AȚI RECUNOSCUT GREȘEALA? REZOLVAȚI-O, DOMNULE STURZA

Domnul Ion Sturza moare de grija moldovenilor. De departe, domnia sa a publicat pe rețelele de socializarte câteva note despre situația de la MoldovaGaz. Domnul Sturza afirmă că numirea lui Vasile Botnari la șefia acestei întreprinderi s-ar datora președintelui Igor Dodon. De aici.

Domnul Sturza nu ne dă amănunte referitoare la modul în care ar fi implicat președintele moldovean însă ne sugerează că această numire ar fi rezultatul unei înțelegeri între domnul Dodon și domnul Plahotniuc, liderul principalului partid de guvernământ.

Nu cred că domnul Dodon a pocnit din degete și cei de la Gazprom s-au conformat. Nu cred că președintele Dodon și președintele PDM au avut discuții pe această temă. Mai degrabă cred un alt scenariu. Cel în care, pentru realizarea unei mai bune restructurări a datoriilor istorice ale Republicii Moldova față de monopolistul rus, a fost luată decizia de numire a unui gospodar care să facă ordine în întreprindere. Cred că premierul Filip este cel care a solicitat numirea lui Vasile Botnari în funcția de șef al MoldovaGaz. 

Mai mulți experți locali au afirmat că întreprinderea mixtă MoldovaGaz a înregistrat pierderi financiare de miliarde de lei datorită managementului defectuos. „Pe 1 iulie 2015, MoldovaGaz avea o datorie de 4,85 miliarde de dolari către Gazprom. Din această sumă, 4,35 miliarde de dolari, adică 90 la sută, sunt datoriile acumulate de către regiunea transnistreană. MoldovaGaz livrează gazul către TiraspolTransGaz, care nu achită pentru acesta. Populaţia de acolo achită, dar banii se duc în bugetului regiunii. O altă problemă este cea a pierderilor raportate de operator. Acumularea acestor devieri a fost cauzată de mai mulţi factori: neajustarea la timp a tarifelor; reevaluarea datoriei în dolari ca urmare a deprecierii leului; tărăgănarea investigaţiilor din partea organelor de anchetă. Acestea sunt principalele elemente din cauza cărora se formează pierderi”, declara în luna iunie 2016 expertul economic Sergiu Ungureanu în cadrul unei conferinţe de presă. De aici. 

În toamna anului 2015, Procuratura Generală, anunța că a deschis un dosar penal la adresa a mai multor conducători ai MoldovaGaz. Factorii de decizie din întreprindere erau bănuiți că ar fi implimentat o schemă  frauduloasă de spălare a banilor prin care au obținut venituri considerabile în ultimii ani. 

 

Necesitatea numirii lui Vasile Botnari la şefia MoldovaGaz este simplă – trebuie să facă curățenie într-un sistem care funcționează defectuos, un sistem în care au fost angajate persoane incompetente, unul care generează suficiente conflicte de interese. Pentru ca domnului Filip să-i fie mai ușoară restructurarea datoriei istorice, Vasile Botnari trebuie să facă ordine.

Domnul Ion Sturza recunoaște că a greșit atunci când a transmis 50 % din acțiunile MoldovaGaz către Gazprom. Domnia sa spune că a făcut acest lucru la insistența FMI și Băncii Mondiale. Nu-i adevărat. Monopolul energetic a fost impus de către Federația Rusă prin decizia luată de Ion Sturza și echipa. La 19 ani distanța Sturza recunoaște că a greșit atunci când a luat decizia de a transmite jumătate din pachetul de acțiuni către Gazprom. De aici. 

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, nr. 1556, cu privire la reorganizarea și privatizarea complexului de gaze din Republica Moldova din 2 aprilie 1998 și Hotărârea de Guvern nr.1068, cu privire la crearea în complexul de gaze al Republicii Moldova a unei societăți pe acțiuni moldo-ruse  au fost documentele prin care toată infrastructura de transportare și distribuire a gazului devine parte din capitalul statutar al întreprinderii moldo-ruse MoldovaGaz.  Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1074 din octombrie 1998, negocierile finale și semnarea documentelor de constituire a MoldovaGaz au fost efectuate de către primul ministru Ion Sturza și Vladimir Filat.

Potrivit documentelor FMI nu a insistat și nici nu a condiționat privatizarea MoldovaGaz. De aici

---

Domnule Sturza și cu ce mă încălzește faptul că v-ați recunoscut greșeala? În 1998 MoldovaGaz nu a scăpat de datorii, dimpotrivă, s-a legat și mai mult de obligativitățile pe care le are față de partenerul rus. Nu știu dacă ați știut, ori nu, că TiraspolTransGaz nu va achita pentru gazul metan și că, în timp, Republica Moldova va acumula o datorie enormă față de Gazprom. O datorie care nu aparține locuitorilor dintre Prut și Nistru. Recunoașterea greșelii făcute în 1998 nu vă absolvă de vina pe care o purtați față de cetățenii moldoveni pentru acumularea acestei datorii. Cine le va restitui sumele de bani pe care aceștia le-au achitat și prin care s-a întreținut regimul separatist?

Domnul Nicolae Timofti, ex-președintele Republicii Moldova, a recunoscut recent că a fost supus presiunilor din exterior atunci când, în ianuarie 2016, nu a acceptat să îl nominalizeze pe domnul Plahotniuc în funcția de prim ministru. Atunci ați fost preferatul domnului președinte Timofti. Nu știu cum ați reușit să îl convingeți pe președintele Timofti că aveți numărul suficient de voturi pentru a investit în fruntea Guvernului. Probabil la fel cum procedați în prezent: multe vorbe, puține fapte.

Dacă vreți cu adevărat să vă implicați în viața politică și socială dintre Prut și Nistru, dacă vreți să ajutați Republica Moldova atunci, domnule Sturza, rezolvați problema pe care i-ați lăsat-o! 

Cât despre conducta Iași - Ungheni - Chișinău, despre care întrebați unde e, pot să vă anunț, pe surse, că va fi. Un pic de răbdare.   

UNIUNEA EUROPEANĂ - UN ARBITRU NECESAR MOLDOVEI

Ambasadorul Federației Ruse în Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a lăudat ideea președintelui Igor Dodon privind organizarea de discuții trilaterale, cu participarea Moscovei, pe tema Acordului de Asociere al Republicii Moldova la UE. Ambasadorul rus s-a întrebat retoric: „Dacă Moldova este interesată de asemenea discuții, de ce ele nu ar avea loc ?” De aici.

Nici Valerii Kuzmin, ambasadorul rus acreditat la București, nu a ocolit subiectul. Într-un interviu pentru publicația “Adevărul”, diplomatul rus a spus că, „Moldova este un stat suveran și independent care trebuie să aleagă”. În opinia lui Kuzmin, “cea mai bună alegere a Moldovei este să nu opună integrarea în Vest cu cea din Est.” De aici.

Constat că diplomații ruși agreează ideea președintelui Dodon de lansare a unor discuții trilaterale Moldova, Federația Rusă, Uniunea Europeană. Ideea nu este nouă, Ucraina a acceptat, în 2014, la sugestia Federației Ruse, un asemenea format. Kievul a sperat că platforma discuțiilor trilaterale ar putea ajuta la ridicarea sancțiunilor rusești față de produsele ucrainene. Moscova a folosit aceste tratative ca o tentativă de a bloca implementarea DCFTA în Ucraina. În cadrul discuțiilor trilaterale Ucraina, Rusia, UE s-a vorbit despre aceleași probleme cu care se confruntă și Moldova - cooperarea vamală și nevoia de recunoaștere a certificatelor veterinare.

Deocamdată, nu există nici un răspuns de la Bruxelles, pe marginea ideei discuțiilor trilaterale promovate de către președintele Dodon. 

Există în schimb voci din rândul societății civile moldovene care afirmă  că o trilaterală, în cazul Moldovei ar fi  inutilă, dovada ar fi experiența Ucrainei. De aici.

În schimb, politologul moldovean, Corneliu Ciurea, nota că, "în condițiile unei crize politice regionale și ale unei piețe comerciale a UE, extrem de protecționiste,  eșecurile Moldovei nu-i aparțin în totalitate – cazurile Georgiei și ale Ucrainei au demonstrat acest lucru.”În acest sens, critica făcută de Dodon, Acordurilor de Asociere la Bruxelles are și valențe pozitive. Ea reaprinde posibilitatea unui dialog cu UE în condițiile în care o lungă perioadă de timp am negociat cu UE de pe pozițiie lui Mister Yes – a credinciosului supus care are datoria doar să tacă și să înghită” nota politologul moldovean.  De aici.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016 a făcut ca ciocnirea civilizațională din politica moldavă să-i aducă pe decidenții UE în mijlocul unei lupte politice interne, unde majoritatea pro-europeană își dorește continuarea vectorului de apropiere față de UE, iar opoziția pro-rusă cere substituirea acestui vector cu unul euroasiatic. Oficialii europeni, până la alegerile parlamentare din 2018, se vor transforma în arbitrii vieții politice dintre Prut și Nistru și vor purta un dialog continuu atât cu președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, cât și cu președintele Dodon. 

Într-o apariție publică recentă, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola afirma că singura carte de căpătâi a unui stat este Constituția, ea conține reguli pentru orice societate și are scopul de a asigura un echilibru în societate și între diferiți actori. Declarația ambasadorului european a fost făcută într-un briefing de presă susținut după o întrevedere neformală a ambasadorilor statelor europene acreditați la Chișinău cu conducerea Curții Constituționale. “Există reguli de joc și este important ca aceste reguli de joc să fie respectate”, a notat Pirkka Tapiola. De aici.

Respectarea regulilor de joc se aplică și oficialilor europeni delegați la Chișinău. Anterior am văzut că unii oficiali, afiliați PPE, au comunicat doar cu politicienii PLDM – rezultatul îl știm. Constat că PPE continuă același mod de a face politică, domnul Filat este înlocuit cu doamna Sandu. 

Devine din ce în ce mai clar că, Moldova, stat aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, are un singur raţionament de supravieţuire – cel al armonizării influențelor externe și transformarea lor în oportunități de dezvoltare pentru societatea moldoveană. Această armonizare ar trebui să aibă loc cu ajutorul oficialilor europeni delegați la Chișinău. Până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat. 

Probabil, viitorul șef al Delegației UE la Chișinău, cel care îl va înlocui în 2017 pe ambasadorul Tapiola, ar trebui să fie un prieten adevărat al Moldovei. Unul care să cunoască la perfecție dedesubturile politice moldovenești. Probabil ar trebui să fie un diplomat român. Poate într-un așa caz nu vor mai exista gafe, iar imaginea UE în Moldova va crește.

MOLDOVA, ÎNCOTRO ? PARLAMENTUL AR TREBUI SĂ RĂSPUNDĂ

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar putea fi denunţat ca urmare a unui eventual referendum sau a alegerilor parlamentare, a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Domnul Dodon a propus, totodată, lansarea negocierilor trilaterale Uniunea Europeană-Republica Moldova-Federația Rusă în problema comerţului și nu numai. Președintele moldovean a subliniat că restabilirea relațiilor cu Federația Rusă este vitală pentru Republica Moldova. De aici.

Declarațiile făcute de președintele Dodon la Bruxelles au loc după vizita lui la Moscova. La întrevederea domniei sale cu președintele rus, Vladimir Putin, șeful statului moldovean a declarat că PSRM va câștiga alegerile parlamentare din 2018 și intenționează să anuleze Acordul de Asociere cu UE, semnat de Republica Moldova în anul 2014.

În urmă cu două săptămâni premierul moldovean, Pavel Filip, a observat că afirmaţiile domnului Dodon privind renunțarea la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană rămân doar declarații la nivel politic și că, atât Guvernul, cât și majoritatea Parlamentară își axează activitatea pe aprofundarea drumului  european al Moldovei. „Guvernul nu va accepta în niciun fel așa ceva. Acest acord este unul din pilonii noștri strategici pe care se bazează Guvernul. Avem regim liberalizat de vize, avem un acord de finanțare macrofinanaciară în valoare de 100 de milioane de euro și dacă cetățeanul simplu nu a simțit aceste investiții ale UE nu este vina Uniunii Europene dar a administrației de la Chișinău”, a declarat premierul moldovean.

O declarație de presă emisă recent de către Partidul Democrat din Moldova afirmă că vizita președintelui moldovean la Bruxelles a fost mai degrabă una a unui șef de partid și nu a unui președinte de țară. “Președintele Dodon a prezentat mai degrabă mesajul PSRM și proiectele politice ale acestui partid. Șeful statului nu a acționat ca un președinte al tuturor moldovenilor, a neglijat dorința majorității cetățenilor, care au votat în ultimele alegeri parlamentare pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE”, se arată în comunicatul Partidului Democrat din Moldova. Democrații spun că declarațiile prezentate de domnul Dodon la Bruxelles “sunt total diferite de ceea ce prevede strategia de politică externă promovată de Guvernul Republicii Moldova și majoritatea Parlamentară, ele contravin interesului țării și al cetățenilor moldoveni”. Declarația PDM vine să susțină politic afirmațiile făcute de șeful guvernului moldovean. 

E clar că declarațiile făcute în capitala Uniunii Europene de președintele moldovean rămân, deocamdată, doar vorbe neacoperite de fapte. La Bruxelles se știe asta.

Care a fost necesitatea oficialilor europeni de a-l primi pe domnul Dodon pe covorul roşu? Politeţe protocolară, necesitate ori un calcul politic de viitor? Probabil este vorba de o combinație între toate cele trei. Declarațiile făcute de domnul Dodon la Moscova, au fost reiterate la Bruxelles. Afirmațiile făcute de domnul Dodon, plăcute lui Putin, sunt de uz intern, pentru urechile electoratului moldovean. Președintele rus a acceptat această retorică, el știe că ea le va fi de folos socialiștilor moldoveni peste un an, la alegerile parlamentare. La rândul lor, oficialii de la Bruxelles, știu că propunerile, condiţiile şi poziţionările preşedintelui Dodon, conțin elemente electorale. Comunicatul emis presei de către PDM spune adevărul – la Bruxelles domnul Dodon a prezentat viziunile politice ale Partidului Socialiștilor! 

La Burxelles se mai știe că, deblocarea şi revitalizarea situaţiei în care se află Parteneriatul Estic depind și de percepțiile oficialilor ruși. Probabil, sensul profund al Trilateralei pe care o solicită președintele Dodon pentru Republica Moldova, la sfatul lui Putin, s-ar putea aplica tuturor statelor Parteneriatului Estic. Negocierile trilaterale, le-ar putea oferi acestor state un statut de „neutralitate”, negociată între cele cele două blocuri, Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică. Țările Parteneriatului Estic ar putea fi ţări partenere comerciale atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Euroasiatică, dar fără o evoluţie imediată spre un alt nivel de alianţă. Probabil, la Kremlin, asta se dorește: țările Parteneriatului estic să aibă o suveranitate negociată între Bruxelles și Moscova. 

Cui i-ar conveni finlandizarea Moldovei ?

Aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, raţionamentul de supravieţuire al statului moldovean, ar trebui să plece de la conlucrarea forțelor politice interne pentru armonizarea influențelor externe existente în câmpul politic moldav. De vreo 20 de ani Partidul Democrat din Moldova încearcă să facă asta. Uneori îi reușește. Falsa dezbatere dintre pro-europeni și pro-ruși este contraproductivă. Modernizarea statului moldovean trebuie să plece de la implementarea cu succes a reformelor care ridică nivelul de viață al tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor. Modul în care se modernizează statul este unul de tip european. Modul în care Chișinăul va construi relațiile cu Federația Rusă nu trebuie să fie în detrimentul moldovenilor ori a legăturilor Moldovei cu Uniunea Europeană. Viziunile multi-vectoriale ale politicii externe ale statului moldovean sunt făcute pentru obținerea de beneficii pentru toți moldovenii, indiferent dacă vorbesc rusa, găgăuza ori româna. Acesta este motivul pentru care domnul Dodon trebuie să fie președintele tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor, chiar dacă unii dintre ei nu l-au votat. 

De asta, în prima ședință în plen a Parlamentului Republicii Moldova, aceste lucruri trebuie discutate. Pentru ca unele confuzii generate de acțiunile președintelui Dodon privind politica externă a Republicii Moldova, să fie risipite.