FRONDA "PATRIOȚILOR" GĂGĂUZI ȘI PREȚUL LA CURENTUL ELECTRIC

Mai multe persoane au blocat  sâmbătă, 25 martie, drumurile naționale Chișinău - Giurgiulești și Chișinău – Vulcănești în direcția frontierei de sud a Republicii Moldova. Protestatarii, în marea lor majoritate etnici găgăuzi, au cerut abolirea majorării amenzilor rutiere și renunțarea la contractul semnat de executivul moldovean cu compania Frontera Resurces prin care firma americană va căuta și extrage resursele de petrol din sudul Republicii Moldova.

Potrivit portalului Găgăuz.info, printre organizatori se află fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, primul șef al autonomiei Găgăuze, Stepan Topal, membri activi ai Mișcării de Eliberare Populare „Găgăuz Halkî”. În anul 1992 această organizație a funcționat ca o mișcare separatistă care își propunea apărarea intereselor populației găgăuze. În anul 2014 autoritățile de la Chișinău au reușit desconspirarea legăturilor acestei organizații cu mișcări subversive care militau pentru ieșirea regiunii autonome găgăuze din componența statului moldovean. În spațiul public moldav există suficiente voci care afirmă că veteranii „Gagauz Halkî” ar fi avut legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse.   

Blocarea acestei șosele naționale este în strânsă legătură cu anunțul făcut de către președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, că delegația Republicii Moldova nu va participa la ședințele Adunării Parlamentare a CSI care se vor desfășura în perioada 27 martie – 1 aprilie la St. Petersburg. Potrivit lui Candu, lipsa delegației moldovene este legată de abuzurile serviciilor speciale ruse la adresa demnitarilor moldoveni.

În schimb, premierul Pavel Filip va participa la Reuniunea șefilor de guverne ale statelor membre ale Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică - GUAM, care se va desfășura la Kiev, Ucraina. Pe agenda de lucru a forumului de la Kiev se află chestiuni care țin de activizarea comerțului între țările membre GUAM și intensificarea cooperării în domeniul transporturilor/infrastructurii rutiere și valorificarea potențialului de tranzit. De aici.

Declarată de comentatorii politici ca fiind neviabilă, organizația GUAM a fost percepută de către experții ruși ca o alternativă regională a CSI și un efort de contracarare a rolului de hegemon al Federației Ruse. În aprilie 2005, șefii statelor GUAM sau întîlnit la Chișinău unde au semnat două documente referitoare la dezvoltarea democrației în aceste state. La summit-ul de la Chișinău au participat atunci și președinții României și Lituaniei. La summit-ul din 2006, de la Kiev, a fost semnat protocolul de creare al zonei de comerț liber între aceste state. Comentatorii politici moldoveni, declarau în anul 2006 că, alături de statele membre GUAM, Republica Moldova va părăsi CSI. În 2009, președintele Vladimir Voronin declara că organizația este neviabilă și nu are viitor, iar încercările de a o reanima nu au dat rezultate. 

Domnul Voronin s-a înșelat. Am constat în ultimul deceniu o intensificare a relațiilor statelor membre GUAM cu NATO. O declarație comună pentru intensificare relațiilor cu NATO a fost semnată în anul 2007, la Baku, unde s-a discutat despre perspectivele acestei colaborări. Ceea ce s-a discutat atunci, deja începe să se realizeze. De aici.

Referindu-se la refuzul autorităților moldovene de a participa la summit-ul CSI, comentatorul politic Cristian Hrițuc spune că acest gest politic este unul ”de mult curaj” care dovedește faptul că “statul moldovean își apără demnitatea și suveranitatea”. „Când un stat puternic reacționează la gesturile de agresiune ale Rusiei, este deja un lucru normal. Când o țară mică, precum Moldova, reacționează și reușește să capteze atenția opiniei publice internaționale, avem deja un eveniment”, notează domnul Hrițuc.De aici.

Domnul Hrițuc are dreptate. Moldova își apără demnitatea și suveranitatea. Un atare gest, la Moscova, nu trece neobservat. Observate și analizate au fost și rezultatele ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova desfășurate la Piatra Neamț. Anunțul făcut de către premierul moldovean, Pavel Filip, că în anul 2018, anul centenarului Marii Uniri, gazoductul românesc va ajunge la Chișinău este unul important. De aici și nervozitatea unor factori decizionali de la Comrat care, probabil la o comandă externă, au reacționat prin blocarea principalei artere rutiere spre sudul Republicii Moldova. Fronda ”patrioților găgăuzi” nu este întâmplătoare. 

Constat că, la mai puțin de o sută de zile de activitate, domnul președinte Dodon, într-un balet instituțional aproape la limită, încearcă să își asume politici executorii în domeniul de securitate, apărare și de politică externă. De fapt, domnul Dodon încearcă să provoace majoritatea parlamentară din jurul Partidului Democrat la acțiuni mai hotărâte împotriva domniei sale. O capcană strategică! Atenție, domnilor deputați, președintele încă nu a încălcat legislația Republicii Moldova! Nu cred că, așa cum afirmă unii comentatorii politici, domnul Dodon a ieșit în decor. Repet, președintele Dodon face o echilibristică periculoasă, dar nu a încălcat Constituția Republicii Moldova. E la limită.  

Curajul oficialilor moldoveni este lăudat. Doar că decizia de nu participa la Adunarea CSI nu înseamnă retragerea din CSI. Decizia de a participa la ședința GUAM de la Kiev este necesară. În condițiile în care premierul Filip va putea aborda din nou problema hidrocentralelor ucrainești de pe râul Nistru această participare depășește latura simbolismului, ține de pragmatism. Nu m-aș mira dacă, după vizita premierului moldovean la Kiev, la tenderul pentru furnizarea energiei electrice către Republica Moldova, contractul ar fi oferit Ucrainei. Dacă Kievul va oferi un preț mai mic pentru energia electrică destinată Republicii Moldova, de ce nu? Ar fi un gest pragmatic și cu profunde implicații politico-economice, el va slăbi interesele pe care RAO ES Rusia le deține în Centrala Electro Termică de la Cuciurgani. Nu e puțin lucru.

Foto - Rezultatul turului întâi al alegerilor prezidențiale. Moldova e de culoare roșie.

UN SONDAJ CADOU PENTRU PREȘEDINTELE DODON

La trei luni de la depunerea jurământului în calitate de Președinte al Republicii Moldova, domnul Dodon primește un cadou inedit. Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de către Institutul Internațional Republican arată că domnul  Dodon se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor dintre Prut și Nistru – 41 la sută. Domnia sa este urmat de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu cu 23% și Andrei Năstase care se bucură de încrederea a 12% dintre respondenți.

La  întrebarea care ar fi formațiunea politică pentru care respondenții ar vota în cadrul unor alegeri parlamentare, pentru socialiștii moldoveni și-ar da votul 36 de procente, pentru partidul condus de Maia Sandu - 29% dintre respondenți, iar pentru formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi ar vota 6%.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr ar acumula doar 5% din voturi. Comuniștii moldoveni și Partidul Democrat din Moldova ar aduna câte 4%. Formațiunile politice de dreapta, Partidul Liberal, Partidul Popular European și Partidul Liberal Democrat din Moldova ar lua mai puțin de 1% din voturi.

Dreapta politică moldovenească e varză. Acest lucru s-a văzut și la alegerile prezidențiale, acolo unde domnul Mihai Ghimpu, ori domnul Leancă nu au reușit să convingă. 

Domnul Dodon a prins viteză. În cele trei luni de activitate, domnia sa reușit să își mențină o cotă înaltă de popularitate în rândul moldovenilor. Este meritul imaginarului colectiv moldovenesc care a fost creat prin aparițiile fostului lider socialist alături de președintele Federației Ruse la Kremlin ori alături de Patriarhul întregii Rusii, Kiril. Este meritul Rusiei care l-a acceptat pe domnul președinte la sânul ei. Este meritul domniei sale că nu a ieșit din campania electorală.

Și reprezentanții curentului populist au prins viteză. Alături de domnul Dodon, domnii Usatâi și Năstase  șoptesc alegătorului moldovean promisiuni deșarte, angajamente care nu pot fi îndeplinite dar care sună plăcut urechilor cetățenilor. 

Prinși în procesele de administare și stabilizare a statului moldovean, liderii Partidului Democrat din Moldova sunt condamnați să își respecte promisiunile făcute la nivel internațional. Speakerul parlamentului moldovean, domnul Candu, primul ministru, domnul Filip, ori liderul PDM, domnul Plahotniuc au înțeles că angajamentele asumate la București ori Bruxelles trebuie îndeplinite. În februarie 2016, atunci când  premierul Filip a fost la București, pentru a căpăta împrumutul rambursabil de 150 de milioane de euro, domnia sa a promis că acceptă condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestor bani. Condiționări care presupun efectuarea unor reforme nepopulare și care costă puncte electorale. Acordarea primelor două tranșe din acest suport financiar rambursabil este confirmare faptului că Guvernul Filip nu are restanțe în a se ține de cuvânt.

Potrivit sondajului IRI, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, dreapta moldovenească este varză, iar echipa politică a doamnei Maia Sandu ar nimeri în opoziție. Socialiștii moldoveni împreună cu reprezentanții partidului populist al domnului Usatâi ar deține o largă majoritate parlamentară. Acest lucru înseamnă că promisiunile făcute de domnul Dodon la Kremlin, în fața lui Putin, s-ar realiza. La Moscova, președintele moldovean a spus, cu subiect și predicat, că va anula Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și ar angaja-o în structurile euroasiatice conduse de Federația Rusă. Asta ar însemna plasarea, pe lungă durată, Chișinăului în sfera de influență rusă și desprinderea de pe orbita europeană/românească. 

(Apropo de România. Au existat suficiente voci care afirmau că domnul Băsescu își va lansa propriul proiect politic la Chișinău. Observ că, odată ajuns, la limită, în Senatul României domnia sa a uitat de asemenea promisiuni. Ori mă înșel, domnule Băsescu?)

Sunt sigur că un asemnea pericol este conștientizat și de către lideri Partidului Democrat din Moldova. Sunt convins că un motiv pentru implementarea votului uninominal ține și de evitarea obținerii de către socialiști a unei majorități în viitorul Parlament moldovean. Votul pe circumscripțiile uninominale ar permite diluarea concentrării puterii în mâna domnului Dodon. Aplicarea votului uninominal le-ar permite comunităților locale delegarea în Parlament a liderilor locali. Amintesc că la alegerile locale Partidul Socialiștilor a avut majoritatea doar în patru raioane iar formațiunea lui Usatâi în două, restul au fost adjudecate de liberal-democrați și democrați. Acesta este principalul motiv pentru care socialiștii moldoveni se împotivesc schimbării Codului Electoral – au avut un rezultat slab în provincie. Socialiștii moldoveni sunt avantajați electoral doar în cazul păstrarii actualului sistem electoral.   

 

PIONII, SPIONII ȘI CONSERVELE

Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale împreună cu cei ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova au anunțat că au reușit să îl prindă în flagrant pe fostul deputat al Parlamentului Republicii Moldova, Iurie Bolboceanu în timp ce era la o întâlnire cu un ofițer al serviciului rus de informații care activa la Chișinău sub acoperire diplomatică. Iurie Bolboceanu a fost reținut la data de 17 martie și este învinuit de spionaj și trădare de patrie.  Potrivit procurorului Vitalie Busuioc, fostul deputat a fost racolat în urmă cu mai mulți ani de către serviciile secrete din Federația Rusă și transmitea în mod periodic informații cu caracter secret. De aici.

Reținerea a fost posibilă ca urmare unei investigații complexe, în cadrul unei cauze penale intentate pe semnele constituente ale infracțiunilor prevăzute de art. 337 și art. 338 a Codului Penal al R. Moldova – ,,Trădare de patrie” și ,,Spionaj”. Pe numele fostului deputat a fost emis mandat de arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Potrivit oficialilor de la SIS, ajutorul atașatului militar rus acredidat în Republica Moldova, Alexandr Grudin, a fost documentat și, pentru că se bucură de imunitate diplomatică, a fost lăsat să plece.

Flagrantul dovedit de către reprezentanții Procuraturii și ai SIS a avut loc la o săptămână după ce autoritățile Republicii Moldova au transmis o notă către conducerea Federației Ruse prin care semnalează o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament și Guvern, cu ocazia vizitelor lor oficiale la Moscova. În nota de protest se preciza că oficialii de la Chişinău vor evita deplasările în Rusia până la soluţionarea acestei probleme. De aici.

În ciuda recomandărilor făcute de conducerea Parlamentului și a Guvernului moldovean, pe 16 martie, președintele Dodon a plecat într-o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu președintele Putin și Patriarhul Kiril. Domnul Dodon a renunțat să mai încerce a fi președintele tuturor cetățenilor moldoveni. 

La trei ani de la anexarea Crimeei, Federația Rusă a reușit, prin intermediul conflictului din Donbas, să neutralizeze Ucraina și a creat un sentiment de insecuritate în țările baltice și Polonia. Mai mult, prin intermediul pârghiilor politice și economice pe care le au la Tiraspol, oficialii ruși au reușit să păstreze o situație politică incertă și în regiunea transnistreană. Devine clar că, prin câștigarea instituției prezidențiale de către domnul Dodon, un adept al reorientării statului moldovean către Moscova, Republica Moldova este supusă unui război politic, mediatic și pshihologic. Un război rece.   

La aniversarea celor trei ani de când peninsula Crimeea a fost anexată de Federația Rusă, de Moscova până în Extremul Orient, la Vladivostok, au fost organizate sărbători naționale. Potrivit unei cercetări sociologice 78 la sută dintre cetățenii Federației Ruse consideră că anexarea Crimeei a adus mai multe beneficii decât pierderi. Sondajul de opinie afirmă că, după anexarea Crimeei, încrederea în autoritățile de la Moscova este cea mai mare. De aici.

Este un motiv suficient de puternic pentru ca autoritățile de la Kremlin să continue și să mențină expansiunea statului rus în fostele state ale Uniunii Sovietice și proxima lor vecinătate. Un motiv în plus pentru ca serviciile secrete ruse să încerce să își activeze oamenii pe care îi are în regiune și care timp de mai multe decenii au fost puși la „conservat”.

Cu siguranță, Federația Rusă a avut/are agenți de influență în Republica Moldova. Unii dintre ei au activat/activează în instituțiile statului moldovean. Probabil Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova are o evidență a celor care, în timpul Uniunii Sovietice, au colaborat cu instituțiile sovietice de securitate și au preferat să rămână în Republica Moldova.

Monitorizarea de durată a întâlnirilor lui Bolboceanu cu reprezentații serviciului rus de informații a dus la prinderea în flagrant a domniei sale. Atenție, un flagrant delict este o infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei sau înainte ca efectele acesteia să se fi consumat. Un complet de judecată va ține cont de asta. Nu uit că Iurie Bolboceanu a fost deputat un timp îndelungat și că a avut acces, voluntar sau involuntar, la secrete de stat. Dacă monitorizarea activității lui durează de mai multă vreme, nu exclud că, atunci când beneficia de imunitate parlamentară, măsurile de investigații la adresa lui să fi fost îngreunate. Imunitatea  parlamentară i-a apărat pe mulți deputați de acțiunile oamenilor legii. Probabil, pe unii, i-a scăpat și de monitorizarea serviciului secret.

Nu știu dacă procesul domnului Bolboceanu va fi unul public ori se va desfășura cu ușile închise. Probabil, în acest mod opinia publică va afla mai multe despre activitățile serviciului secret moldovean. Dar, să nu uităm că transparența acestei activități se poate transforma, la un moment dat într-un punct nevralgic.  

E firesc ca activitatea ofițerilor serviciului secret moldovean să fie una puțin transparentă. La fel de firesc este faptul ca cetățenii să își dorească să cunoască mai multe despre operațiunile pe care acești ofițeri le duc la bun sfârșit. Nu știm cu exactitate dacă este, sau nu, pentru prima dată când serviciul secret moldovenesc a anihilat o operațiune a servicilor secrete străine pe teritoriul Republicii Moldova. Directorul adjunct al SIS, Alexandru Balan, a declarat că este pentru prima dată când s-a reușit realizarea unui flagrant delict. Acest lucru dovedește profesionalismul la care a ajuns acest serviciu. 

În condițiile în care acţiunile militare ale separatiștilor ucraineni în regiunea Donbas și Lugansk continuă, în condițiile în care există semnale serioase de destabilizare a cursului pro-european al statului moldovean, profesionalismul ofițerilor SIS, nu poate decât să bucure.