MOLDOVA ȚARA NIMĂNUI ?

În Republica Moldova se face doar geopolitică, partidele nu sunt politice, sunt geopolitice. Mai vechea declarație a directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, s-a auzit și la deschiderea filialei Chişinău a Fundaţiei Universitare a Mării Negre. 

Spusă în prezența domnului George Friedman, preşedintele fondator al agenției de analiză strategică Stratfor, ea a căpătat o și mai mare greutate. Așa e. Iar în acest context geopolitic, strategul american a afirmat că Republica Moldova este protejată doar de distanță. E un drum lung între Moscova şi Chişinău, iar acest drum trece prin Kiev – a subliniat americanul. „Ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare ori  va fi haos”, a mai spus directorul Stratfor. 

Exact acolo au stat ochii românilor dintr-o parte și alta a Prutului. Premierul Iurie Leancă, împreună cu premierul român, Victor Ponta au întreprins o vizită la Kiev unde s-au întâlnit cu omologul lor ucrainean, Arseni Iaţeniuk și cu președintele ucrainean Poroșenko.

Prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat la Kiev că „România crede în dreptul poporului ucrainean și al Moldovei de a-și alege drumul democratic și pro-european. România consideră că nici o altă țară vecină nu are dreptul să oprească sau să intervină în deciziile democratice ale celor două țări.”

Premierul Iațeniuk a spus că evenimentul este unul istoric. „Unitatea noastră regională este foarte importantă pentru dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea în această regiune”, a declarat șeful cabinetului de miniștri de la Kiev având în vedere și securitatea energetică a Europei.

Vizita oficialului român la Kiev vine după 16 ani de absență a României dincolo de frontiera Nistrului. Noua aplecare a Bucureștiului către marele său vecin de la răsărit este inedită. Experții Centrului Român de Politici Europene afirmau anterior că între București și Kiev există serioase decalaje de percepție și au subliniat că, în ciuda intereselor solide împărtășite de cele două state, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri. Revizuirea paradigmei de politică externă a României față de Kiev ține de înțelegerea faptului că Ucraina este statul cheie pentru o Europă securizată din punct de vedere energetic. De asta, vizita lui Ponta la Kiev poate face ca diplomaţiile celor două state să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice, așa cum își doresc și oficialii americani și polonezi.

Într-un text recent, domnul Dungaciu vede mai noua aplecare a Bucureștiului către Kiev ca o capcană și afirmă că România nu își sporește semnificația geopolitică plasându-se într-o asemenea trilaterală.  Absolut fals. Discursul Statelor Unite pentru soluționarea chestiunii ucrainene a însemnat de fapt și activizarea României. Desemnarea Poloniei drept țară generatoare de securitate a fost un mesaj indirect adresat ţărilor din sudul Europei, România şi Turcia pentru a se activiza în spațiul ucrainean și a acorda asistență Poloniei. La București domnul Friedman a spus că nu vede dezvoltându-se un război în Ucraina, între Occident și Orient va fi trasat un cordon sanitar. „Polonia, România şi Turcia sunt verigi cheie ale acestui cordon. SUA au o relaţie de colaborare foarte bună cu toate aceste state”, sublinia fondatorul Stratfor.                               

Prin lansarea acestei trilaterale, alături de Varșovia, Bucureştiul devine forţa care poate trage Moldova și Ucraina către NATO şi UE. Iar prin lansarea Dialogului strategic moldo-american, oficialii moldoveni demonstrează că nu își doresc să rămână într-o zonă a nimănui, un „no man’s land” în mijlocul acestui cordon sanitar.

Evoluțiile politico-electorale din Republica Moldova depind de votul cetățenilor acestei țări dar și de rezultatul alegerilor anticipate din Ucraina  și de felul în care Kievul oficial reușește să păstreze pacea în zonele invadate de Federația Rusă.

Cei 16 ani în care politica externă a României s-a ascuns în cochilia munților Carpați au dus la dezvoltarea unor evoluții neprietenoase față de statul român. A nu influența, atunci când ai posibilitatea, politicile unor state care determină evoluția întregii regiuni, inclusiv strategiile electorale ale unor formațiuni politice de la Chișinău înseamnă ori frică ori și mai rău, naivitate. Obiectivele României de politică externă au posibilitatea de a se extinde. În aceste momente ele pot depăşii Moldova și pot duce la construirea unui parteneriat fiabil între București și Varșovia. A rămâne în umbra munților este neprofitabil.

Atât timp cât, teoretic, regiunea transnistreană face parte componentă din statul moldav, Chişinăul nu poate să se decupleze de Kiev. Dacă s-ar decupla, ar însemna că Republica Moldova renunță la regiunile de peste Nistru. Să fie oare asta miza Occidentului la alegerilor parlamentare din Republica Moldova, ori până la urmă e vorba de păstrarea Chișinăului oficial pe actualul vector de dezvoltare a politicii externe?

Preconizata vizită a lui Joseph Daul la Chișinău ne va spune dacă Moldova va ține aproape de Europa ori va rămâne în țara nimănui.

LISTELE ELECTORALE ȘI BATEREA PASULUI PE LOC

La două luni înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, principalele partide au prezentat la Comisia Electorală centrală listele lor electorale. 

Cotați în sondajele de opinie cu șansele cele mai mari, comuniştii moldoveni şi-au ales și ei candidații. Publicația  jurnal.md notează că din cei 101 candidaţi care vor merge la alegerile din toamna acestui an, doar un sfert au făcut parte  din actuala legislatură a Parlamentului de la Chișinău, în rest sunt nume noi. Actualii deputați Grigore Petrenco, Iurie Muntean și Alexandr Petkov nu se regăsesc în lista comuniștilor. Domnul Voronin este capul listei electorale a  Partidului Comuniştilor, fiind urmat de preşedinta fracţiunii parlamentare, Maria Postoico. Pe locul trei în listă se află o rudă a liderului comunist, deputatul Artur Reşetnicov. Foştii miniștri Galina Balmoş şi Violeta Ivanov ocupă poziţia patru şi cinci.

Comuniștii moldoveni au renunțat la talibani și au plămădit  o listă electorală din oameni maleabili. Comentatorul politic Petru Bogatu afirma că cel mai probabil comuniștii vor încerca să formeze o majoritate parlamentară cu deputații Partidului Democrat. Prezența în cotele superioare ale listei a unor personalități care au avut în trecut afinități cu Partidul Democrat, confirmă această supoziție.

Afirmam anterior că lista electorală partidului plasat pe locul secund în preferința alegătorului moldovean, PLDM, va fi deschisă de către președintele acestei formațiuni politice, domnul Filat. Un lucru firesc. Manipulările mediatice nu și-au atins scopul. Membrii Consiliului Politic Național al PLDM au dat dovadă de multă maturitate politică și au conștientizat importanța tandemului Filat – Leancă. Lista este deschisă de preşedintele acestei formațiuni politice Vlad Filat, urmat de prim-vicepreşedintele Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova; vicespeakerul Parlamentului, Liliana Palihovici se află plasată pe locul trei, iar ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman ocupă locul patru; urmează ministrul Educaţiei, Maia Sandu; vicepreşedinţii PLDM, Valeriu Streleţ, Grigore Belostecinic şi Vadim Pistrinciuc și vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. 

Domnul Leancă declara pentru portalul de știri Unimedia că lista electorală a PLDM va fi un „factor determinant" și lăsa să se înțeleagă că de calitatea acesteia va depinde participarea domniei sale în cursa electorală. După ședința Consiliului Politic al PLDM, domnul Leancă în calitatea sa de prim-vicepreşedintele PLDM, a declarat că „liberal democrații au prezentat o echipă unită, profesionistă, forţa motrice pentru mişcarea înainte a ţării, spre un viitor prosper, european".  Este clar că această formațiune politică merge unită și solidară în alegeri. Unitatea acestei formațiuni politice a deconspirat că toate manipulările mediatice apărute au fost intenționate și create în mod artificial. Manipulările au dorit să creeze confuzie în rândul electoratului liberal democrat. Nu a mers! PLDM are şanse reale pentru a obţine suficiente mandate pentru ca după alegeri să determine, singur ori alături de celelalte partide de orientare democratică,  formarea unei guvernări pro-europene.

Lista electorală a Partidului Liberal a infirmat zvonul referitor la prezența pe listă a directorul directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu. Afinitățile domniei sale cu domnul Ghimpu și cu Republica Moldova dau suficiente motive pentru ca domnia sa să fi fost plasat printre primii zece. Domnul Ghimpu a preferat să păstreze un schelet de listă electorală verificat în timp,cu domnia sa cap de listă, urmat de Dorin Chirtoacă, Anatol Șalaru, Corina Fusu, Valeriu Munteanu, Mihai Moldovanu urmat de domnul Untilă.  O decizie care îl pune într-o delicată încurcătură pe primarul de Chișinău, domnul Chirtoacă – potrivit legii electorale, primarul în timpul campaniei trebuie să fie degrevat din funcție. 

Partidul Democrat este cât se poate de discret referitor la componența listei electorale. O știre plasată pe portalulul on-line al acestei formațiuni politice ne informează că membrii Consiliului Național Politic al Partidului Democrat,  a aprobat lista electorală a formațiunii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Potrivit președintelui acestei formațiuni politice, Marian Lupu, lista are la bază rezultatul votului deschis din 28 septembrie, oferit de către membrii și simpatizanții partidului. Să sperăm că va fi o listă bună.

În viitoarea campanie electorală va conta și componența listelor electorale. Ceea ce am observat până în prezent mă face să afirm că doar patru mari formațiuni politice au șanse reale să acceadă în viitorul Parlament. Sunt partidele care au ieșit învingătoare în alegerile din 2010: Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal și Partidul Democrat. Comuniștii știu acest lucru. Pentru formarea unei guvernări pro-europene care să ducă Moldova înainte, liberal democrații moldoveni sunt obligați să obțină un scor electoral cât mai mare. Altfel se va bate pasul pe loc.

007 ÎN POLITICA MOLDOVENEASCĂ

În România a început campania electorală pentru alegerea șefului statului. Toată lumea vorbește acum despre agentul sub acoperire care s-a înscris în această cursă și așteaptă momentul în care domnul Băsescu va spune cine este  agentul 007. Preşedintele Traian Băsescu, a spus că unii dintre candidaţi sunt cu musca pe căciulă și că au "omis" să-şi treacă în autobiografie dacă au fost sau nu ofiţeri sub acoperire – domnul Băsescu a dat asigurări că va spune în timp util cine este spionul. 

Dezvăluirea făcută de preşedintele român îl pune în dificultate nu doar pe candidatul vizat, ci şi pe toţi agenţii acoperiţi oriunde s-ar afla ei. Conducerea serviciilor e pusă și ea în dificultate, riscă să-şi vadă ofiţerii deconspiraţi. Directorul SRI George Maior a dat cu mare promptitudine o dezminţire, iar directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a precizat că nici un ofiţer acoperit al serviciului extern nu se află printre candidaţii la preşedinţie. Imediat după acest anunț, domnul Meleșcanu a anunțat că renunță la funcție pentru a participa la cursa pentru fotoliul de la Cotroceni.

Colac peste pupăză, cunoscutul jurnalist Robert Turcescu a spus că a lucrat în mass media românească în calitate de ofițer acoperit. 

Privită de la Chișinău, toată această hărmălaie mediatică arată ciudat. Presupun că ofițerii ruși aflați sub acoperire în capitala moldavă ori la București, zâmbesc amuzați. Ucraina arde, Moldova e pusă pe sancțiuni iar românii se piaptănă! Jurnalistul român Moise Guran zicea că toată această daravelă ar putea fi o bătaie ordinară între servicii, unii încercând să devoaleze un candidat la preşedinţie, fost ofiţer, alţii încercând să-şi protejeze candidatul. Iar domnul Turcescu a fost prins la mijloc. 

Habar nu am dacă e sau nu așa ! Observ însă că plecarea domnului Meleșcanu de la SIE pentru a se băga în cursa pentru Cotroceni lasă liber directoratul acestui serviciu. Nu cred că domnul Meleșcanu, la cei 73 de ani ai săi să aibă suflu pentru a trece linia de sosire. Așa că  domnia sa va rămâne pe tușă. Cine l-a îndemnat să elibereze funcția? Domnul Ponta ori domnul Băsescu? 

Dacă presupunerea domnului Guran, că serviciile de inteligență românești ajung să se ia de guler pe teritoriul României este adevărată, să însemne oare că peste hotare ele merg mână în mână? Așa o fi. Cel puțin, observăm că proiectele Bucureștiului destinate Republicii Moldova au undă verde atât de la Palatul Victoria cât și de la Palatul Cotroceni. Semn bun.

Dacă acum, despre acoperiții din politică la București se vorbește tare, la Chișinău discuțiile despre KGB au loc în șoaptă. Despre acoperiții ori descoperiții din politica moldovenească nu se vorbește deloc. Nu știi peste cine dai. Toți agenți acoperiți din politică dar și din mass-media nu mai pot fi deconspirați: arhiva serviciilor secrete sovietice a fost evacuată la Moscova. 

Domnul Ghimpu , în timpul mandatului său de președinte interimar a încercat să spargă această ceață, dar cu o rândunică, nu se face primăvară. Așa că nu aș fi mirat dacă în contextul geopolitic actual, concurenții electorali vor vorbi și despre agenții de influență ascunși în politica moldovenească. Ar fi un semn că societății nu-i mai este frică. E primul pas spre drumul către o lege a lustrației. O lege de care Moldova are nevoie. Că e tare mult fum.

CIUDATELE SEMNE ALE ALIANȚELOR CE VOR VENI

În acest an electoral, guvernul Leancă și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului de două ori. Prima dată în iulie, a doua oară pe 25 septembrie. Riscant și nu prea. Dacă la prima asumare a responsabilității, asupra cabinetului Leancă sabia criticii venite din partea opoziției comuniste a planat amenințător, a doua oară riscul a lipsit a lipsit cu desăvârșire. La ședința Parlamentului din 25 septembrie,  deputații din opoziția comunistă nici nu s-au obosit să apară. Cu excepția deputaților Iurie Muntean, Alexandr Petkov și Grigore Petrenco, alți deputați din fracțiunea PCRM nu au participat la această ședință.

Ce se întâmplă în Partidul Comuniștilor?

Comentatorul politic moldovean, Petru Bogatu a fost primul care a sesizat ciudățenia comportamentului acestei formațiuni politice. Domnia sa afirmă că modul de reacție al opoziției este unul nefiresc, “stau cu mâinile în sân și lasă Partidul Democrat să zburde pe câmpul electoral care le aparține în timp ce adversarii înrăiți ai domnului Lupu sunt insistent curățați din partid”.  

Surse din interiorul fracțiunii comuniste au confirmat informația potrivit căreia deputații Petkov, Petrenco, Muntean și Todua nu mai sunt chemați la ședințele fracțiunii PCRM ori la ședințele organizațiilor de partid din care fac parte. Deputatul comunist Alexandru Petkov declara recent că nu vrea să facă parte din lista electorală a PCRM  . În același timp, tot mai mulți lideri ai filialelor teritoriale ale PCRM părăsesc această formațiune politică pentru a adera la Partidul Democrat. Dacă în Moldova fenomenul traseismului politic este cunoscut, tăcerea liderului maxim al comuniștilor moldoveni la această temă este cea mai mare necunoscută.

O mână spală pe alta

Declarațiile domnului Voronin în cadrul emisiunii „Moldova în direct” a postului național de televiziune din Republica Moldova spun că după alegerile parlamentare PCRM dorește să formeze viitorul Cabinet de Miniștrii și va căuta voturile necesare pentru formarea Guvernului și a conducerii Parlamentului la partidele politice care vor dori să coopereze cu ei. Domnul Voronin a spus că, în schimbul votului colaboraționist va oferi funcții cheie în diferite instituții ale statului. Declarația vine să ne spună că liderul comuniștilor este gata să facă o coaliție post electorală cu formațiuni politice de centru stânga iar pentru asta comuniștii moldoveni cedează de pe acum din influența pe care o au.  

În condițiile în care domnul Voronin nu spune nimic despre fenomenul migrației politice din partidul domniei sale către Partidul Democrat, protejând creșterea electorală a acestora, putem trage concluzia că o alianță post electorală PD – PCRM este foarte probabilă. Nu m-aș mira - o mână spală pe alta!

Daul pune punctul pe i

În schimb, domnul Filat a declarat, cu subiect și predicat, că nu va face o coaliție post electorală cu Partidul Comuniștilor. Nici nu ar avea cum – prea mari sunt diferențele ideologice dintre liberal democrați și comuniștii moldoveni. Vizita pe care preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, la întoarcerea din Statele Unite ale Americii a efectuat-o la Bruxelles, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a fost cea care a pus punctele pe i. Domnul Daul a subliniat că eforturile Partidului Liberal Democrat pe calea integrării europene a Republicii Moldova sunt susţinute de membri marcanţi din rândul popularilor europeni, oficiali care se află la conducerea Uniunii Europene și a precizat că toți popularii europeni, la scrutinul parlamentar din toamnă vor lucra împreună cu liberal democrații din Moldova. De asemenea, Joseph Daul a anunţat că va veni la Chişinău pentru a fi alături de Vlad Filat la alegerile din 30 noiembrie.

Liberal democrații singuri în viitoarele alegeri

Dincolo de sprijinul direct  pe care îl va primi Partidul Liberal Democrat, promisiunea vizitei la Chișinău făcută de domnul Daul, mai înseamnă ceva. E semnul care ne spune că, în ciuda tuturor presiunilor la care au fost expuși, liberal democrații nu vor participa la formarea nici unui bloc electoral. Domnul Filat a spus că formațiunea politică pe care o conduce se va concentra pe promovarea propriilor mesaje şi idei. E clar că nu poți amesteca totul într-un singur coș ar ieși o struțo-cămilă, nu-i așa?  

Preşedintele liberal democrat a spus că este necesar semnarea unui acord privind comportamentul în timpul campania electorală. „Cred că un pact de neagresiune este necesar. Vom propune semnarea unui acord privind o participare civilizată în campanie, care să fie în interesul alegătorilor, dar şi a concurenţilor electorali", a spus Vlad Filat. Sublinierea necesității unui acord de neagresiune în timpul campaniei electorale este un alt element care ne face să credem că liberal democrații vor fi singuri în alegeri.  

Responsabilitatea lor este una deosebită. În contextul în care semnele viitoarelor coaliții post electorale se văd cu ochiul liber, echipa domnului Filat trebuie să obțină un scor cât mai mare în alegeri. Oficialii europeni sunt deja cu ochii pe ei - de rezultatul  lor în alegeri depinde formarea unei coaliții post-electorale care să continue reformele care vor apropia Moldova de Uniunea Europeană. Altfel ne așteaptă stânga!