MOLDOVA, ÎNCOTRO ? PARLAMENTUL AR TREBUI SĂ RĂSPUNDĂ

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar putea fi denunţat ca urmare a unui eventual referendum sau a alegerilor parlamentare, a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Domnul Dodon a propus, totodată, lansarea negocierilor trilaterale Uniunea Europeană-Republica Moldova-Federația Rusă în problema comerţului și nu numai. Președintele moldovean a subliniat că restabilirea relațiilor cu Federația Rusă este vitală pentru Republica Moldova. De aici.

Declarațiile făcute de președintele Dodon la Bruxelles au loc după vizita lui la Moscova. La întrevederea domniei sale cu președintele rus, Vladimir Putin, șeful statului moldovean a declarat că PSRM va câștiga alegerile parlamentare din 2018 și intenționează să anuleze Acordul de Asociere cu UE, semnat de Republica Moldova în anul 2014.

În urmă cu două săptămâni premierul moldovean, Pavel Filip, a observat că afirmaţiile domnului Dodon privind renunțarea la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană rămân doar declarații la nivel politic și că, atât Guvernul, cât și majoritatea Parlamentară își axează activitatea pe aprofundarea drumului  european al Moldovei. „Guvernul nu va accepta în niciun fel așa ceva. Acest acord este unul din pilonii noștri strategici pe care se bazează Guvernul. Avem regim liberalizat de vize, avem un acord de finanțare macrofinanaciară în valoare de 100 de milioane de euro și dacă cetățeanul simplu nu a simțit aceste investiții ale UE nu este vina Uniunii Europene dar a administrației de la Chișinău”, a declarat premierul moldovean.

O declarație de presă emisă recent de către Partidul Democrat din Moldova afirmă că vizita președintelui moldovean la Bruxelles a fost mai degrabă una a unui șef de partid și nu a unui președinte de țară. “Președintele Dodon a prezentat mai degrabă mesajul PSRM și proiectele politice ale acestui partid. Șeful statului nu a acționat ca un președinte al tuturor moldovenilor, a neglijat dorința majorității cetățenilor, care au votat în ultimele alegeri parlamentare pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE”, se arată în comunicatul Partidului Democrat din Moldova. Democrații spun că declarațiile prezentate de domnul Dodon la Bruxelles “sunt total diferite de ceea ce prevede strategia de politică externă promovată de Guvernul Republicii Moldova și majoritatea Parlamentară, ele contravin interesului țării și al cetățenilor moldoveni”. Declarația PDM vine să susțină politic afirmațiile făcute de șeful guvernului moldovean. 

E clar că declarațiile făcute în capitala Uniunii Europene de președintele moldovean rămân, deocamdată, doar vorbe neacoperite de fapte. La Bruxelles se știe asta.

Care a fost necesitatea oficialilor europeni de a-l primi pe domnul Dodon pe covorul roşu? Politeţe protocolară, necesitate ori un calcul politic de viitor? Probabil este vorba de o combinație între toate cele trei. Declarațiile făcute de domnul Dodon la Moscova, au fost reiterate la Bruxelles. Afirmațiile făcute de domnul Dodon, plăcute lui Putin, sunt de uz intern, pentru urechile electoratului moldovean. Președintele rus a acceptat această retorică, el știe că ea le va fi de folos socialiștilor moldoveni peste un an, la alegerile parlamentare. La rândul lor, oficialii de la Bruxelles, știu că propunerile, condiţiile şi poziţionările preşedintelui Dodon, conțin elemente electorale. Comunicatul emis presei de către PDM spune adevărul – la Bruxelles domnul Dodon a prezentat viziunile politice ale Partidului Socialiștilor! 

La Burxelles se mai știe că, deblocarea şi revitalizarea situaţiei în care se află Parteneriatul Estic depind și de percepțiile oficialilor ruși. Probabil, sensul profund al Trilateralei pe care o solicită președintele Dodon pentru Republica Moldova, la sfatul lui Putin, s-ar putea aplica tuturor statelor Parteneriatului Estic. Negocierile trilaterale, le-ar putea oferi acestor state un statut de „neutralitate”, negociată între cele cele două blocuri, Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică. Țările Parteneriatului Estic ar putea fi ţări partenere comerciale atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Euroasiatică, dar fără o evoluţie imediată spre un alt nivel de alianţă. Probabil, la Kremlin, asta se dorește: țările Parteneriatului estic să aibă o suveranitate negociată între Bruxelles și Moscova. 

Cui i-ar conveni finlandizarea Moldovei ?

Aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, raţionamentul de supravieţuire al statului moldovean, ar trebui să plece de la conlucrarea forțelor politice interne pentru armonizarea influențelor externe existente în câmpul politic moldav. De vreo 20 de ani Partidul Democrat din Moldova încearcă să facă asta. Uneori îi reușește. Falsa dezbatere dintre pro-europeni și pro-ruși este contraproductivă. Modernizarea statului moldovean trebuie să plece de la implementarea cu succes a reformelor care ridică nivelul de viață al tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor. Modul în care se modernizează statul este unul de tip european. Modul în care Chișinăul va construi relațiile cu Federația Rusă nu trebuie să fie în detrimentul moldovenilor ori a legăturilor Moldovei cu Uniunea Europeană. Viziunile multi-vectoriale ale politicii externe ale statului moldovean sunt făcute pentru obținerea de beneficii pentru toți moldovenii, indiferent dacă vorbesc rusa, găgăuza ori româna. Acesta este motivul pentru care domnul Dodon trebuie să fie președintele tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor, chiar dacă unii dintre ei nu l-au votat. 

De asta, în prima ședință în plen a Parlamentului Republicii Moldova, aceste lucruri trebuie discutate. Pentru ca unele confuzii generate de acțiunile președintelui Dodon privind politica externă a Republicii Moldova, să fie risipite.