UNIUNEA EUROPEANĂ - UN ARBITRU NECESAR MOLDOVEI

Ambasadorul Federației Ruse în Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a lăudat ideea președintelui Igor Dodon privind organizarea de discuții trilaterale, cu participarea Moscovei, pe tema Acordului de Asociere al Republicii Moldova la UE. Ambasadorul rus s-a întrebat retoric: „Dacă Moldova este interesată de asemenea discuții, de ce ele nu ar avea loc ?” De aici.

Nici Valerii Kuzmin, ambasadorul rus acreditat la București, nu a ocolit subiectul. Într-un interviu pentru publicația “Adevărul”, diplomatul rus a spus că, „Moldova este un stat suveran și independent care trebuie să aleagă”. În opinia lui Kuzmin, “cea mai bună alegere a Moldovei este să nu opună integrarea în Vest cu cea din Est.” De aici.

Constat că diplomații ruși agreează ideea președintelui Dodon de lansare a unor discuții trilaterale Moldova, Federația Rusă, Uniunea Europeană. Ideea nu este nouă, Ucraina a acceptat, în 2014, la sugestia Federației Ruse, un asemenea format. Kievul a sperat că platforma discuțiilor trilaterale ar putea ajuta la ridicarea sancțiunilor rusești față de produsele ucrainene. Moscova a folosit aceste tratative ca o tentativă de a bloca implementarea DCFTA în Ucraina. În cadrul discuțiilor trilaterale Ucraina, Rusia, UE s-a vorbit despre aceleași probleme cu care se confruntă și Moldova - cooperarea vamală și nevoia de recunoaștere a certificatelor veterinare.

Deocamdată, nu există nici un răspuns de la Bruxelles, pe marginea ideei discuțiilor trilaterale promovate de către președintele Dodon. 

Există în schimb voci din rândul societății civile moldovene care afirmă  că o trilaterală, în cazul Moldovei ar fi  inutilă, dovada ar fi experiența Ucrainei. De aici.

În schimb, politologul moldovean, Corneliu Ciurea, nota că, "în condițiile unei crize politice regionale și ale unei piețe comerciale a UE, extrem de protecționiste,  eșecurile Moldovei nu-i aparțin în totalitate – cazurile Georgiei și ale Ucrainei au demonstrat acest lucru.”În acest sens, critica făcută de Dodon, Acordurilor de Asociere la Bruxelles are și valențe pozitive. Ea reaprinde posibilitatea unui dialog cu UE în condițiile în care o lungă perioadă de timp am negociat cu UE de pe pozițiie lui Mister Yes – a credinciosului supus care are datoria doar să tacă și să înghită” nota politologul moldovean.  De aici.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016 a făcut ca ciocnirea civilizațională din politica moldavă să-i aducă pe decidenții UE în mijlocul unei lupte politice interne, unde majoritatea pro-europeană își dorește continuarea vectorului de apropiere față de UE, iar opoziția pro-rusă cere substituirea acestui vector cu unul euroasiatic. Oficialii europeni, până la alegerile parlamentare din 2018, se vor transforma în arbitrii vieții politice dintre Prut și Nistru și vor purta un dialog continuu atât cu președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, cât și cu președintele Dodon. 

Într-o apariție publică recentă, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola afirma că singura carte de căpătâi a unui stat este Constituția, ea conține reguli pentru orice societate și are scopul de a asigura un echilibru în societate și între diferiți actori. Declarația ambasadorului european a fost făcută într-un briefing de presă susținut după o întrevedere neformală a ambasadorilor statelor europene acreditați la Chișinău cu conducerea Curții Constituționale. “Există reguli de joc și este important ca aceste reguli de joc să fie respectate”, a notat Pirkka Tapiola. De aici.

Respectarea regulilor de joc se aplică și oficialilor europeni delegați la Chișinău. Anterior am văzut că unii oficiali, afiliați PPE, au comunicat doar cu politicienii PLDM – rezultatul îl știm. Constat că PPE continuă același mod de a face politică, domnul Filat este înlocuit cu doamna Sandu. 

Devine din ce în ce mai clar că, Moldova, stat aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, are un singur raţionament de supravieţuire – cel al armonizării influențelor externe și transformarea lor în oportunități de dezvoltare pentru societatea moldoveană. Această armonizare ar trebui să aibă loc cu ajutorul oficialilor europeni delegați la Chișinău. Până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat. 

Probabil, viitorul șef al Delegației UE la Chișinău, cel care îl va înlocui în 2017 pe ambasadorul Tapiola, ar trebui să fie un prieten adevărat al Moldovei. Unul care să cunoască la perfecție dedesubturile politice moldovenești. Probabil ar trebui să fie un diplomat român. Poate într-un așa caz nu vor mai exista gafe, iar imaginea UE în Moldova va crește.