DE CE DODON ÎL PREFERĂ PE NĂSTASE

Într-o postare pe facebook, liderul socialiștilor moldoveni scrie că ar prefera să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale alături de președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Reacția vine după anunțul oficial făcut de către Biroul Politic al PPDA că a decis să îl înainteze pe Andrei Năstase în calitate de candidat comun a formațiunii politice Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și a Partidului Acțiune și Solidaritate, în comunicat se arată însă că, dacă Partidul Acțiune și Solidaritate nu va fi de acord cu asta, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr o va susține la prezidențiale pe Maia Sandu.

 

Ciudată formulare. Jurnaliștii de la portalul informațional deschide.md scriu că Năstase îi dă ultimatum Maiei Sandu și… se predă! Că Năstase s-a declarat aproape învins, încă nu a convins. Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate scrie că, „trăim momente decisive”, dar ”este important să păstrăm calmul și împreună să luăm decizii raționale.”

Ce are în vedere Maia Sandu atunci când îndeamnă la „decizii raționale”? Să renunțe oare la competiția pentru unică candidatură la prezidențiale a celor două partide? Ori, notița liderului socialist, că „în timp ce Andrei Năstase protesta, Maia își admira unghiile la ședințele de Guvern”, a speriat-o și se teme că nu va putea face față unor acuzații și mai dure? Ori poate, mai știi, doamna Sandu chiar crede în sinceritatea vorbelor lui Socor care îi sugera că, dacă se retrage, ajunge prim ministru?

În finalul notei sale de pe rețelele de socializare, Dodon notează că, „este o mare nedreptate și va fi un mare neadevăr dacă Năstase va fi forțat, să cedeze în fața unei carieriste”. „Dacă Năstase va ceda, înseamnă că Plahotniuc, prin americani, prin Maia Sandu, l-a trimis în knockout și pe Andrei, și întreaga platformă DA, cu toți adepții ei. Și asta va fi o mare pierdere pentru cauza noastră comună”, încheie liderul socialist. Concluzia ar vrea să ne să explice preferința pentru Andrei Năstase, căci în opinia lui Dodon, candidatul PAS ar fi susținut de Statele Unite ale Americii.

Nu știu dacă doamna Maia Sandu are sau nu susținerea americanilor. Știu însă că, la întîlnirea cu președintele legislativului moldovean, Andrian Candu, oficialii americani au fost cât se poate de clari: Statele Unite susțin buna cooperare și sincronizare dintre Parlamentul și Guvernul de la Chișinău și vor susține Moldova în obținerea programului de țară cu Fondul Monetar Internațional. „Felicit parlamentarii și Guvernul de la Chișinău pentru rezultatele obținute. Ați dat dovadă că se poate. Mergeți înainte și aveți deplinul nostru suport în realizarea reformelor”, a spus Victoria Nuland.

Nu am văzut ca vreun oficial american să facă referiri la apariția Partidului Acțiune și Solidaritate ori la candidatura Maiei Sandu. În schimb observ că după anunțul coordonatorului coaliției majoritare, Vlad Plahotniuc, că este nevoie de o curățenie generală în structurile de stat și în instituțiile de control, au urmat fapte. Fapte care, de americani, au fost apreciate. De la reținerea, în iulie, a lui Veaceslav Platon, la arestarea unui număr impresionant de judecători  implicați în „spălătoria rusească” ori la ”curățenia” efectuată la vămile Palanca și Tudora, am ajuns, în octombrie 2016, la reținerea fostului prim-adjunct al procurorului General al Republicii Moldova, Andrei Pântea, pentru favorizarea “hoțului în lege” Grigore Caramalac.

 

Atenție, fapte, nu vorbe. O radiografie a șase luni de activitate a cabinetului Filip, despre care, inițial, se spunea că e sortit eșecului, arată mobilizare pentru implementarea foilor de parcurs primite de la Bruxelles și București. Rezultatul obținut a dus la obținerea împrumutului financiar din partea României și disponibilitatea FMI de a semna un acord de finanțare pentru Moldova.

Ce înseamnă această reușită? Că, pe fundalul unei crize politice, financiare și de încredere, formațiunea politică care deține funcția executivă a  demonstrat mobilizare și acțiune.

Sociologii moldoveni afirmă că alegerile prezidențiale îl avantajează pe Igor Dodon și că el are cele mai mari șanse să acceadă în turul doi. Dodon preferă să îl aibă concurent în turul doi pe Andrei Năstase - ca să dea cu el mai ușor de pâmânt. Unii comentatori politici consideră că doamna Sandu, “americanca”, are forță să îl învingă pe liderul socialist. Există însă și voci care afirmă că, în turul doi, și Marian Lupu, candidatul PDM, are suficient potențial de câștig.  Inflația de sondaje care are loc în ultima vreme este și ea o armă electorală.

Devine clar că poziționările care au loc în prezent, aproape de mijlocul campaniei prezidențiale din 30 octombrie, se fac pentru încleștarea electorală care va avea loc după, pe 13 noiembrie, data probabilă a celui de al doilea scrutin prezidențial. Abia atunci va începe canonada electorală, acum  se strânge muniția.

.

CÂND NOVORUSIA VINE PESTE NOI

Novorusia are toate șansele să vină peste noi. Când? Pe 13 noiembrie, după turul doi al prezidențialelor, dacă Igor Dodon ajunge președinte. S-ar părea că președintele României chiar își dorește ca statul român să aibă graniță comună cu rușii  (ori cineva l-a obligat) căci, împreună cu Federica Mogherini a anunțat că  nici Bucureștiul și nici Bruxelles-ul nu se vor amesteca în campania electorală din Republica Moldova. „Moldova este importantă pentru UE. Am convenit să avem o abordare comună în ceea de priveşte Moldova. Să aibă o viaţă democratică solidă şi să-şi continue un parcurs care va fi îndreptat spre Europa. Am convenit că ar fi incorect să ne implicăm în procesul electoral, să ne implicăm pentru un candidat sau altul, în campania electorală", a declarat preșdintele român.

Între timp, un alt sondaj de opinie confirmă ceea ce se cunoștea deja - că liderul socialiștilor, Igor Dodon, se află pe primul loc în preferințele electoratului moldovean. Potrivit studiului, 33,9% din cei chestionați ar vota pentru președintele Partidului Socialiștilor Igor Dodon, iar 12,6% pentru președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase. 11,8% dintre chestionați au declarat că ar vota pentru președintele Partidului Democrat Marian Lupu, iar 10,1% – cu liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu. Distanța dintre candidatul socialist și restul plutonului de alergători te pune pe gânduri, nu-i așa?

În schimb o investigație jurnalistică afirmă că Partidul Socialiștilor ar fi primit un milion de dolari din conturile unei firme off-shore din Bahamas. Dacă veridicitatea acestei anchete ar fi confirmată de judecători, Igor Dodon riscă să fie exclus din cursa prezidențială. Să fie oare posibil așa ceva? Doar dacă sunt dovezi foarte solide!

După ce oficialii europeni și cei români au anunțat că nu vor influența desfășurarea campaniei electorale din Republica Moldova, aflăm, colac peste pupăză, că la Chișinău și Tiraspol vine Dimitri Rogozin. Mai mulți comentatori politici de la Chișinău au remarcat că vizita lui vicepremierului rus responsabil pentru negocierile în problema transnistreană are loc în plină campanie pentru alegerile așa-zisului lider al administrației de la Tiraspol, dar și a campaniei electorale pentru alegerile președintelui Republicii Moldova, fapt care ar putea încuraja și mai mult forțele politice loiale Federației Ruse. 

Aflat la Washington, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, beneficiar al informațiilor acumulate de Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova, a afirmat că Rusia se implică în campania electorală din Republica Moldova. Într-o declarație de presă, Candu a spus că Moscova "finanțează partide și lideri politici' de la Chișinău și că susține protestele împotriva guvernului moldovean. Potrivit lui Candu, Chișinăul suspectează Rusia "de manipularea mass-media și de propagandă'. Ca exemplu al provocărilor ruse el a menționat recentele manevre militare pe care Moscova le-a întreprins în ultimele luni în regiunea transnistreană împreună cu trupele separatiste de la Tiraspol. Reprezentantul oficial al Ministerul de Externe al Federației Ruse, a calificat aceste declarații drept "speculaţii" menţionând  că "afirmațiile nu au rămas neobservate la Moscova".

Nu cred că, la Chișinău, voalata amenințare a oficialilor ruși a fost tratată cu indiferență. De asta, afirm că neasteptata întâlnire dintre premierul Pavel Filip și președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a avut și alte subiecte decât cele anunțate oficial. 

Zilele trecute, cei doi oficiali s-au întâlnit la punctul de trecere Palanka-Maiaki-Udobnoe, la 60 de km de Odessa. În cadrul întâlnirii s-a discutat deschiderea a două puncte comune de traversare a frontierei moldo-ucrainene, unul la Palanca altul la Pervomaisk. Agenția Interfax Ukraina scrie că pe agenda discuțiilor a fost prezentă și problema reglementării conflictului transnistrean în formatul de negocieri „5+2”. Nu cred că numai ea.

Cu siguranță, factorii de decizie de la Kiev cunosc realitatea faptului că actualul guvern de la Chișinău se împotrivește dorințelor  rusești de mărire a numărului militarilor din Grupul Operativ al Trupelor Ruse dislocat la Tiraspol. Creșterea prezenței militare ruse în enclava separatistă din apropierea regiunii Odessa, enclavă care se află în spatele liniei de rezistență pe care armata ucraineană o depune la Mariopol, se poate transforma într-un risc de securitate militară la adresa Ucrainei. Un număr mai mare de soldați și tehnică militară în regiunea transnistreană ar putea spori tentațiile strategilor de la Kremlin pentru lansarea unui atac asupra regiunii Odessa care să pornească dinspre Tiraspol. Asta ar putea însemna o dezvoltare mai rapidă a planului rus de construire a Novorusiei. Venirea lui Igor Dodon în fruntea statului moldovean poate să micșoreze rezistența autorităților moldovene la inițiativa rusă de creștere a cifrei de soldați dislocați în Tiraspol ori, așa cum a afirmat generalul Constantin Degeratu în cadrul unei recente emisiuni de televiziune,  să instaleze în teritoriul separatist rachete Iskander.

Reținerea omului de afaceri Veaceslav Platon de către Serviciile de Securitate al Ucrainei a fost un gest de amabilitate pragmatică la adresa Chișinăului, de asta, la întâlnirea cu premierul Filip, dincolo de declarațiile oficiale, nu exclud probabilitatea ca președintele ucrainean să fi transmis și documentele pe care SBU le-a confiscat pe 25 iulie, data la care a fost reținut Platon - acte care ar putea demonstra veridicitatea faptului că Platon ar fi finanțat formațiunea politică condusă de Igor Dodon. 

Dacă aceste documente există, și nu mă îndoiesc de existența lor, oficialii moldoveni ar avea temeiul legal pentru eliminarea din cursa electorală a liderului socialist. Un gest deosebit de riscant – Dodon, cu ajutorul propagandei ruse, ar putea să își scoată simpatizanții în stradă și atunci întregul proces electoral ar putea fi deturnat.  

Într-un material semnat recent, Iulian Chifu afirmă că varianta cea mai proastă de dezvoltare a scenariului Dodon președinte este cea în care el intră în război cu publicul și cetățenii, în care înjură România și cere federalizare. Exact ceea ce nu își dorește Kievul. 

Desigur, cea mai fericită variantă este cea în care Igor Dodon ar pierde turul doi al alegerilor prezidențiale. Probabil, așa ceva poate să se întâmple, dar la fel de bun ar fi și scenariul potrivit căruia, Dodon ajunge președinte, dar este convins să facă compromisuri.

De asta, semnalul neașteptatei întâlnirii Filip-Poroșenko ține de  analiza și evitarea scenariilor în care Dodon, șef al statului moldovean, ar avea pârghii prin care să atenteze la securitatea Ucrainei ori, indirect, a României. Chiar dacă, prin vocea lui Iohannis, oficialii europeni au spus (ori, datorită evenimentelor din Siria, unde Ambasada României încă mai funcționează, au fost obligați să declare așa ceva) că nu se implică în jocul electoral moldovenesc, sunt sigur că există suficient de mulți actori, care, la fel de interesați ca și Bucureștiul, au transmis, pe canale oficiale/neoficiale, că actualul status quo geopolitic din regiune, unul care dezavantajează Federația Rusă, trebuie păstrat. Altfel, Novorusia vine peste noi toți.

VA DA MÂNA IOHANNIS CU DODON? ORI VA ÎNCHIDE FRONTIERA DE EST A ROMÂNIEI?

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, amenință cu proteste violente dacă va fi scos din cursa electorală. Candidatul Partidului Socialiștilor la şefia statului moldovean spune că are susținerea a jumătate de milion de moldoveni: „Pentru mine au semnat cinci sute de mii de cetăţeni. Toţi vor veni la Chişinău să protesteze. Aşa că, să nu se joace cineva cu focul şi să mă excludă din campane”. După ce jurnaliștii de la RISE Moldova au publicat o investigaţie potrivit căreia Dodon ar fi finanţat de către o companie offshore, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a solicitat Comisiei Electorale Centrale să verifice provenienţa resurselor financiare ale Partidului Socialiștilor. 

Opoziția parlamentară este gata să înainteze o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Filip. Liderul socialist a recunoscut că a discutat această inițiativă cu deputații comuniști și că aceștia sunt gata să semneze moțiunea. „La următoarea ședință a Parlamentului vom înainta o nouă moțiune de cenzură", a subliniat Dodon.

În schimb, opoziția extraparlamentară îi îndeamnă pe moldoveni să iasă la proteste împotriva președintelui Nicolae Timofti. Membrii Partidului Demnitate și Adevăr au chemat cetățenii să își arate nemulțumirea față de decizia șefului statului moldovean de a promulga cele șapte legi pentru care cabinetul de miniștrii și-a asumat responsabilitatea. Potrivit echipei conduse de candidatul Andrei Năstase, cele șapte legi ar trebui anulate. Mai mulți oficiali moldoveni au recunoscut că adoptarea celor șapte legi au fost o precondiție pentru semnarea acordului de finanțare cu Fondul Monetar Internațional.

Proteste au fost anunțate și de către agricultorii moldoveni după ce guvernul a tăiat 200 de milioane de lei din subvențiile destinate sectorului agricol.  Probabil, nemulțumirea fermierilor a fost alimentată de către vicepreședintele Partidului Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, care anterior a deținut funcția de președinte a Uniagroprotect, o influentă asociație a producătorilor agricoli din Republica Moldova. Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a dat asigurări  că, în primul trimestru al anului 2017, agricultorii  își vor primi banii.

Sunt create premisele pentru ca, la examinarea unei noi moțiunii de cenzură, strada să pună suficientă presiune pe deputați pentru ca aceștia să demită guvernul. Triunghiul Năstase, Usatâi, Dodon nu își dorește un nou memorandum cu FMI și deblocarea finanțărilor externe pentru Republica Moldova. De ce? Pentru că Moldova ar beneficia de o asistență externă de aproximativ 483 de milioane de dolari, adică de două ori mai mult decât în 2015 și cu 15% peste nivelul din 2014 – suficient pentru ca stabilizarea Republicii Moldova să fie ireversibilă.

Să presupunem că afirmația lui Igor Dodon este adevărată - jumătate de milion de cetățeni moldoveni și-au dat promisiunea că vor vota pentru el. Chiar și cu această realitate în față, nu îi este destul pentru a câștiga alegerile din primul tur de scrutin. Cu siguranță, alegerile prezidențiale vor avea și un tur doi. Întâlnirile, publice ori secrete, liderului socialist cu Usatâi și Năstase ne vorbesc despre o coordonare a acțiunilor îndreptate împotriva cabinetului Filip și actualei coaliții parlamentare. Ne aducem aminte că, la o emisiune televizată, Andrei Năstase a fost de acord cu Dodon și Usatîi să pună pauză pe procesul de integrare europeană al Moldovei. Probabil, înaintea turului doi, simpatizanții Partidului Nostru și ai Partidului Demnitate și Adevăr vor fi îndemnați să voteze pentru candidatul Partidului Socialiștilor. Discursul anti-Plahotniuc pe care îl auzim la instituțiile media aflate în siajul Partidului Demnitate și Adevăr are ca principal scop construcția motivațională a unui vot pro-Dodon.

 

Liderul socialist a promis reorientarea strategică a Republicii Moldova către Federația Rusă și federalizarea statului, cu un veto al Tiraspolului față de politica externă a Chișinăului. Asta înseamnă desprinderea Moldovei de drumul ei occidental. 

Din calitatea de șef al statului, discursul lui Igor Dodon va fi suficient de vocal pentru a provoca un conflict între instituția prezidențială și cea parlamentară, conflict care, am mai spus-o, poate duce spre tulburări publice în masă. O ruptură de FMI, de Uniunea Europeană și de România duce obligatoriu la încetarea oricăror ajutoare materiale și a programelor financiare destinate implementării reformelor. În condițiile în care Federația Rusă trece printr-o gravă recesiune și nu are bani nici pentru sine, subvenții financiare destinate Chișinăului nu vor exista. Abia atunci, viața între Prut și Nistru, se va transforma într-o adevărată tragedie. 

Ce vor face autoritățile române dacă un sfert din cei 400 de mii de cetățeni români cu domiciliul între Prut și Nistru, vor bate la porțile României în încercarea de a evita coșmarul incapacității de plată a statului Republica Moldova?  

Cum vor reacționa oficialii români în fața acestui uriaș val migraționist? Va închide Iohannis frontiera est a României? Nu au cum, cei care vor solicita azilul economic vor fi cetățeni români! Dar dacă, in extremis, vor proceda așa?

Probabil, zilele trecute, când șeful statului român a discutat la CSAT despre Republica Moldova și a spus că își dorește o relație “mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă”, a avut în minte acest coșmaresc scenariu și implicațiile pe care le-ar aduce venirea lui Igor Dodon la președinția statului moldovean. Nu cred că președintele Iohannis și-ar dori, la Palatul Cotroceni, să dea mâna cu Dodon.

 

Elaborarea unei strategii de comportament al României cu Republica Moldova trebuie să ia în calcul și nedoritul scenariu în care, puși să aleagă între ruși și europeni, moldovenii cu cetățenie român și-ar lăsa averile și ar solicita repatrierea lor în România. 

Tocmai pentru a nu se întâmpla astfel de permutări de populație, România susține în prezent construcția instituțională, cooperarea economică și finanțarea Republicii Moldova, susține acțiunea europeană a guvernului de la Chișinău și își dorește ca electoratul să aleagă la prezidențialele din 30 octombrie un președinte pro-european.