii Odessa, enclavă care se află în spatele liniei de rezistență pe care armata ucraineană o depune la Mariopol, se poate transforma într-un risc de securitate militară la adresa Ucrainei. Un număr mai mare de soldați și tehnică militară în regiunea transnistreană ar putea spori tentațiile strategilor de la Kremlin pentru lansarea unui atac asupra regiunii Odessa care să pornească dinspre Tiraspol. Asta ar putea însemna o dezvoltare mai rapidă a planului rus de construire a Novorusiei. Venirea lui Igor Dodon în fruntea statului moldovean poate să micșoreze rezistența autorităților moldovene la inițiativa rusă de creștere a cifrei de soldați dislocați în Tiraspol ori, așa cum a afirmat generalul Constantin Degeratu în cadrul unei recente emisiuni de televiziune,  să instaleze în teritoriul separatist rachete Iskander.

Reținerea omului de afaceri Veaceslav Platon de către Serviciile de Securitate al Ucrainei a fost un gest de amabilitate pragmatică la adresa Chișinăului, de asta, la întâlnirea cu premierul Filip, dincolo de declarațiile oficiale, nu exclud probabilitatea ca președintele ucrainean să fi transmis și documentele pe care SBU le-a confiscat pe 25 iulie, data la care a fost reținut Platon - acte care ar putea demonstra veridicitatea faptului că Platon ar fi finanțat formațiunea politică condusă de Igor Dodon. 

Dacă aceste documente există, și nu mă îndoiesc de existența lor, oficialii moldoveni ar avea temeiul legal pentru eliminarea din cursa electorală a liderului socialist. Un gest deosebit de riscant – Dodon, cu ajutorul propagandei ruse, ar putea să își scoată simpatizanții în stradă și atunci întregul proces electoral ar putea fi deturnat.  

Într-un material semnat recent, Iulian Chifu afirmă că varianta cea mai proastă de dezvoltare a scenariului Dodon președinte este cea în care el intră în război cu publicul și cetățenii, în care înjură România și cere federalizare. Exact ceea ce nu își dorește Kievul. 

Desigur, cea mai fericită variantă este cea în care Igor Dodon ar pierde turul doi al alegerilor prezidențiale. Probabil, așa ceva poate să se întâmple, dar la fel de bun ar fi și scenariul potrivit căruia, Dodon ajunge președinte, dar este convins să facă compromisuri.

De asta, semnalul neașteptatei întâlnirii Filip-Poroșenko ține de  analiza și evitarea scenariilor în care Dodon, șef al statului moldovean, ar avea pârghii prin care să atenteze la securitatea Ucrainei ori, indirect, a României. Chiar dacă, prin vocea lui Iohannis, oficialii europeni au spus (ori, datorită evenimentelor din Siria, unde Ambasada României încă mai funcționează, au fost obligați să declare așa ceva) că nu se implică în jocul electoral moldovenesc, sunt sigur că există suficient de mulți actori, care, la fel de interesați ca și Bucureștiul, au transmis, pe canale oficiale/neoficiale, că actualul status quo geopolitic din regiune, unul care dezavantajează Federația Rusă, trebuie păstrat. Altfel, Novorusia vine peste noi toți.