BANII AU FOST ANUNȚAȚI. PROTESTELE LA FEL

Parlamentul European a aprobat pe 4 iulie, acordarea unui ajutor macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri. Europarlamentarii care au dezbătut acest subiect au condiţionat acordarea asistenţei financiare de implementarea reformelor şi de respectarea strictă a condiţiilor impuse.

Zilele trecute, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, a anunțat proteste masive pentru ziua în care proiectul de lege privind modificarea sistemului electoral va fi propus spre votare în cea de-a doua lectură. Andrei Năstase, a spus, cu subiect și predicat, că opoziția va recurge “la alte mijloace”, iar protestele pașnice „nu vor mai fi cu putință”. De aici.

Reuniunea interministerială a Parteneriatului Estic de la Chișinău i-a oferit posibilitatea primului ministru moldovean, Pavel Filip, să se întâlnească cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate. Premierul moldovean l-a anunțat pe oficialul europeană că semnalele primite de la oficialii europeni au fost luate incluse în cea de a doua Foaie de parcurs pentru acțiunile Cabinetului de Miniștrii. De aici.

În replică, Johannes Hahn i-a declarat șefului guvernului moldovean că Uniunea Europeană va susţine în continuare parcursul european al Republicii Moldova şi l-a încurajat să continue implementarea reformelor. De aici.

Documentul la care face trimitere premierul Filip a fost aprobat anterior în cadrul Consiliului Coaliției majoritare din legislativul moldovean și conține măsuri de reformă în opt domenii cheie: reforma Administrației Publice, acțiuni de îmbunătățire a sistemului de justiție și de combaterea corupției, consolidarea drepturilor și libertăți fundamentale, buna guvernanță în sectorul financiar-bancar, îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri, măsuri în agricultură și pentru siguranța alimentelor, reforme în domeniul educației, culturii și științei și programe sociale.

Devine cât se poate de clar că, cele 100 de milioane de euro, ajutorul financiar aprobat de Parlamentul European pentru Republica Moldova, reprezintă un sprijin financiar care îi permite Chișinăului oficial să păstreze direcția sa occidentală și să facă reformele necesare europenizării Moldovei.

Atenție: noua foaie de parcurs a Cabinetului de Miniștrii vine după realizarea și implementarea celei dintâi, pe care premierul Filip a primit-o, în ianuarie 2016, de la fostul premier al României, Dacian Cioloș. Executarea ei a dus la obținerea de către statul moldovean a împrumutului românesc în valoare de 150 de milioane de euro. Amintesc că, în ianuarie 2016, Dacian Cioloș a înaintat guvernului Filip o listă de măsuri pe care guvernul Republicii Moldova trebuia să le execute  înainte de a primi de la București prima tranșă din banii  împrumutați. De aici.

Într-un comentariu video pe Facebook, europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu afirmă că ajutorul financiar acordat Moldovei de către Uniunea Europeană include condiții care se referă “la respectarea mecanismelor democratice efective, la lupta împotriva corupției și păstrarea statul de drept”. De aici.

Nici un observator al vieții politice moldovenești nu a crezut în 2016 că, Guvernul și Parlamentul condus de Partidul Democrat va îndeplini amplul program de reforme convenit cu partenerii externi (din România și nu numai). Realizarea, în termen (până la 31 iulie 2016) și în proporție de 94 la sută, a acestor schimbări i-au permis Cabinetului Filip reluarea cooperării cu FMI și alți parteneri externi, deci recâștigarea încrederii partenerilor străini în Republica Moldova.

Noua Foaie de parcurs, reprezintă măsurile pe care Guvernul și Parlamentul moldovean le vor face până la sfârșitul anului 2017. Aici au fost incluse reformele asumate prin Acordul de Asociere și prin Acordul cu FMI, precondițiile pentru accesarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro din partea UE, dar și măsuri și programe promovate de actuala guvernare.

Subliniez, un element important al procesului de monitorizare al Uniunii Europene, pentru acordarea ajutorului macro-financiar, îl reprezintă respectarea indicatorilor de democrație ai statului de drept și cei de garantare a drepturilor omului. Opoziția extra-parlamentară, Maia Sandu, Andrei Năstase și simpatizanții are, garantat de Constituția Republicii Moldova, dreptul la întruniri, demonstrații și manifestări de protest. Sunt indicatori de funcționare a democrației între Prut și Nistru. Repet, ei vor fi monitorizați de observatorii locali ai UE.

Știu că, de obicei, de la vorbe la fapte, e o cale destul de lungă. Un lucru nu îl înțeleg – protestele violente, anunțate de către președintele Partidului Demnitate și Adevăr, reprezintă, sau nu, un indicator al funcționării și existenței democrației?

Iminența unor manifestări politice violente îl pune pe primul ministru Filip într-o situație delicată, cea de a face față unei provocări politice care, foarte posibil, să fie folosită de către inamicii apropierii de UE ai Republicii Moldova (Federația Rusă) pentru organizarea unor ample tulburări în societate. Pe fundalul unor reforme nepopulare acest lucru este relativ ușor de organizat. Cum ar trebui să reacționeze autoritățile moldovene atunci când opoziția politică, parlamentară sau nu, anunță organizarea de proteste violente? Conducerea MAI ar trebui, sau nu, să se autosesizeze? Care este experiența democrațiilor occidentale în menținerea sub control a unor atare manifestații? 

Cui oare îi folosește o declarație atât de tare, domnule Andrei Năstase?