KLAUS IOHANNIS SPRE UN NOU MANDAT – CE VA FACE CU BASARABIA

Președintele Klaus Iohannis a participat joi, 6 iulie, la Varșovia, la summitul ”Inițiativa celor Trei Mări” (Baltică-Adriatică-Neagră), acolo unde a fost prezent, în calitate de invitat special, și președintele Trump.

La reuniune au participat șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est. „Inițiativa celor Trei Mări” urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului. Anul viitor acest summit va fi organizat la București. De aici.

În cadrul summitului președintele American a declarat că Federația Rusă are un comportament “destabilizator” în regiune și a cerut aliaților din țările NATO să își crească cheltuielile pentru Apărare. Polonia este una dintre puținele țări ex-comuniste care își respectă obligațiile financiare față de NATO. Varșovia este prima capitală din țările de pe flancul estic al NATO vizitată de către Trump. În ziua vizitei lui Trump autoritățile poloneze au anunțat că vor cumpăra rachete Patriot din SUA în sumă de câteva miliarde de dolari.De aici.

Principalul mesaj transmis de Trump în Varșovia a fost că, Statele Unite sprijină inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – și sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de un monopol energetic. Președintele Iohannis a confirmat în mod indirect că soluția gazului lichefiat american, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care susține Nord Stream 2 prin care UE este aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească. De aici.

Constat că pentru a-l avea pe Trump în Varșovia, polonezii au avut de achitat o notă de plată mare: câteva miliarde de dolari pentru rachete Patriot. Președintele Iohannis, la rândul său a promis, în vizita de la Washington, că România va cumpăra armament din SUA în valoare de 6 miliarde. Se pare că, domnul Trump, om de afaceri, vede NATO ca pe un bussines din care nu numai industria militară din Statele Unite ar trebui să câștige și a sugerat că apărarea colectivă costă, nu numai armament, ci și gaz lichefiat american. 

Într-un interviu acordat ziare.com, sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, afirmă că succesul turneului extern al președintelui Iohannis, distanțarea de stilul în care PSD-ul a tranșat criza Grindeanu au făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui este bazata mai degraba pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.

Observația mea este că președintele Iohannis își construiește o strategie pe termen mediu - vrea să câștige alegerile prezidențiale din 2019. Explic. Analiști americani apropiați de serviciile de informații și de armata SUA, ca George Fried­man, au susținut, că Statele Unite ar trebui să sprijine un proiect care ar contracara alianța neformală dintre Rusia și Germania. „Inițiativa celor Trei Mări” este un asemenea proiect, un proiect care deja are sprijinul președintelui american. O inițiativă în care Polonia și România (țări care au cele mai puternice armate și asigură flancul estic al NATO) au rolul principal. Susținerea pe care președintele Iohannis o câștigă la Casa Albă și asumatul rol de mediator între Washington și Berlin vor conta foarte mult în ecuația alegerilor prezidențiale din 2019. Dacă-i reușește să aducă mult așteptatele investiții americane în România, doar o minune l-ar putea face să piardă un nou mandat la Cotroceni. 

Cu siguranță, după celebrarea Marii Uniri, președintele Iohannis va fi obligat să pună în campania electorală elemente ale acestui eveniment. Doar că, pe relația București-Chișinău domnia sa nu a marcat foarte multe puncte, ba chiar a început cu stângul - a refuzat să aprobe împrumutul solicitat de autoritățile moldovene, fiind impus de majoritatea social-democrată să îl accepte, și a efectuat o singură vizită oficială în Republica Moldova. Mai mult, în 2016, Republica Moldova și-a ales un președinte socialist. Un nefiresc eșec și al Cotrocenilor. Probabil, în 2018, anul Marii Uniri, Klaus Iohannis va încerca să revigoreze și temele care țin de Republica Moldova.

Nu știm care vor fi rezultatele primei întâlniri Trump – Putin la Hamburg acolo unde se desfășoară summitul G20. Comentatorii de politică externă afirmă că ea ar putea duce la o retrasare a sferelor de influență și a aliniamentelor pentru un nou război rece. 

Abia în 2018, după rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, vom știi sigur unde va cade Cortina de Fier, pe Prut sau pe Nistru. Dacă președintele Iohannis, în campania electorală, își dorește să spună că a menținut Moldova în Europa, dacă vrea voturile românilor basarabeni (ca în 2014), ar trebui să investească încredere și  comunicare cu Chișinăul oficial. (Nu mă refer la instituția prezidențială, după gafele diplomatice făcute de președintele Dodon nu cred că domnia sa va fi invitat la Cotroceni. Episodul cu harta Moldovei Mari primită de la Putin face parte din aceste erori diplomatice la adresa României.) Altfel, președintele Iohannis are șansa să intre în manualele de istorie ca președintele care a pierdut, din nou, Basarabia.

MAIA SANDU/ANDREI NĂSTASE NU AU FOST CREZUȚI LA BRUXELLES

Parlamentul European a aprobat marţi, 4 iulie, acordarea unui ajutor macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri. Europarlamentarii care au dezbătut acest subiect au condiţionat acordarea asistenţei financiare de implementarea reformelor şi de respectarea strictă a condiţiilor impuse. Autoritățile moldovene au convenit cu Bruxelles-ul un program de reforme ambiţios, care va viza, în principal, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei, o mai bună guvernare, inclusiv în domeniul financiar, bancar şi energetic, reforma administraţiei publice, precum şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. De aici.

Banii vor fi transferaţi Republicii Moldova în trei tranşe, în 2017 şi 2018. Prima tranşă ar urma să fie acordată Chișinăului la sfârşitul anului curent şi va reprezenta 20 de milioane de euro împrumut şi 10 milioane ajutor nerambursabil. Republica Moldova are nevoie de aceşti bani pentru a-şi finanţa cheltuielile curente, pentru stabilizarea economiei şi efectuarea reformelor. 

Grupul politic al PPE a încercat condiționarea acestei finanțări de renunțarea Chișinăului la anunțata reformă a sistemului electoral prin  introducerea sistemului uninominal. În cadrul dezbaterilor din plenul legislativului european au existat voci care au continuat să militeze pentru blocarea acestei finanțări. Înaintea votului din plen, europarlamentarul Monica Macovei a solicitat ca cele 100 de milioane de euro, să ajungă în Moldova doar dacă autoritățile de la Chișinău vor retrage proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral. De aici.

Pe de altă parte, vicepreședinta grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Norica Nicolai a subliniat că Uniunea Europeană nu poate să impună unui stat un anumit sistem de vot și nu trebuie să condiționeze asistența macrofinanciară pentru Moldova de păstrarea actualului sistem electoral. „Chestiunile de oportunitate politică trebuie decise de parlamentele naționale prin consultarea tuturor partidelor politice”, a declarat Norica Nicolai. De aici.

Acordarea finanțării macro-economice pentru Republica Moldova a fost de la bun început un subiect extrem de politizat de către partidele din opoziția extra-parlamentară de la Chișinău. Maia Sandu și Andrei Năstase, lideri ai PAS și PPDA, au încercat să facă lobby pentru ca acești bani să nu fie acordați. Observ că nu au existat suficiente motive pentru ca ei să fie crezuți.

Explic. Analiza aritmeticii parlamentare, 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri, demonstrează că temerile alimentate de opoziția extraparlamentară nu și-au atins scopul și că declarațiile Maiei Sandu, de la ultimul summit al PPE, nu au fost crezute până la capăt. Amintesc că majoritatea în Parlamentul European este deținută de grupul politic al PPE și ALDE. Mulți dintre cei 575 de europarlamentari care au votat pentru acordarea acestei finanțări sunt membri ai acestei majorități. 

Decizia prin care Parlamentul Uniunii Europene acordă macro-finanțare Republicii Moldova reprezintă un semnal de încredere acordat guvernării de la Chișinău. Condiționările politice pe care le implică acest acord de finanțare nu țin, în mod explicit, de schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova. Așa cum a subliniat europarlamentarul Norica Niculai acest lucru este dreptul suveran al Parlamentului moldovean. Condiționalitățile prezente nu sunt noi, ele sunt cuprinse și în acordul semnat de Republica Moldova cu FMI. Ele țin de funcționarea efectivă a mecanismelor democrației. Relația pe care statul moldovean o are cu FMI este cea determinantă pentru întreaga construcție de parteneriat extern a Republicii Moldova. Probabil, vizita delegației PDM la Bruxelles a fost extrem de necesară pentru înțelegerea comportamentului trecut și viitor al guvernului Filip, guvern susținut de o majoritate parlamentară formată în jurul PDM.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a mulțumit europarlamentarilor europeni și a declarat că la baza acordării acestei finanțări vor sta reformele, la care deja guvernarea s-a  angajat și le-a confirmat prin noul plan de acțiuni Parlament - Guvern. „Guvernul rămâne deplin angajat în procesul de reformare și de modernizare a statului și se va conduce în continuare după angajamentele convenite cu partenerii de dezvoltare. Asigur partenerii de dezvoltare de toată seriozitatea noastră în respectarea angajamentelor luate pentru obținerea tranşelor din această finanțare”, a scris Pavel Filip pe rețelele de socializare.

Cuplul Maia Sandu/Andrei Năstase se află la o primă mare înfrângere internațională. Repet, chiar dacă a fost prezent la summit-ul PPE, liderul PAS nu a reușit să convingă. Lipsa de credibilitate a comportamentului politic al celor doi ar putea să le joace festa. Dacă își doresc să ajungă în viitorul legislativ moldovean, cei doi ar trebui să înceapă să își construiască rețeaua politică internă, și să participe la dezbaterile privind reformele inițiate în statul moldovean, inclusiv reforma sistemului electoral.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla există marea probabilitate ca, în urma alegerilor parlamentare din 2018, care vor fi petrecute în baza noului sistem de vot mixt, cele două formațiuni politice să nu fie prezente în lista viitoarelor partidele parlamentare. 

FOTO - Internet

CINE DE LA BUCUREȘTI VINE PE 27 AUGUST LA CHIȘINĂU? PREMIERUL TUDOSE ORI PREȘEDINTELE IOHANNIS?

De vreo patru ani încoace, la Chișinău, de Ziua Independenței Republicii Moldova, este prezent și premierul României. Fostul prim ministru, Victor Ponta, a fost de vreo două ori, ultima dată (în 2014) a participat la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, a lansat serviciul SMURD Moldova și a văzut o grădiniţă reconstruită cu fonduri româneşti. În 2016, la Chișinău a venit Dacian Cioloș, care a adus cu el prima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro pe care autoritățile moldovene l-au contractat la București. Vizita lui Cioloș a avut loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorea 25 de ani de independență și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu statul român.

Mă ștept ca PSD-ul, formațiune politică care deține împreună cu ALDE majoritatea în Parlamentul României, să nu renunțe la această tradiție. După criza Grindeanu, din care social democrații români au ieșit onorabil, demonstrând că pot controla aritmetica parlamentară, Liviu Dragnea are bateriile reîncărcate iar autoritatea și locul de lider central al PSD sunt restabilite. El este cel cotat cu influență directă asupra actului guvernamental din România, premierul Tudose fiind doar un executor al voinței partidului. Prezența premierului român la Chișinău ar fi un semnal al faptului că, pe agenda PSD, locul Moldovei este printre priorități.

Ciocnirile politice din interiorul PSD-ului nu l-au afectat pe președintele Iohannis. Turneul său extern a fost unul de succes, (vizita la Washuington este socotită a fi una istorică) iar acest fapt, i-a permis să presteze în scandalul de pe malul Dâmboviței aproape moralizator. Discursul la ceremonia de investire a premierului Tudose a fost unul în care a arătat cu degetul în direcția celor care au „destabilizat România”. Constat însă că, președintele Iohannis a preferat să fie unul care să taxeze excesele PSD/ALDE fără să încerce a deveni un președinte jucător. Probabil, nu a avut cu cine – scandalul din sânul PSD a oferit opoziției parlamentare românești suficiente ocazii pentru a se manifesta mai inteligent, dar ea nu au făcut-o. PNL, USR și PMP au preferat să nu se implice și să-i lase pe social-democrați să se consume. PNL a fost mai coerent doar după Congresul din 17 iunie, când Ludovic Orban a preluat președinția.

Sunt suficiente motive pentru ca Președintele României să își dorească a-și rezerva un loc la ceremoniile din 27 august de la Chișinău. Ultima vizită a președintelui român la Chișinău a fost în februarie 2015. Atunci, în plină criză politică și economică, el a transmis Chișinăului oficial că statul moldovean trebuie să rămână pe cursul pro-european. Amintesc că la alegerile prezidențiale din România, pentru Iohannis, în Republica Moldova  au votat 78,59% din participanții la vot. La o prezență de peste 35 de mii de participanți la vot, procentul este uriaș. Din perspectiva susținerii la vot a lui Iohannis, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei. 

Îmi aduc aminte că în discursul său de investire, președintele Iohannis a cerut partidelor parlamentare românești, dar şi ”tuturor actorilor sociali” şi mediului academic ”un consens naţional” privind susţinerea integrării europene a Republicii Moldova. Nu știu dacă acest consens a fost ori nu găsit. Știu însă că, dacă ar veni în vizită la Chișinău,  președintele României, conform cutumelor diplomatice, ar trebui să dea mâna cu președintele Dodon. După ultimele declarații ale președintelui moldovean, nu știu dacă Iohannis ar fi dispus să facă asta. 

Așa că, logic, ar fi ca pe data de 27 august, la Chișinău să fie prezent premierul Mihai Tudose. El este cel care cunoaște cel mai bine necesarul real al planului de interconexiune al rețelelor de transport al energiei electrice și gaze naturale dintre România și Republica Moldova. Și nu numai. Dar ăsta a fost subiectul discuției din cadrul unei întrevederi de lucru avute la Ploiești, la sfârșitul lunii aprilie cu vicepremierul moldovean Octavian Calmâc, acolo unde Tudose s-a arătat a fi foarte ferm în a ajuta Moldova.  

Repet, o vizită a premierului României la Chișinău, în data de 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova ar arăta că, pe agenda PSD-ului, formațiune politică cu care Partidul Democrat din Moldova are un acord de colaborare, subiectul Republica Moldova se află printre priorități. Dacă din delegație ar face parte și domnul Dragnea, ar fi cu atât mai bine. Gestul ar demonstra că, în fața riscurilor răsăritene, oficialii moldoveni nu sunt singuri.