PUCIUL TURCESC. LECȚII PENTRU MOLDOVA

Președintele turc, Recep Erdogan, a acordat un interviu în direct postului de televiziune CNN, interviul a fost difuzat și în România, de canalul Antena 3. Președintele turc a oferit amănunte despre modul prin care a reușit să evite recenta lovitură de stat din Turcia. Erdogan a spus că militarii care au vrut să îl îndepărteze de la putere au fost inspirați de un cleric musulman care se află pe teritoriul Statelor Unite, Fethullah Gulen, și a cerut oficialităților americane extrădarea lui. 

Domnul Erdogan a negat că și-ar fi organizat – așa cum susțin o serie de comentatori politici – un puci militar care, odată oprit, îi oferă posibilitatea de a se transforma într-un adevărat sultan. 

Există suficiente semne care sugerează că lovitura de stat din Turcia a avut conexiuni cu negocierile dintre secretarul de stat John Kerry și ministrul rus de externe Serghei Lavrov referitor la problematica siriană. În acest context, miercuri, 13 iulie, premierul turc Binali Yildirim a sugerat că Turcia își dorește normalizarea relațiilor cu Siria. „Sunt sigur că vom reveni la relaţii normale cu Siria”, a spus premierul turc, citat de Associated Press. „Avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el. Normalizarea relațiilor statului turc cu Siria ar reprezenta o întorsătură politică în defavoarea Statelor Unite. Imediat după atentatul de la Nisa, secretarul de stat american, John Kerry, aflat la Moscova, a declarat că masacrul de la Nisa demonstrează importanța accelerării eforturilor internaționale împotriva terorismului,  Kerry a spus că nicăieri nu există un focar mai mare de teroriști ca în Siria. 

 

Cert este că, după multe ore de negocieri cu omologul său rus, Kerry a bătut palma cu Lavrov pe un acord privind dosarul sirian. Nu se cunosc foarte multe amănunte despre colaborarea ruso-americană în Siria. De ce? Pentru că atunci când cei doi au ieșit în fața presei, jurnaliștii au vrut să știe doar despre lovitura de stat din Turcia.

Președintele Erdogan și alți responsabili turci au susținut că în spatele tentativei de lovitură de stat din noaptea de 15 iulie se află Fethullah Gulen, care locuiește de mai mulți ani în Statele Unite. Ministrul turc al muncii și alți responsabili turci de rang înalt au sugerat în declarațiile lor că tentativa de lovitură de stat ar fi fost orchestrată de SUA. Autoritățile turce le-au cerut Statelor Unite să-l extrădeze pe Gulen, dar secretarul de stat John Kerry a solicitat să-i fie furnizate dovezi care să ateste veridicitatea acestor acuzații. 

Nu știu dacă afirmația potrivit căreia îndepărtarea președintelui Erdogan ar fi fost făcută la sugestia unor cercuri din Staele Unite este adevărată. Comportamentul de ultimă oră al autorităților turce la baza militară Incirlik, unde sunt amplasați 1500 de militari americani cu armamentul aferent, și de unde sunt lansate operațiunile americane în Siria,  unde au loc percheziții, unde a fost înterupt curentul electric, iar comandantul a fost arestat, mă fac să cred însă că, relațiile dintre Turcia și Statele Unite ale Americii trec printr-o situație foarte periculoasă.

După ce premierul turc Binali Yildirim a spus că  autoritățile de la Ankara ar putea pune sub semnul întrebării relația de prietenie cu Washingtonul, iar secretarul de stat Kerry a avertizat Turcia că și-ar putea pierde statutul de țară membră NATO dacă nu sunt respectate principiile democratice, o știre mainstream ne anunță că: ”SUA a interzis pentru o lună zborurile comerciale directe spre Turcia” (Între timp știrea a dispărut.)

Oficialii americani îl pedepsesc pe Erdogan pentru că a tăiat curentul electric în toate bazele americane/NATO de pe teritoriul Turciei? Ori poate pentru faptul că nu i-a lăsat pe puciști să îl dea jos de la putere? Sau mai știi, e pedepsit  pentru faptul că și-a permis să normalizeze relațiile bilaterale dintre Turcia și Federația Rusă? Ori pentru faptul că și-a dorit normalizarea relațiilor cu Siria? 

Cu siguranță, dacă Statele Unite nu vor reuși să își normalizeze relațiile cu Turcia funcționarea operațiunilor NATO în regiune se va gripa – armata turcă, de peste jumătate de milion de militari activi (mai mult decât Marea Britanie, Franța și Germania la un loc), este a doua forță militară a NATO.  În schimb, în regiunea Mării Negre, Federația Rusă își va câștiga un aliat major. Turcia controlează strâmtoarea Bosfor, deci va putea schimba balanța forțelor navale prezente în Marea Neagră în folosul Rusiei.

Orice schimbare de echilibru militar în regiune va provoca reacții echivalente – putem presupune că, la rândul lor, Statele Unite vor încerca să își aprofundeze parteneriatele pe care le are în regiune, cu România și Georgia. Probabil, un avantaj rus la Marea Neagră ar îndemna Washingtonul să aprofundeze și relația bilaterală cu Chișinăul.  

Lecția pe care Turcia  o oferă întregii lumi este una a solidarității cetățenilor în jurul liderului lor. Dacă populația turcă nu ieșea în stradă, Erdogan era îndepărtat de la putere și devenea istorie. La  apelul președintelui turc oamenii au ieșit în stradă. Probabil, domnul Erdogan a înțeles că ar trebui să renunțe la apucăturile de sultan, iar unii oficiali americani au conștientizat, că pentru buna funcționare a NATO ar trebui să îl extrădeze pe Gulen.

Probabil că oficialii moldoveni au observat că întrecerea geopolitică dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii oferă, pe alocuri, suficiente oportunități pentru a îți crea avantaje. Cazul lui Erdogan.   

Moldova ar trebui să învețe lecția turcă și să conștientizeze că statele mari fac politică mare, statele mici fac politică inteligentă.    

Original file published by Power&Politics World - www.powerpolitics.ro

ECHIPA PLATON/GOFMAN A PIERDUT, FEDERALIZAREA SE AMÂNĂ

Săptămâna aceasta s-a încheiat vizita misiunii FMI la Chișinău. Guvernul Filip a încercat să încheie un acord de finanțare din partea FMI, acord pe care guvernele precedente (Gaburici, Streleț) nu au reușit să îl realizeze. Pe de altă parte, printr-o scrisoare deschisă, doamna Maia Sandu, fost ministru al învățământului în guvernele precedente, a solicitat FMI să nu finanțeze Republica Moldova. Anterior, (pe vremea când premierul PLDM, Valeriu Streleț nu a reușit semnarea unui acord cu FMI) doamna Sandu afirma că un acord cu FMI este esențial pentru Moldova și acuza de iresponsabilitate doleanțele socialiștilor moldoveni ca Moscova să înăsprească sancțiunile împotriva Moldovei. Ipocrizie ori campanie electorală? 

Premierul Filip, care știe cel mai bine necesitățile statului moldovean a spus că blocarea relansării finanțării statului moldovean ar fi periculoasă cetățenilor ei: "Lipsa unui acord cu FMI ar însemna și lipsa altor finanțări străine, iar acest lucru ar putea duce la un blocaj economic extrem de periculos, inclusiv la o criză socială profundă. Vă rog, renunțați la discursuri demagogice, nu mai puneți mai presus de interesul țării, interese politice cinice, care ar putea afecta cetățenii pe termen lung", a declarat Pavel Filip.

Cu câteva ore înaintea anunțării rezultatelor vizitei delegației FMI la Chișinău, jurnaliștii de la Sputnik.md anunțau că autoritățile moldovene ar fi primit un răspuns negativ din partea reprezentanților FMI. Nimic mai fals! Într-o conferință de presă comună, premierul Filip și șefa delegației FMI pentru Moldova au lăsat să se înțeleagă că, după negocierile tehnice care vor avea loc la Washington, va fi semnat un acord.  

Unul dintre ideologii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, deputatul Bogdan Țârdea, nota pe Facebook că, în contextul în care FMI nu ar încheia acordul de finanțare pentru Moldova, oficialii moldoveni ar trebui să își îndrepte atenția către Federația Rusă ori China. Se pare că acesta este motivul pentru care, în presa rusă, a apărut oferta Federației Ruse adresată Chișinăului. Este vorba de cele 14 puncte conținute în Foaia de Parcurs oferită de Moscova vicepremierului Octavian Calmâc. Cotidianul rus Kommersant, a publicat o sinteză a listei de măsuri pe care Moscova le-a propus oficialilor moldoveni pentru a restabili relațiile comerciale cu Rusia. "Doar unele dintre cele 14 puncte sunt cu adevărat tehnice, restul cerinţelor au caracter geopolitic și se referă la punerea în aplicare a diferitelor acorduri semnate de Moldova în cadrul CSI, acorduri care contravin Acordului moldovenesc de Asociere la UE", scrie Kommersant. 

În acest larg tablou, declarațiile lui Gofman au picat bine celor care, la București ori Bruxelles, nu cred în capacitatea oficialilor moldoveni pentru reformă. Devine clar că spectacolul mediatic al cărui protagonist este Gofman face parte dintr-un scenariu regizat în afara Republicii Moldova și a avut drept scop final nu atât descreditarea domnului Plahotniuc cât descreditarea guvernului condus de domnul Filip. Repet – declarațiile colonelului Gofman arată că stabilizarea politică și economică a statului moldovean neliniștește, acesta este motivul pentru care startul campaniei electorale pentru prezidențiale a fost dat mult mai devreme. Nu m-aș mira ca peste un timp să aflăm că acest scenariu a fost scris de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, cel care, pe timpuri, a reușit să îl “planteze” pe Gofman la CCCEC, iar pe fratele lui, la BEM, unde peste un timp a ajuns consilierul lui Gacichevici, (fostul președinte al BEM).

Ce va urma? Doamna Vladkova-Hollar, șefa delegației FMI pentru Moldova a fost clară – au mai rămas de convenit, la nivel de experți, doar câteva aspecte tehnice. Hotărârea politică a fost luată - acordul va fi semnat.  

Experții de la FMI au înțeles că, în lipsa unui acord de finanțare autoritățile moldovene ar fi fost puse în dificila situație de a găsi soluții. În încercarea de a redeschide piața rusă pentru produsele moldovenești decidenții moldoveni ar fi trebuit să accepte Foaia de Parcurs prezentată de domnul Rogozin. La sfârșitul lunii iulie o delegație condusă de către viceministrul moldovean al economiei, domnul Vitalie Iurcu se va deplasa la Moscova pentru a negocia conținutul Foii de Parcurs. În actualele condiții, cu o mare probabilitate ca FMI-ul să acorde linie bugetară Moldovei, oficialii moldoveni vor avea o capacitate mai mare de rezistență în fața rușilor și nu vor fi dispuși să facă cedări. Ne-prietenii Moldovei își doreau ca, în lipsa unui acord cu FMI, delegația moldovenească să fi fost demoralizată, iar asta ar fi făcut să fie o pradă mai ușoară presiunilor ursului rus. Cu moralul la pământ, probabil, oficialii moldoveni ar fi fost de acord cu includerea unor puncte cât mai dezavantajoase Moldovei în Foaia de Parcurs prezentată Moldovei de Rogozin, un traseu care la final ar fi dus către federalizarea statului moldovenesc. Un asemenea semn de slăbiciune ar fi dat apă la moara lui Platon, Țopa, ori Năstase care, în acest mod, ar fi câștigat importante puncte electorale.

Repet – decizia politică spune că acordul cu FMI va fi semnat. Recent, la întâlnirea avută cu premierul Filip, ambasadorul României la Chișinău, domnul Daniel Ioniță, a spus că progresele guvernului de la Chișinău sunt apreciate atât la București cât și în alte capitale europene.  Exact acest lucru a fost văzut și de către delegația FMI. Descifrate, afirmațiile domnului Ioniță înseamnă că imediat după semnarea acordului vor veni și banii promiși de statul român. 

Disponibilitatea FMI de a deschide linie de finanțare pentru Moldova schimbă rezultatul ecuației geopolitice din regiune. Desigur reformele structurale cerute de FMI ar putea fi dureroase dar, după anexarea Crimeei, atentatele teroriste din Franța și lovitura de stat din Turcia observăm că lumea pe care am știut-o cu toții devine din ce în ce mai fluidă. Schimbările structurale cerute de FMI ar putea fi singura opțiune viabilă pentru Moldova. Ne-prietenii Moldova au mizat greșit, echipa Platon/Gofman a pierdut  iar federalizarea Moldovei se amână.