AMBASADORUL UE DESPRE ACUZAȚIA CĂ A JIGNIT MOLDOVA: NU COMENTEZ PUBLIC DISCUȚII PRIVATE

Ii multumesc Exceletei Sale, Ambasadorului Pirkka Tapiola ca a raspuns scrisoarei mele deschise. Raspunsul, daca il putem numi raspuns, nu a fost unul care sa aduca lumina asupra intrebarilor mele, ci a explicat mai mult de ce nu imi poate raspunde la intrebari. Din scrisoarea adresata-mi am inteles ca nu infirma alegatia potrivit careia i-a numit banditi si badarani pe politicienii moldoveni, domnia sa nu vrea sa se expuna in public de ce a facut-o argumentand ca a fost o discutie privata. 

Concluzia pe care o trag este simpla - un ambasador, daca e ambasador si respecta tara in care activeaza, nu poate sa-si permita nici macar in discutii private sa-i faca pe liderii opozitiei badarani, iar pe cei ai puterii mafioti, cu atat mai putin sa foloseasca apelativul de "sat" la adresa Republicii Moldova. 

Rusinica Excelenta, cred ca din scrisoarea privata pe care am primit-o, lipsesc scuzele adresate cetatenilor Republicii Moldova. Personal imi va fi destul de greu ca din acest moment sa pot vedea  obiectivitate in actiunile domniei voastre. Imi asum responsabilitatea de a privi cu mult mai multa circumspectie si retinere afirmatiile domniei voastre, ca si actiunile. Consider ca afimatiile private pe care le-ati facut sunt un gest neprietenos pentru Republica Moldova. Asteptam fie sa dezmintiti aceste zvonuri, fie sa le confirmati, dar nu sa faceti un balet iresponsabil printre cuvinte. Nu e un comportament de diplomat european si nu are nici o legatura cu bunele practici europene. 

Public integral scrisoarea, pentru ca cei interesati sa vada cum ati ocolit un raspuns transat si sa traga fiecare concluzii din aceasta situatie jenanta pentru Republica Moldova. Intrebarea ramane, cum UE accepta ca un ambasador al ei sa isi permita un astfel de limbaj, fie si in discutii private?! Posibil ca Moldova sa fie considerata in Uniunea Europeana doar un "sat", pentru ca asa este mesajul pe care l-a transmis la Bruxelles ambasadorul lor....

Dear Mr. Nichitus,

Thank you for your letter, which I read with great interest.

From the outset, I would like to make clear that all of my positions and views regarding the situation in the Republic of Moldova are well-known – precisely because they are stated in public, on multiple occasions. Needless to say, all of my public statements can be also regarded as official communications in my role as European Union Ambassador to the Republic of Moldova.

In your letter, you make reference to what I have allegedly said in private conversations, or closed meetings. A basic principle is that private conversations and closed meetings are private, and as such protected from any obligation to divulge their contents, either partially or in their entirety, to those not participating in them. This would breach acceptable boundaries, and often also open the door to un-grounded speculation, with things taken out of context from the discussion in which they have been expressed. In this vein, I will under no circumstance publicly either confirm or deny the contents of any private discussion or closed meeting I have; not what anyone else has said, nor what I have allegedly said myself.

I would like to add and emphasize, however, that both privately and publicly, I hold the Republic of Moldova and, especially its wonderful citizens, in the highest regard and respect. As I have consistently noted, this small, but strategically important, European country and her citizens deserve democracy, accountability, and the rule-of-law. This will provide them with new opportunities for economic growth and prosperity. It is precisely for this reason that the European Union is building a close relationship of political association and economic integration with the Republic of Moldova.  

The position of the European Union towards the Republic of Moldova, regarding the issues you seem to have in mind, is also clear and well-known. Much of it can be found in Council Conclusions on the Republic of Moldova, from February 2016. For example, the 2015 ENP progress report mentions that "the reform of the public sector has been hampered by vested interests closely interlinked with politics", while in her remarks following the adoption of the Council Conclusions, High Representative/Vice President Federica Mogherini stated "the importance of de-politicising the state institutions, fighting systemic corruption, investigating the banking frauds and reforming the justice and banking sectors in the interest, first and foremost, of the Moldovan citizens who are the first we have in mind all along our work."

Our relationship, is therefore one which is aimed at supporting transformation of the Republic of Moldova to a modern, well-governed democracy, providing real opportunities to her citizens. This will require much hard work, political will and concrete action from our partners, as these reforms need to be domestically owned. 

Kind regards,

Pirkka Tapiola, EU Ambassador to the Republic of Moldova

7 APRILIE ȘI SERVICIUL MOLDOVEAN DE SECURITATE

Evenimentele din 7 aprilie 2009 au diferite interpretări, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova ele reprezintă sfârșitul monopolului de putere pe care l-a avut timp de opt ani, pentru partidele pro-europene reprezintă începutul unei ascensiuni care a culminat cu semnarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Pentru institutele de menținere a ordinii publice, MAI, Procuratură ori SIS, 7 aprilie reprezintă un fiasco – aceste organisme nu au putut menține ordinea publică iar protestatarii au devastat două simboluri ale democrației moldovene, instituția parlamentară și cea prezidențială.

Dacă motivația protestatarilor pentru violență este cât de cât înțeleasă, comportamentul haotic al instituțiilor de menținere a ordinii publice este mai puțin descifrat. Nu am pretenția că prin acest text aș reuși să aduc mai multă lumină referitor la modul în care conducerea MAI din acele zile a știut să facă față provocărilor venite din partea manifestanților. S-a demonstrat că din partea comisariatelor de poliție au existat suficiente abuzuri de putere și violențe fizice la care au fost supuși, noaptea târziu, cei care au protestat.   

Cred însă că devastarea celor două simboluri ale  democrației moldave putea fi evitată dacă Serviciul de Informații și Securitate beneficia de împuternicirile pe care le-a avut până în anul 2005. La data de 7 aprilie 2009 această instituție nu mai avea dreptul de reținere, de anchetă/urmărire penală ori dreptul de a aplica măsuri operative de prevenire a infracțiunilor și destabilizărilor. Dacă aceste împuterniciri ar fi existat, cu siguranță, SIS putea preîntâmpina apariția în masele de protestatari a persoanelor care au instigat la violență, persoane care așa cum s-a văzut în urma comisiilor de anchetă a acestor evenimente, au fost relativ puține la număr, dar cu o bună coordonare din exterior. Scopul lor a fost bine executat – instigarea tinerilor la violență, provocarea abuzului agresiv de putere din partea polițiștilor, distrugerea instituțiilor simbol ale democrației. S-a urmărit însă altceva - provocarea alegerilor anticipate. Toate aceste obiective au fost atinse.   

Tinerii protestatari s-au bucurat: comuniștii moldoveni au pierdut monopolul de putere. Cetățenii moldoveni au plătit indirect pentru ca cele două clădiri, a Parlamentului și a Președinției Republicii Moldova să fie  restaurate. Pe 7 aprilie 2009 au existat victime. Și părinți moldoveni nefericiți.

La finele anului 2014 s-a aflat că din sistemul financiar bancar al Republicii Moldova a dispărut un miliard de dolari. Pentru recuperarea acestei sume Banca Națională și Ministerul Finanțelor au semnat un memorandum pentru emiterea unor valori mobiliare de stat. Se pare că începând cu 1 aprilie, cetățenii moldoveni vor cotiza pentru recuperarea acestui miliard inclusiv prin impunerea unor poveri fiscale mai severe stabilite deja de Guvern.

În cadrul unei ședințe de bilanț a activității Serviciului de Informații și Securitate, directorul instituției, domnul Mihai Balan, a declarat că a informat conducerea statului despre problemele existente în cadrul băncilor lichidate. „La subiect au fost sesizate şi informate organele de anchetă (Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie), precum şi alte autorităţi nu doar cu anunţarea şi caracterizarea riscurilor de securitate, dar cu solicitarea expresă de a întreprinde acţiuni de contracarare a fenomenelor negative din sistemul bancar, inclusiv de recuperare a resurselor financiare”, susține SIS. 

Guvernul condus de Iurie Leancă nu a luat măsuri pentru stoparea acțiunilor de devalizare a celor trei bănci nu au fost luate. 

Domnul Mihai Balan afirmă că în anul 2015 Moldova s-a confruntat cu numeroase pericole atât din interiorul țării, cât și din exterior. Printre cele mai relevante ameninţări s-au numărat criza financiar-bancară, consecinţele climatului subversiv generat de regimul separatist din zona transnistreană,acţiunile subversive ale serviciilor speciale străine, corupţia, situaţia de insecuritate din regiune (conflictul din estul Ucrainei), crima organizată transfrontalieră, contrabanda şi terorismul internaţional.

Șeful SIS afirmă că pentru a răspunde prompt provocărilor de securitate la adresa statului moldovean este necesară adoptarea unui nou set de legi pentru activitatea și reformarea serviciului pe care îl conduce. În acest context, domnia sa susține că SIS activează în baza unor legi, care nu mai sunt actuale și că lipsa unor unor împuterniciri mai mari este posibil ca în funcții publice să fie promovați funcționari conectați la lumea interlopă. Domnul Balan a precizat că în procesul de verificare a titularilor și a candidaților la funcții publice au fost identificate mai multe cazuri de promovări şi confirmări în funcţie a unor persoane afiliate, compromise şi „convenabile” unor grupuri de interese, dar și a unor persoane apropiate lumii interlope. 

Fără a da vreun nume, șeful instituției abilitate să verifice candidații la funcții publice în mai multe instituții de stat, a spus că au fost atestate cazuri când rapoartele SIS indicau că există informaţii şi materiale ce atestă factori de risc în activitatea titularilor verificaţi, însă răspunsurile parvenite de la instituțiile care au solicitat efectuarea verificărilor stipulau despre lipsa unor asemenea date. 

Că serviciile își doresc mai multă putere este știut. În noul program de reformare al SIS se regăseşte inclusiv  proiectul de lege privind instituirea mandatul de securitate, votat în anul 2014 în primă lectură. Dacă va fi aprobat setul de legi privind reformarea sa, serviciul de intelligence moldovean va putea reţine persoane bănuite de terorism şi colecta informaţii despre posibile evenimente sau acţiuni ce pun în pericol securitatea statului, fără a fi iniţiat un dosar penal, aşa cum era până acum, dar în baza unui mandat de securitate eliberat de un judecător de la Curtea de Apel, la demersul motivat al procurorului.

În 2014, anul în care s-a efectuat devalizarea băncilor moldovenești, mai mulţi deputaţi moldoveni declarau că prin acordarea mai multor împuterniciri către SIS s-ar dori o revenire la practicile KGB și apariția unei noi „poliții politice”. Dacă deputați respectivi erau la curent cu furturile din sectorul bancar moldovenesc, și există probabilitatea ca unii dintre aceștia să fi fost, cu siguranță nu și-au dorit ca serviciul de intellegence moldovenesc să aibă un mandat de securitate, de asta au preferat să arunce publicului o sperietoarea numită KGB. Dar vremea poliției politice a trecut.  

Sunt convins că există suficiente măsuri democratice pentru controlul legal al acestei secrete instituții. Acordarea unui mandat de securitate noii instituții moldovene de intelligence ar face imposibilă orice intenții de devastare a instituțiilor democratice din Moldova. Un mandat de securitate ar face imposibilă dispariția unui miliard de dolari din băncile moldovene. 

FOTO - Maestrul fotograf Andrei Mardari

 

AMBASADORUL UE CONFIRMĂ:MOLDOVA E UN SAT! AȘTEPT SĂ NE SPUNĂ CINE SUNT MAFIOȚII ȘI BĂDĂRANII

Șeful delegației UE în Republica Moldova, ambasadorul Pirkka Tapiola, confirmă că a folosit o expresie neordinară la adresa Republicii Moldova. Confirmarea a avut loc pe rețelele de socializare, domnia sa comentând o postare a reporterului portalului de știri Deschide.MD, în care a explicat că expresia "RM - un sat strategic pentru UE", nu a fost spusă cu o tentă jignitoare. 

Reporterul Svetlana Maftei, şi-a exprimat nedumerirea faţă de refuzul Delegaţiei UE de a comenta posibilitatea Republicii Moldova privind depunerea cererii de aderare la UE până în anul 2019. În partea a două a comentariului, jurnalista s-a întreabat retoric dacă a numi Moldova - un sat strategic, ţine de competențele domnului Tapiola. 

Domnul Ambasador Tapiola a răspuns în următorul mod: [...] Cât ţine de ultima remarcă ( expresia: Moldova - un sat strategic), am abservat de multe ori importanţa strategică a Republicii Moldova. Este o ţară mică, în condiţiile în care aproape toată lumea se cunoaşte între ea, dar este o ţară ale cărei evoluţii chiar contează pentru Uniunea Europeană. Tocmai deaceea eu sunt mândru să îndeplinesc funcţia de ambasador în ţara dvs frumoasă! 

Domnul Ambasador Tapiola a răspuns doar la jumătate din întrebările conținute în scrisoarea deschisă pe care i-am adresat-o. Potrivit informaţiilor pe care le dețin, domnia sa a folosit cuvinte jignitoare la adresa politicienilor din Republica Moldova numindu-i pe liderii opoziţiei "bădărani", iar pe cei ai puterii "mafioţi"‎.

Confirmarea publică a Excelenței Sale, Ambasadorul Pirkka Tapiola că a folosit sintagma „sat strategic” la adresa Republicii Moldova vine să întărească convingerea că domnia sa a spus doar jumătate de adevăr și că în discuții private sau semi-private folosește cuvinte jignitoare la adresa tuturor liderilor politici moldoveni.

Moldovenii, domnule Ambasador Tapiola, au ca moștenire un proverb al autodistrugerii: „Pasărea pe limba ei piere”. Este zicala care ne atenționează  despre faptul că nu putem ascunde adevărul la nesfârșit și că în încercarea noastră de a îl oculta, vom sfârși în a fi acoperiți de o avalanșă de vorbe, atitudini și purtări care ne vor face mai mult rău, decât bine. Această înțelepciune bătrânească i-a ferit pe moldoveni de autodistrugere.  

Bunica mea, mai avea un proverb: Dacă ai spus „A” spune și „B”. E zicala asumării responsabilității. Nu poți spune doar jumătăți de adevăr, trebuie să îți asumi întreaga responsabilitate a cuvintelor /faptelor. Această zicală i-a ferit pe moldoveni de erorile istorice.  

De asta vă solicit, în mod public, a îmi răspunde la cea de a doua parte a întrebării mele: Ați spus vreodată despre unii lideri ai opoziției că sunt "bădărani", iar despre unii lideri ai puterii că sunt "mafioți"? Dacă răspu‎nsul este afirmativ, vă rog să precizați cum se potrivește un astfel de limbaj cu statutul de diplomat și să prezentați probele care să vă confirme spusele, să dați numele liderilor "bădărani" și "mafioți", astfel încât să nu se simtă încadrați în aceste etichetări lideri politici pe care nu i-ați vizat.