AMBASADORUL POPOV CONFIRMĂ EXISTENȚA UNUI PLAN DE DENIGRARE A LUI PLAHOTNIUC

Andrei Popov, ex-ambasador al Republicii Moldova în Austria, a declarat că i s-ar fi propus bani pentru a-l denigra pe președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Acest lucru se întâmpla în  septembrie 2015, când se afla la post în Viena. Popov a subliniat că a informat Serviciul de Informații și Securitate despre tentativa de mituire. Afirmațiile au fost făcut în emisiunea Ora Expertizei de la Jurnal TV. De aici.

Andrei Popov a renunţat în martie 2016 la mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Austria şi tot atunci a părăsit rândurile Partidului Democrat din Moldova. Retragerea lui din această formațiune politică a fost motivată prin nemulţumirea față de managmentul politic al conducerii de partid. De aici.

Până în anul 2015, Partidul Democrat din Republica Moldova a fost perceput ca o formațiune politică de centru stânga și era luat în calcul la formarea unor coaliții politice de stânga, pro-ruse. Amintesc că, în anul 2010, conducerea Partidului Democrat a refuzat să participe la formarea unui guvern de stânga alături de Partidul Comuniștilor.

Devierea Partidului Democrat spre dreapta și participarea la formarea unei alianțe pentru integrarea europeană se datorează lui Vlad Plahotniuc. Tot liderul democraților moldoveni a fost cel care a făcut posibilă apariția legii anti-propagandă promulgată de președintele Parlamentului, Andrian Candu. Noile prevederi ale legii interzic difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova a programelor informativ-analitice, știrile și emisiunile cu caracter militar ale posturilor din statele care nu fac parte din Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, adică din Federația Rusă.

După anexarea Crimeii și începutul războiului hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei, propaganda rusă a devenit  mult mai agresivă. Lipsa propagandei ruse în spațiul informațional moldovenesc poate micșora rezultatele electorale ale Partidului Socialiștilor. De aici și reacția nervoasă a oficialilor de la Ministerul rus de Externe de la Moscova care au spus că legea moldovenească ar discrimina în mod deschis presa rusă și reprezintă „un atac deschis al majorității parlamentare de la Chișinău la adresa Federației Ruse”. De aici.

 

Declarația făcută de Andrei Popov, că i s-au propus bani pentru a-l denigra pe Plahotniuc, confirmă existența unui plan mai vechi de denigrare a liderului Partidului Democrat. Campania anti-Plahotniuc se desfășoară și în prezent. Ea își are originea în cercuri apropiate de serviciile de securitate ruse. Plahotniuc a început să deranjeze atunci când a transformat Partidul Democrat într-un partid pro-european, scoțându-l din capcana centrismului politic.

Iritarea serviciilor ruse la adresa lui Plahotniuc a fost și mai mare în 2016, atunci când Procuratura Anticorupţie a demontat „landromatul rusesc” -  schema de spălare a banilor din Rusia prin intermediul băncilor moldovenești. Probabil asta a fost motivația tentativei de asasinare a liderului democrat, dejucată de către poliţiştii şi procurorii moldoveni împreună cu organele de drept din Ucraina. Sunt suficiente voci care afirmă că banii care se spălau prin băncile moldovene aparțineau serviciilor de securitate ruse. 

Nu știu care este rezultatul anchetei desfășurate de SIS în urma denunțului făcut de Andrei Popov în noiembrie 2015. Nu știu care sunt măsurile de protecție și securitate aplicate de ofițerii moldoveni. Probabil că ele există. La fel de probabil, presiunile la adresa Partidului Democrat vor continua. Nu aș fi surprins ca, într-un an electoral, să apară forme de hărțuire politică și la adresa miniștrilor din Cabinetul Filip. De asta, un îndemn la vigilență și înțelepciune este mai actual decât oricând.

DE CE MOLDOVENII STAU LA COADĂ ÎNAINTE DE A INTRA ÎN EUROPA?

Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Vitalie Vrabie,  a declarat că, în anul 2018 va fi lansat controlul comun moldo-român la punctele de frontieră: Cahul-Oancea, Costești-Stânca și Lipcani-Rădăuți. Potrivit lui Chișinăul a elaborat proiectul unui Acord interstatal dintre România și Republica Moldova privind procedura controlului comun la frontieră, documentul aflându-se la avizare de către partea română. De aici.

Vitalie Vrabie este optimist. Eu sunt mai rezervat. Răspunsul Ministerului de Externe de la București va trena.

Într-adevăr, în aprilie 2017, cu ocazia ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova, desfășurată la Piatra Neamț, autoritățile vamale din România și Republica Moldova au avut o întâlnire unde au discutat despre fluidizarea traficului la frontiera dintre cele două state. De aici.

 

După întâlnire, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 254/27.04.2017 cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului de Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în cinci mai 2017. A fost creată și o echipă de negocieri din partea Republicii Moldova și a fost luată o poziție comună interguvernamentală la această temă. De aici.

Într-un comunicat de presă al Guvernului moldovean se explica necesitatea acestui Acord care “asigură dezvoltarea, îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor de cooperare între autorităţile cu atribuţii la frontieră ale celor două state, în domeniul gestionării integrate a frontierei comune. De asemenea, documentul prevede noi forme de interacţiune prin efectuarea controlului persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele de trecere comune la frontiera de stat moldo-română în baza principiului „oprire unică", în scopul accelerării şi facilitării traversării frontierei comune”.

După întâlnirea care a avut loc în iulie 2017, între șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, Fredolin Lecari, și inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al României, Ioan Buda, entuziasmul moldovenesc a scăzut din intensitate. Am observat că declarația de presă a Poliției de Frontieră din România nu făcea nici o trimitere la posibilitatea deschiderii unor puncte comune de trecere a frontierei ori a faptului că s-ar fi discutat despre asta. 

Discuțiile cu privire la organizarea unor puncte comune la frontiera moldo-română sunt mai vechi, partea română a fost mereu reticentă, afirmând că un stat non-UE nu poate fi parte la gestionarea comună a frontierei externe a Uniunii Europene. Perfect adevărat, România este statul care asigură protecția și securitatea frontierei răsăritene a Uniunii Europene și este direct răspunzătoare de aceasta. Doar că, din momentul semnării Acordului de Asociere la UE, statul moldovean are un alt statut, cel de asociat al UE. Acest nou statut îi oferă Chișinăului posibilitatea de a participa la acțiuni comune cu România pentru gestionarea acestei frontiere. Mai mult, regulamentul 399/2016 al Parlamentului European cu privire la Codul UE privind regimul de trecere al frontierelor, Anexa 6, prevede posibilitatea organizării unor puncte comune de trecere a frontierei între statele UE și cele non-UE.

Probabil, optimismul lui Vitalie Vrabie se bazează pe statutul de țară asociată la Uniunea Europeană pe care îl deține Republica Moldova. Amintesc însă că, acest exercițiu comun, româno-moldovenesc, de control al frontierei de răsărit a UE depinde și de avizul pozitiv al oficialilor de la Burxelles. 

Vitalie Vrabie ne-a anunțat că Acordul propus de partea moldoveană se află la avizare de către partea română. Răspunsul oficialilor români se va lăsa așteptat. După aproape un an distanță de la întâlnirea de la ședința comună de guvern de la Piatra Neamț, unde s-au abordat aceste tematici, Executivul român nu a adoptat nici o hotârâre guvernamentală cu privire la alcătuirea unei echipe de negociatori care să poarte discuții cu Chișinăul pe marginea acestui Acord. Nici la Ministerul de Externe al României nu există un răspuns la această temă. Observ că oficialii români nu sunt entuziasmați la perspectiva de a controla, în comun cu moldovenii, frontiera externă a Uniunii Europene. O exaltare românească la propunerea Chișinăului ar fi atras după ea o reacție mult mai rapidă. Deocamdată, autoritățile române nu au definit un punct comun, interinstituțional, cu privire la acest Acord.  

Oficialii de la Ministerul de Externe al României, care sunt la curent cu inițiativa părții moldovene, ar fi trebuit să ofere un răspuns fulgerător. Nu a fost așa, mingea se află de prea mult timp în terenul domnul Meleșcanu. Ar fi nefiresc ca, în Anul Centenarului, Guvernul României să nu ofere un răspuns pozitiv Acordului propus de Cabinetul Filip. Ar însemna că, undeva, se acceptă ca moldovenii să stea la coadă înainte de a intra în Europa.

O AMENINȚARE PENTRU 2018 - REVOLUȚIA PREȘEDINTELUI SOCIALIST

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat că șeful statului moldovean va fi suspendat temporar din funcție. De aici. 

 

Președintele Dodon a reacționat, e drept, pe rețelele de socializare. Potrivit lui, „ noii miniștri intră în Guvern pe ușa din spate, fiind lipsiți de legitimitatea și credibilitatea cuvenite”. „Prin această decizie, Curtea Constituțională a trecut definitiv în zona gri a democrației și a statului de dept. Curtea și-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituțional. (…) Partea bună în toată această chestiune este că guvernarea se compromite din nou în ochii cetățenilor. Ceea ce o va dezavantaja mult în acest an electoral”, a mai scris Dodon pe Facebook. De aici.

 

În schimb, președintele Parlamentului moldovean susține că, în calitatea ei de garant al Constituției moldovene, „Curtea Constituțională, a oferit, o soluție pentru blocajul instituțional generat de președintele Igor Dodon. În calitate de președinte interimar, voi semna în perioada următoare decretul privind numirea miniștrilor și voi primi jurământul acestora”.

Cine pierde și cine câștigă în urma suspendării președintelui moldovean? Are dreptate Igor Dodon atunci când afirmă că această acțiune va compromite guvernarea în ochii cetățenilor?

Amintesc că, la sfârșitul anului 2017, șeful statului moldovean a întors către legislativ legea anti-propagandă și a anunțat că nu va promulga legea de numire a noilor membrii ai guvernului. El a spus că printre cei nominalizați sunt și mulți profesioniști dar, nu va legaliza aceste numiri. Deci, președintele Parlamentului moldovean are dreptate, de facto, președintele Dodon este autorul blocajului instituțional în care s-a aflat Moldova.

Motivul pentru care șeful statului moldovean preferă să intre în contradicție cu instituția parlamentară este la suprafață - exploatarea electorală a nemulțumirii populației față de reformele pe care le solicită Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Igor Dodon a declarat la sfârșitul anului că, în 2018, „Partidul Socialiștilor are două căi: să facem revoluție sau să organizăm alegeri anticipate”. De aici.

Majoritatea parlamentară a evitat să calce pe greblele care ar fi declanșat alegeri anticipate. Partidul Socialiștilor moldoveni are doar o singură strategie de urmat, cea a declanșării unei revoluții.

Acesta este contextul în care se înscrie declarația președintelui Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Duma de Stat a Federației Ruse, Leonid Kalaşnikov, care afirma că, „suspendarea parţială a preşedintelui Igor Dodon, poate provoca tensiuni în Moldova”. „Dodon ar putea îndemna oamenii să iasă în stradă. Cred că asta se va putea întâmpla în zilele următoare”, a declarat Kalaşnikov.

Deputatul rus spune adevărul. Președintele Igor Dodon își poate îndemna susținătorii să iasă la proteste. Motivul acestor proteste nu va fi legat de suspendarea lui din funcție ci de legea privind securizarea spațiului informațional moldovenesc care prevede interzicerea buletinele de știri ale televiziunilor din Federația Rusă transmise în spațiul audiovizula al Republicii Moldova. Igor Dodon a refuzat, în mod repetat, să promulge această lege. Președintele moldovean consideră legea ca fiind o cenzură cu duble standarde. De aici.

Revoluția pe care o gândește Igor Dodon poate avea loc. Explic: Interzicerea buletinelor de știri difuzate pe teritoriul Republicii Moldova de televiziunile din Federația Rusă poate fi un catalizator de nemulțumire pentru vorbitorii de limbă rusă, în mare parte simpatizanți ai Partidului Socialiștilor.  Contradicțiile dintre instituția prezidențială și cea parlamentară sunt intenționate. Liderul de facto al socialiștilor, Igor Dodon, incită spiritele din societatea moldoveană pentru a scoate lumea la protest. Un îndemn la revoluție al președintelui Dodon, făcut cu subiect și predicat, poate fi considerat ca o chemare la răsturnarea sau schimbare prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova, o încălcare a articolului 341 din Codul Penal? Sau nu? Să răspundă specialiștii în jurisprudență.

În condițiile în care Igor Dodon va îndemna moldovenii la revoluție, misiunea noului șef al SIS, Vitalie Pârlog, va fi delicată. Amintesc că, în calitate de ministru al justiției, el a activat în același guvern în care Igor Dodon a ocupat funcția de ministru al economiei și comerțului. În același timp, protejarea ordinii constituţionale este sarcina strategică a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. SIS este instituția abilitată să elaboreze complexul de măsuri informative şi contrainformative care depistează, previne şi oprește din timp fenomenele care ar atenta la ordinea constituţională și ar submina autorităţile alese în mod legal. Acest lucru se referă inclusiv la amenințările care vin din partea președintelui Dodon. Vitalie Pîrlog va avea o sarcină grea, dar nu imposibilă.