FRONDA "PATRIOȚILOR" GĂGĂUZI ȘI PREȚUL LA CURENTUL ELECTRIC

Mai multe persoane au blocat  sâmbătă, 25 martie, drumurile naționale Chișinău - Giurgiulești și Chișinău – Vulcănești în direcția frontierei de sud a Republicii Moldova. Protestatarii, în marea lor majoritate etnici găgăuzi, au cerut abolirea majorării amenzilor rutiere și renunțarea la contractul semnat de executivul moldovean cu compania Frontera Resurces prin care firma americană va căuta și extrage resursele de petrol din sudul Republicii Moldova.

Potrivit portalului Găgăuz.info, printre organizatori se află fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, primul șef al autonomiei Găgăuze, Stepan Topal, membri activi ai Mișcării de Eliberare Populare „Găgăuz Halkî”. În anul 1992 această organizație a funcționat ca o mișcare separatistă care își propunea apărarea intereselor populației găgăuze. În anul 2014 autoritățile de la Chișinău au reușit desconspirarea legăturilor acestei organizații cu mișcări subversive care militau pentru ieșirea regiunii autonome găgăuze din componența statului moldovean. În spațiul public moldav există suficiente voci care afirmă că veteranii „Gagauz Halkî” ar fi avut legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse.   

Blocarea acestei șosele naționale este în strânsă legătură cu anunțul făcut de către președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, că delegația Republicii Moldova nu va participa la ședințele Adunării Parlamentare a CSI care se vor desfășura în perioada 27 martie – 1 aprilie la St. Petersburg. Potrivit lui Candu, lipsa delegației moldovene este legată de abuzurile serviciilor speciale ruse la adresa demnitarilor moldoveni.

În schimb, premierul Pavel Filip va participa la Reuniunea șefilor de guverne ale statelor membre ale Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică - GUAM, care se va desfășura la Kiev, Ucraina. Pe agenda de lucru a forumului de la Kiev se află chestiuni care țin de activizarea comerțului între țările membre GUAM și intensificarea cooperării în domeniul transporturilor/infrastructurii rutiere și valorificarea potențialului de tranzit. De aici.

Declarată de comentatorii politici ca fiind neviabilă, organizația GUAM a fost percepută de către experții ruși ca o alternativă regională a CSI și un efort de contracarare a rolului de hegemon al Federației Ruse. În aprilie 2005, șefii statelor GUAM sau întîlnit la Chișinău unde au semnat două documente referitoare la dezvoltarea democrației în aceste state. La summit-ul de la Chișinău au participat atunci și președinții României și Lituaniei. La summit-ul din 2006, de la Kiev, a fost semnat protocolul de creare al zonei de comerț liber între aceste state. Comentatorii politici moldoveni, declarau în anul 2006 că, alături de statele membre GUAM, Republica Moldova va părăsi CSI. În 2009, președintele Vladimir Voronin declara că organizația este neviabilă și nu are viitor, iar încercările de a o reanima nu au dat rezultate. 

Domnul Voronin s-a înșelat. Am constat în ultimul deceniu o intensificare a relațiilor statelor membre GUAM cu NATO. O declarație comună pentru intensificare relațiilor cu NATO a fost semnată în anul 2007, la Baku, unde s-a discutat despre perspectivele acestei colaborări. Ceea ce s-a discutat atunci, deja începe să se realizeze. De aici.

Referindu-se la refuzul autorităților moldovene de a participa la summit-ul CSI, comentatorul politic Cristian Hrițuc spune că acest gest politic este unul ”de mult curaj” care dovedește faptul că “statul moldovean își apără demnitatea și suveranitatea”. „Când un stat puternic reacționează la gesturile de agresiune ale Rusiei, este deja un lucru normal. Când o țară mică, precum Moldova, reacționează și reușește să capteze atenția opiniei publice internaționale, avem deja un eveniment”, notează domnul Hrițuc.De aici.

Domnul Hrițuc are dreptate. Moldova își apără demnitatea și suveranitatea. Un atare gest, la Moscova, nu trece neobservat. Observate și analizate au fost și rezultatele ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova desfășurate la Piatra Neamț. Anunțul făcut de către premierul moldovean, Pavel Filip, că în anul 2018, anul centenarului Marii Uniri, gazoductul românesc va ajunge la Chișinău este unul important. De aici și nervozitatea unor factori decizionali de la Comrat care, probabil la o comandă externă, au reacționat prin blocarea principalei artere rutiere spre sudul Republicii Moldova. Fronda ”patrioților găgăuzi” nu este întâmplătoare. 

Constat că, la mai puțin de o sută de zile de activitate, domnul președinte Dodon, într-un balet instituțional aproape la limită, încearcă să își asume politici executorii în domeniul de securitate, apărare și de politică externă. De fapt, domnul Dodon încearcă să provoace majoritatea parlamentară din jurul Partidului Democrat la acțiuni mai hotărâte împotriva domniei sale. O capcană strategică! Atenție, domnilor deputați, președintele încă nu a încălcat legislația Republicii Moldova! Nu cred că, așa cum afirmă unii comentatorii politici, domnul Dodon a ieșit în decor. Repet, președintele Dodon face o echilibristică periculoasă, dar nu a încălcat Constituția Republicii Moldova. E la limită.  

Curajul oficialilor moldoveni este lăudat. Doar că decizia de nu participa la Adunarea CSI nu înseamnă retragerea din CSI. Decizia de a participa la ședința GUAM de la Kiev este necesară. În condițiile în care premierul Filip va putea aborda din nou problema hidrocentralelor ucrainești de pe râul Nistru această participare depășește latura simbolismului, ține de pragmatism. Nu m-aș mira dacă, după vizita premierului moldovean la Kiev, la tenderul pentru furnizarea energiei electrice către Republica Moldova, contractul ar fi oferit Ucrainei. Dacă Kievul va oferi un preț mai mic pentru energia electrică destinată Republicii Moldova, de ce nu? Ar fi un gest pragmatic și cu profunde implicații politico-economice, el va slăbi interesele pe care RAO ES Rusia le deține în Centrala Electro Termică de la Cuciurgani. Nu e puțin lucru.

Foto - Rezultatul turului întâi al alegerilor prezidențiale. Moldova e de culoare roșie.