CINE SE TEME DE PREMIERUL GABURICI?

Presa din Republica Moldova continuă să se întrebe dacă premierul Gaburici a avut ori nu diplomă de bacalaureat. La mai bine de o lună după apariția știrii că premierul moldovean a absolvit studiile medii pe timpul în care Moldova nu avea implementat examenul de bacalaureat, o parte a presei dintre Prut și Nistru se întreabă în baza cărui document prim-ministrul a fost înmatriculat la studii superioare în cadrul Academiei de Studii Economice şi Universitatea Slavonă. Un comunicat de presă emis de Guverndă răspunsul la această întrebare: "Înmatricularea la instituțiile de învățământ superior a avut loc, conform cadrului legal de la acea vreme". Absolut corect. Este vorba de diploma ori certificatul de absolvire al școlii medii.

Este dreptul instituțiilor media de a dezbate calitatea studiilor pe care le are primul ministru moldovean. Dar nu înțeleg de ce atenția publicului este îndreptată anume spre această dezbatere – diploma premierului – în timp ce în societatea moldavă au loc procese mult mai importante. Este vorba de procesele electorale din regiunea găgăuză și doleanța doamnei Irina Vlah de a deschide cursuri de studiere a limbii române în regiune, de creșterea nivelului de simpatie pentru Partidul Socialiștilor, de scoaterea banilor din bănci în direcția Federația Rusă ori de incendiul din trenul de pe cursa Chișinău - Ocnița tren recondiționat în timpul când liberalii se aflau la conducerea ministerului transportului.

Este clar că se dorește distragerea atenției publicului de la evenimente mult mai importante. Concentrarea interesului populației pe existența ori neexistența diplomei de bacalaureat a primului ministru e semn că, prin acțiunile domniei sale, premierul Gaburici, deranjează unor forțe politice din Moldova.  O trecere în revistă a acțiunilor întreprinse de premierul moldovean ar putea să ne explice cine sunt cei nemulțumiți. Domnul Gaburici a fost de două ori la Bruxelles unde a reușit să obțină continuarea suportului financiar pentru Republica Moldova, a reușit să oprească scăderea leului moldovenesc și să stopeze creșterea prețurilor,  a convins oficialii NATO să își deschidă un birou permanent în Republica Moldova și să continue procesele de colaborare ale Armatei Naționale cu NATO, a deblocat formatul de negocieri 5+2 și în urma întâlnirii cu Evghenii Șevciuk  a dat startul unei redresări economice a regiunii din stânga Nistrului.

Toate aceste acțiuni au un numitor comun - vin să întărească parcursul european al Moldovei și să mențină stabilitatea și pacea în regiune.

Publicația Ziarul de Gardă a realizat o investigație despre firmele deținute de noul premier și domeniile de activitate ale acestora. Potrivit Registrului de Stat al agenților economici, domnul Gaburici figurează ca fondator la 3 firme: ”M-Docs” SRL, ”Halat-Auto” SRL și ”Green Property” SRL. Nici una dintre aceste firme comerciale nu au avut contacte cu bugete publice formate din taxele cetățenilor. Deci, domnul Gaburici este independent din punct de vedere financiar iar bunăstarea domniei sale nu a depins de legături cu bugetele statului moldovean.  

Cui îi încurcă un premier independent financiar care nu are în trecut nici un contact cu bugete publice formate din taxele cetățenilor?

Succesului domnului Gaburici este simplu – munca. Este singurul premier care și-a început activitatea de foarte jos.  ”Am început cu poziția de agent în vânzări la „Moldcell” care a continuat cu responsabilitatea de a crește rețeaua de vânzări în regiuni, după care am fost responsabil de canalele de distribuție, apoi am fost director de vânzări, ulterior mi s-au dat și vânzările corporative, iar în 2008 am fost numit director general”, a declarat domnul Gaburici pentru VIP Magazin.

Munca pe care a depus-o l-a făcut pe domnul Gaburici să intre și în grațiile liderului comuniștilor moldoveni, domnul Voronin. Iar acest lucru presupune faptul că premierul Gaburici  asigură alinierea comuniștilor moldoveni la parcursul de apropiere al Moldovei de Europa. PCRM-ul și-a asumat rolul opoziției constructive, pentru asta este firesc să le revină șefia unor agenții aflate sub control parlamentar. PCRM-ul este gata să voteze măsuri de protecție a statului moldovean de propaganda rusă diseminată în spațiul audiovizualului moldav. Recent domnul Voronin a spus cît se poate de clar – Rusia ar trebui să ne lase pe noi în pace!

Toate acțiunile întreprinse de pactualul premier au avut drept scop stoparea unor scenarii de dezvoltare a alegerilor anticipate. De asta domnul Gaburici este cu siguranță o persoană cheie pentru stabilitatea cursului european al Moldovei dar și o țintă a celor care sunt interesați de alegeri anticipate.

Cine stă în spatele campaniei de discreditare a premierului Gaburici? Cei care se tem de el. Cei care își doresc alegeri anticipate. I-ați ghicit?

Foto - IPN

MOLDOVENII - ÎNTRE CIOCANUL RUSESC ȘI NICOVALA EUROPEANĂ

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a prezentat raportul cu privire la progresele în implementarea politicilor de vecinătate. Potrivit documentului statul moldovean are serioase probleme în sectorul financiar iar reformele stagnează. Oficialul european a recunoscut că dificultățile din domeniul financiar se datorează faptului că economia Republicii Moldova a cunoscut o scădere a relațiilor comerciale cu Ucraina și Federația Rusă din pricina numeroaselor embargouri comerciale impuse de Federația Rusă. În același timp, în document se arată că plasarea sub administrare specială a trei bănci comerciale mari este un risc pentru o dezvoltare economică stabilă.

Potrivit raportului, Republica Moldova a avansat în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale. Mass-media s-au bucurat de un nivel înalt de libertate în comparație regională,  Guvernul a implementat legislația privind reforma sistemului judiciar, atingând repere semnificative stabilite în Strategia de reformare a sectorului justiției 2011-2016. Cu toate acestea, reforma Procuraturii a stagnat, iar corupția a rămas o problemă majoră.

Pe de altă parte, zilele trecute, ambasadorul rus în România amenința în mod tranșant Republica Moldova spunând că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană va fi urmată de consecințe. Chiar dacă a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Moldova are obligații față de Comunitatea Statelor Independente, prevederi comerciale conținute în Acordului de Asociere contravin obligațiilor din cadrul CSI, așadar vor fi niște consecințe economice, a atenționat oficialul rus. Ambasadorul rus de la București a spus că Federația Rusă nu va trece cu vedere acțiunile întreprinse de Chișinău pentru apărarea spațiului său informațional. ”Nu vom ignora, discriminarea presei de limba rusă din Moldova, ori restricțiile impuse jurnaliștilor ruși de a veni la Chișinău”, a spus oficialul rus.

Amenințările sunt clare – dacă oficialii de la Chișinău vor continua implementarea reformelor conținute în Acordul de Asociere economia moldovenească va mai primi din partea rușilor o serie de lovituri sub centură. Loviturilor economice, posibil li se vor alătura și loviturile politice - Curtea de Apel Comrat a validat alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze și mandatul de bașcan al Irinei Vlah. În timpul campaniei electorale, doamna Vlah a militat deschis pentru integrarea regiunii găgăuze în spațiul euro-asiatic și pentru federalizarea statului moldav.

Pentru ca ecuația politică moldovenească să fie și mai complicată, domnul Dodon și domnul Renato Usatâi, au anunțat pe rețelele de socializare că vor lucra împreună la alegerile locale. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a postat o fotografie de la întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omul de afaceri Renato Usatâi. „Suntem gata de alegerile locale!”, a spus domnul Dodon. Înaintea alegerilor parlamentare din 2014, cei doi politicieni au anunțat faptul că intenționează să devină parteneri politici. O participare comună a celor doi în alegerile locale va reduce din șansele domnului Chirtoacă de a câștiga primăria Chișinău și face posibilă mărirea șanselor pentru impunerea unui primar socialist în municipiul Bălți. 

Aflați între ciocan și nicovală, factorii de decizie de la Chișinău sunt puși în situația de a naviga atent printre iceberguri. A crește tempoul de implementare a reformelor europene înseamnă a flutura pânza roșie în fața unui urs deja înfuriat. A trage frâna de mână în relațiile Moldova – Uniunea Europeană înseamnă a spune la revedere unor granturi europene importante. Ce e de făcut?

Dificultățile pe care le are de înfruntat echipa guvernamentală aleasă de domnul Leancă și preluată de domnul Gaburici nu sunt deloc simple – de a implementa reformele europene fără a enerva factorii de decizie de la Kremlin, păstrarea unor relații cât de cât cordiale între Chișinău și Comrat și de neadmiterea degradării situației de pe Nistru.

Gradul înalt de complexitate al provocărilor la care domnul Filat și domnul Lupu au avut de răspuns a presupus instaurarea unui Cabinet de Miniștri care a fost investit și cu suportul comuniștilor moldoveni. PCRM-ul nu și-a delegat nici un reprezentant în guvern dar solicită șefia unor agenții aflate sub control parlamentar – lucru firesc odată ce politica este arta compromisurilor – cedezi într-o poziție pentru a câștiga în alta. Păstrarea precarului echilibru parlamentar presupune cedarea unor funcții comuniștilor. Neonorarea promisiunilor ar face ca soarta existenței cabinetului Gaburici să atârne de un fir de păr. Sabia lui Damocles ar atâtna deasupra noastră a tuturor.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Nicu Popescu, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, afirmă că, în condițiile geopolitice în care se află Republica Moldova, e de așteptat ca oficialii de la Chișinău să reducă de viteza de implementare a reformelor europene. ”Așteptările pentru 2015 sunt mult mai modeste”, a declarat expertul.

Neobișnuiți în a vedea nuanțe, oficialii europeni privesc nedumeriți la complicata echilibristică moldovenească, și nu pot înțelege de ce albul nu e curat și are negru în el. 
De modul în care diplomații moldoveni vor ști să explice culorile situației în care se află Chișinăul depinde păstrarea suportului european pentru Moldova. E clar că Ministerul de Externe de la Chișinău trebuie să continue dezvoltarea dialogului strategic cu Statele Unite ale Americi și dezvoltarea capacității de apărare a Moldovei. Dar la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, echipa doamnei Gherman ar trebui să transmită tuturor că Moldova rămâne în siajul european dar tempoul de implementare al reformelor europene depinde de situația geopolitică din regiune.O victorie a separatiștilor în sudul Ucrainei va duce Moldova mai aproape de Kremlin.

.

CE FEL DE CLARIFICĂRI AȘTEAPTĂ ROMÂNIA DE LA DOMNUL VORONIN?

În urmă cu un an, în discursul referitor la anexarea Crimeei, Vladimir Putin, a vorbit deschis despre revizuirea consecințelor destrămării Uniunii Sovietice. Autoritățile ruse percepeau atunci, ca și acum, crearea Parteneriatului Estic ca o ofensivă, a Uniunii Europene și a NATO, către spațiul sovietic, considerat de către administrația Putin ca făcând parte din sfera de influență rusă. Această ofensivă era, și este percepută, ca un atac asupra interesului rus în regiune. Pentru cei care au știut să asculte discursul lui Putin, era clar că va fi pusă în aplicare o contraofensivă. 

Opțiunii pro-Europene a Ucrainei i s-a opus violent, opțiunea pro–Rusia și războiul din estul Ucrainei. Kremlinul a spus că Dumnezeul catolic trebuie dat afară din Ucraina - ortodoxie ori moarte.

În ciuda sancțiunilor occidentale impuse Federației Ruse, strategii de la Kremlin nu și-au schimbat și nu își vor schimba viziunea lor asupra Estului Europei  - de creare a unei zone tampon care să-i separe de Uniunea Europeană și NATO. După ocuparea și anexarea peninsulei Crimeea, după destabilizarea estului ucrainean, Federația Rusă a acumulat în Crimeea un arsenal militar uriaș - peninsula s-a transformat într-un avanpost militar rus la Marea Neagră. 

Prin instalarea unor mijloace anti-acces și area denial rușii au deja  posibilitatea să blocheze accesul navelor în perimetrul Mării Negre și să modifice harta geopolitică a bazinului Mării Negre. O rachetă cu rază medie de acțiune în două trei minute poate lovi Chișinăul, Iașul, Bucureștiul ori Constanța. Conform planului de înarmare a Federației Ruse, până în 2020 flota rusă a Mării Negre va primi 6 noi submarine de ultimă generație, fregate și nave care plasează mine. Modificarea echilibrului geopolitic al Mării Negre înseamnă că statele din Parteneriatul Estic vor trebui să se mulţumească cu forme intermediare de aliniere la Uniunea Europeană dar în esenţă o iluzorie mimare a apartenenţei la ordinea occidentală. E clar că, nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici Georgia nu vor adera efectiv la alianţele occidentale. Este preţul pe care europenii îl plătesc pentru a avea pace cu Rusia lui Putin.

E modul impus de Moscova pentru a ține departe de frontierele spațiului ortodox , modul occidentalo-catolic de gândire. 

În urmă cu un an, pe data de 21 martie 2014, deputații moldoveni s-au reunit într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre anexarea peninsulei Crimeea și securitatea statului moldovean. La ea au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului moldovean, precum şi șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate. La finalul întâlnirii nu a fost adoptată nici o hotărâre. Domnul Corman, pe atunci președinte al Parlamentului moldovean, a spus presei moldave că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică.

 

Existau însă suficiente motive de spaimă. Președintele rus le enunțase voalat în discursul referitor la anexarea Crimeei. Analiștii Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova le-au prezentat domnului Mihai Bălan, șeful acestei instituții, iar domnia sa, în ședința închisă a legislativului le-a adus la cunoștința corpului de deputați.  Deputații moldoveni nu au înțeles însă că  progresul obținut de Republica Moldova pe agenda asocierii la Uniunea Europeană a trezit atenția strategilor de la Kremlin care vor pune în aplicare planuri pentru reducerea vitezei cu care Moldova se apropia de Uniunea Europeană. Ceea ce s-a și întâmplat. 

Rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova a demonstrat scăderea simpatiei pentru partidele pro-europene. Eșuarea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare din care să facă parte toate formațiunile pro-europene a dus la formarea unui guvern minoritar care a fost instaurat și cu voturile deputaților comuniști. Faptul acesta este considerat a fi o admitere a PCRM la procesele politice decizionale din Republica Moldova. Comentatorii politici români au etichetat coaliția PLDM-PD ca fiind una euro-comunistă și au solicitat președintelui Iohannis reconsiderarea relației României cu Republica Moldova.

Recent  ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă a spus că statul român așteaptă clarificări referitoare la acuzațiile oficialilor moldoveni care în aprilie 2009 au acuzat România de lovitură de stat în Republica Moldova. ”Republica Moldova a creat un precedent în Europa, a fost primul stat european care a expulzat un ambasador al unui stat membru al UE. Sunt lucruri de o gravitate suficient de mare, încât să dea motive României să se gândească la oportunitatea unor gesturi politice pe care ar putea, sau nu, să le facă”, a explicat diplomatul.

Declarația făcută de domnul Lazurcă ar putea fi interpretată ca o sugestie pentru o eventuală reconsiderare a relațiilor România - Republica Moldova. La șase ani distanță de la evenimente, e pentru prima dată când apare o asemenea declarație. Este clar că, la București, unele centre de putere nu au uitat ofensele comise în 2009 de către autoritățile comuniste. 

O posibilă schimbare de discurs a Bucureștiului ar putea fi justificată prin micșorarea de către Chișinău a tempoului de implementare a reformelor conținute în Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O schimbare de discurs ar însemna răcirea relațiilor dintre București și Chișinău. Dar această modificare de atitudine este scopul pe care îl urmărește Moscova. O asemenea reconsiderare a discursului românesc  ar însemna, de fapt, o recunoaștere a dreptului Federației Ruse de a dicta în regiune. 

Nu știu dacă acest potențial de reconsiderare a relației româno – moldovene va fi pus în mișcare. Nu știu dacă domnul Lazurcă a avut acceptul Centralei de la București pentru a face publice aceste doleanțe. Nu știu dacă domnul Voronin va prezenta clarificările sale către ambasadorul României în Republica Moldova. Dacă se dorește prevenirea apariției unor perturbări pe relația bilaterală dintre cele două state, ar fi de dorit ca acest lucru să se întâmple. Știu însă că dacă s-ar întâmpla așa ceva, ar fi un semn de respect pentru ajutorul, diplomatic, financiar, economic, pe care Bucureștiul l-a oferit în decursul anilor Chișinăului. Iar gestul, în aceste delicate momente, ar ajuta Moldova foarte mult.

Diplomația română, cu mult ulei în sistem, a cerut să i se prezinte scuze – nu cred că aceste clarificări, dacă vor fi, ar fi publice. Ele s-ar transforma într-o recunoaștere că, în calitatea sa de președinte al Moldovei, domnul Voronin a acționat greșit. 

Ori poate exact asta se urmărește? Un președinte de stat are voie să recunoască că a avut erori?