7 APRILIE ȘI SERVICIUL MOLDOVEAN DE SECURITATE

Evenimentele din 7 aprilie 2009 au diferite interpretări, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova ele reprezintă sfârșitul monopolului de putere pe care l-a avut timp de opt ani, pentru partidele pro-europene reprezintă începutul unei ascensiuni care a culminat cu semnarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Pentru institutele de menținere a ordinii publice, MAI, Procuratură ori SIS, 7 aprilie reprezintă un fiasco – aceste organisme nu au putut menține ordinea publică iar protestatarii au devastat două simboluri ale democrației moldovene, instituția parlamentară și cea prezidențială.

Dacă motivația protestatarilor pentru violență este cât de cât înțeleasă, comportamentul haotic al instituțiilor de menținere a ordinii publice este mai puțin descifrat. Nu am pretenția că prin acest text aș reuși să aduc mai multă lumină referitor la modul în care conducerea MAI din acele zile a știut să facă față provocărilor venite din partea manifestanților. S-a demonstrat că din partea comisariatelor de poliție au existat suficiente abuzuri de putere și violențe fizice la care au fost supuși, noaptea târziu, cei care au protestat.   

Cred însă că devastarea celor două simboluri ale  democrației moldave putea fi evitată dacă Serviciul de Informații și Securitate beneficia de împuternicirile pe care le-a avut până în anul 2005. La data de 7 aprilie 2009 această instituție nu mai avea dreptul de reținere, de anchetă/urmărire penală ori dreptul de a aplica măsuri operative de prevenire a infracțiunilor și destabilizărilor. Dacă aceste împuterniciri ar fi existat, cu siguranță, SIS putea preîntâmpina apariția în masele de protestatari a persoanelor care au instigat la violență, persoane care așa cum s-a văzut în urma comisiilor de anchetă a acestor evenimente, au fost relativ puține la număr, dar cu o bună coordonare din exterior. Scopul lor a fost bine executat – instigarea tinerilor la violență, provocarea abuzului agresiv de putere din partea polițiștilor, distrugerea instituțiilor simbol ale democrației. S-a urmărit însă altceva - provocarea alegerilor anticipate. Toate aceste obiective au fost atinse.   

Tinerii protestatari s-au bucurat: comuniștii moldoveni au pierdut monopolul de putere. Cetățenii moldoveni au plătit indirect pentru ca cele două clădiri, a Parlamentului și a Președinției Republicii Moldova să fie  restaurate. Pe 7 aprilie 2009 au existat victime. Și părinți moldoveni nefericiți.

La finele anului 2014 s-a aflat că din sistemul financiar bancar al Republicii Moldova a dispărut un miliard de dolari. Pentru recuperarea acestei sume Banca Națională și Ministerul Finanțelor au semnat un memorandum pentru emiterea unor valori mobiliare de stat. Se pare că începând cu 1 aprilie, cetățenii moldoveni vor cotiza pentru recuperarea acestui miliard inclusiv prin impunerea unor poveri fiscale mai severe stabilite deja de Guvern.

În cadrul unei ședințe de bilanț a activității Serviciului de Informații și Securitate, directorul instituției, domnul Mihai Balan, a declarat că a informat conducerea statului despre problemele existente în cadrul băncilor lichidate. „La subiect au fost sesizate şi informate organele de anchetă (Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie), precum şi alte autorităţi nu doar cu anunţarea şi caracterizarea riscurilor de securitate, dar cu solicitarea expresă de a întreprinde acţiuni de contracarare a fenomenelor negative din sistemul bancar, inclusiv de recuperare a resurselor financiare”, susține SIS. 

Guvernul condus de Iurie Leancă nu a luat măsuri pentru stoparea acțiunilor de devalizare a celor trei bănci nu au fost luate. 

Domnul Mihai Balan afirmă că în anul 2015 Moldova s-a confruntat cu numeroase pericole atât din interiorul țării, cât și din exterior. Printre cele mai relevante ameninţări s-au numărat criza financiar-bancară, consecinţele climatului subversiv generat de regimul separatist din zona transnistreană,acţiunile subversive ale serviciilor speciale străine, corupţia, situaţia de insecuritate din regiune (conflictul din estul Ucrainei), crima organizată transfrontalieră, contrabanda şi terorismul internaţional.

Șeful SIS afirmă că pentru a răspunde prompt provocărilor de securitate la adresa statului moldovean este necesară adoptarea unui nou set de legi pentru activitatea și reformarea serviciului pe care îl conduce. În acest context, domnia sa susține că SIS activează în baza unor legi, care nu mai sunt actuale și că lipsa unor unor împuterniciri mai mari este posibil ca în funcții publice să fie promovați funcționari conectați la lumea interlopă. Domnul Balan a precizat că în procesul de verificare a titularilor și a candidaților la funcții publice au fost identificate mai multe cazuri de promovări şi confirmări în funcţie a unor persoane afiliate, compromise şi „convenabile” unor grupuri de interese, dar și a unor persoane apropiate lumii interlope. 

Fără a da vreun nume, șeful instituției abilitate să verifice candidații la funcții publice în mai multe instituții de stat, a spus că au fost atestate cazuri când rapoartele SIS indicau că există informaţii şi materiale ce atestă factori de risc în activitatea titularilor verificaţi, însă răspunsurile parvenite de la instituțiile care au solicitat efectuarea verificărilor stipulau despre lipsa unor asemenea date. 

Că serviciile își doresc mai multă putere este știut. În noul program de reformare al SIS se regăseşte inclusiv  proiectul de lege privind instituirea mandatul de securitate, votat în anul 2014 în primă lectură. Dacă va fi aprobat setul de legi privind reformarea sa, serviciul de intelligence moldovean va putea reţine persoane bănuite de terorism şi colecta informaţii despre posibile evenimente sau acţiuni ce pun în pericol securitatea statului, fără a fi iniţiat un dosar penal, aşa cum era până acum, dar în baza unui mandat de securitate eliberat de un judecător de la Curtea de Apel, la demersul motivat al procurorului.

În 2014, anul în care s-a efectuat devalizarea băncilor moldovenești, mai mulţi deputaţi moldoveni declarau că prin acordarea mai multor împuterniciri către SIS s-ar dori o revenire la practicile KGB și apariția unei noi „poliții politice”. Dacă deputați respectivi erau la curent cu furturile din sectorul bancar moldovenesc, și există probabilitatea ca unii dintre aceștia să fi fost, cu siguranță nu și-au dorit ca serviciul de intellegence moldovenesc să aibă un mandat de securitate, de asta au preferat să arunce publicului o sperietoarea numită KGB. Dar vremea poliției politice a trecut.  

Sunt convins că există suficiente măsuri democratice pentru controlul legal al acestei secrete instituții. Acordarea unui mandat de securitate noii instituții moldovene de intelligence ar face imposibilă orice intenții de devastare a instituțiilor democratice din Moldova. Un mandat de securitate ar face imposibilă dispariția unui miliard de dolari din băncile moldovene. 

FOTO - Maestrul fotograf Andrei Mardari