LA REVEDERE DOMNULE TAPIOLA

Pleacă undeva? Cred că va pleca mai curând decât se așteaptă. La Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, la începutul lunii aprilie a fost lansată o dezbatere publică pentru desemnarea unui Înalt Reprezentant al UE pentru Republica Moldova. Această numire presupune retragerea actualului șef al Delegației UE în Republica Moldova, domnul Tapiola. 

Inițiatorul acestei dezbateri, europarlamentrul Siegfried Mureșan, consideră că, în fiecare zonă de conflict sau în fiecare stat care are o importanță strategică pentru UE ori există sau au loc o serie de evenimente care necesită o atenție sporită din partea UE, Bruxelles-ul ar trebui să își numească câte un Înalt Reprezentant. Aflat la vecinătatea UE, Moldova beneficiază de calitatea de stat strategic al UE.  

Siegfried Mureșan consideră că UE, prin reprezentantul său la Chișinău, trebuia să aibă un rol mai activ în politicul moldovean. "În Moldova, de-a lungul perioadei de instabilitate politică, de la căderea Guvernului Streleț, din octombrie, până la punerea în funcțiune a actualului guvern, Uniunea Europeană trebuia să facă mai mult, trebuia să joace un rol mai activ. Să nu se rezume a observa, a monitoriza evoluțiile și a-și manifesta disponibilitatea de a lucra cu orice guvern de la Chișinău. Jucătorul din Est este activ în Moldova la fiecare etapă, nu ajunge ca noi să spunem că vrem ca lucrurile să iasă bine la sfârșit, fiindcă nu vor ieși bine dacă nu suntem și noi activi în fiecare etapă ", a declarat, la începutul lunii aprilie domnul Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European.

Domnul Mureșan are dreptate. La Chișinău, ambasadorul Tapiola a monitorizat indiferent evoluțiile politice din Chișinău și a spus în public că nu contează direcția de dezvoltare a statului moldoveneasc, stânga sau dreapta, important să meargă înainte!

Hm! Șocantă și tristă declarație, "a merge orbește înainte înseamnă să dai cu oiştea în gard, cu capul în zid sau direct în prăpastie"! Afirmația îl descoperă total pe ambasadorul Tapiola – un diplomat rece și fără suflet, care a bifat încă o țară din lunga listă a statelor în care a activat.  Domnia sa face parte din categoria eurocraților, de asta, pe tot parcursul crizei moldovenești, din octombrie până la sfârșitul lunii ianuarie, a preferat să nu se implice, aflându-se în confortabila zonă a corectitudinii politice fără a lua apărarea politicilor europene de vecinătate ori să susțină politicile venite din partea pro-europenilor de la Chișinău.   

Vă aduceți aminte? Domnul Tapiola a spus că va lucra cu orice guvern va veni, în orice orientare ar da-o alegătorii Republicii Moldova, că va susţine reforma instituţională şi atât. Ce se ascunde în spatele acestei afirmații? Faptul că nu este interesat dacă reformele europene, care ar trebui să fie efectuate de Moldova, vor progresa sau nu, pentru domnia sa nu contează consolidarea democraţiei, a statului de drept, ori a instituţiilor pe model european, nu contează combaterea corupţiei ori dezvoltarea unei cât de mici prosperităţi pentru cetăţenii moldoveni, pentru domnul Tapiola contează doar statutul pe care îl deține în Moldova și avantajele adiacente acestui statut.

În discursul din plenul Parlamentului European, domnul Mureșan a spus că, în opinia sa, există în UE "o ruptură între diplomații care monitorizează situația în state precum Republica Moldova, dar nu au putere de decizie și nu au acces și influență politică asupra factorilor de decizie din acele țări la nivelul cel mai înalt", și Înaltul Reprezentant pe Politică externă al UE, Federica Mogherini. "Doamna Mogherini are de gestionat împreună cu comisarul pentru Extindere și Politică de vecinătate o mulțime de țări și o mulțime de conflicte. (...) O singură persoană acordă zilnic atenție asupra a 20 de țări, 20 de conflicte. Situația din Republica Moldova, situația din Macedonia, unde a fost nevoie europeană pentru organizarea unor noi alegeri. Vedem escaladarea conflictului din Nagorno-Karabah, nu mai vorbesc de situația din Ucraina, Crimeea", a afirmat Mureșan. El a adăugat că "sunt situații în care, dacă reacționezi cu 24 de ore prea târziu, riști ca multe lucruri să fie deja pierdute" și că Moldova are nevoie și acum de un Înalt Reprezentant, pentru implementarea acordului de asociere la UE. 

Europarlamentarul român are dreptate – atitudinea unor ambasadori europeni nu face casă bună cu statutul domniilor lor! Rateurile înregistrate de UE în Moldova, Ucraina și Georgia se datorează și unei proaste selecții a reprezentanților UE în aceste state. 

Reprezentantul UE în Republica Moldova, domnul Tapiola,  și-a permis să iasă din zona de confort pe care o dă corectitudinea politică doar în zona intimă a restaurantelor, acolo unde, probabil excitat de vinul bun și de compania plăcută, dă note și etichetează. În spațiul public domnia sa respectă suveranitatea moldovenilor: „Vor să o ia spre Est, foarte bine, treaba lor. Eu sunt doar ambasador aici, şi lucrez cu oricine. Şi, în principiu, nici nu mă interesează ce fac, odată ce le-am spus e nenumărate ori, nu fac reforme, nu înţeleg obiectivele strategice, să se descurce!” Domnul Iulian Chifu nota într-un comentariu recent că precepția cetățeanului moldovean despre UE poate fi reproșată UE însăși: slăbiciunilor și vulnerabilităților sale și cu certitudine activității neinspirate sau a inacțiunii domnului Tapiola.

Când pleacă domnul Tapiola? În curând. Și pentru că România este cea care în aceste momente girează, politic și financiar Moldova, poate noul Înalt Reprezentant al UE la Chișinău ar trebui să fie cetățean român. Ar fi avantajos pentru toate cele trei părți – partea română ar avea un control exigent asupra împrumutului acordat Moldovei, partea moldavă ar ști că atitudinele Înaltului reprezentant al UE la Chișinău ar fi bine intenționate și nu ar sta sub conul de umbră al unor  finlandizări, Bruxelles-ul ar ști că statul român are interesul ca la granița lui estică să fie păstrată pacea și implementate reformele care să apropie spațiul pruto-nistrean de standardele europene. 

Trei avantaje obiective care ne dau siguranța faptului că domnul Tapiola va pleca. Așa că, nici un fel de revedere – adio și un praz verde!

ANDREI NĂSTASE CANDIDATUL COMUN AL OPOZIȚIEI LA PREZIDENȚIALE ?

Sondajul realizat la comanda IRI afirma că Partidul Platforma DA ar avea o susținere de 12% în teritoriu și 19 % în municipiul Chișinău. Potrivit acestor date sociologice numărul de participanți la mitingul organizat de domnul Năstase în 24 aprilie trebuia să fie unul impunător. Presa din Republica Moldova a vehiculat cifra de trei – patru mii de participanți la protest. 

Numărul mic de participanți la protest ar putea fi motivat de faptul că organizatorii au ales prost data acestui miting – în 24 aprilie, anul acesta  a picat duminica Floriilor, sărbătoare religioasă importantă. Organizatorii afirmă că au întîmpinat greutăți în aducerea participanților la miting – întreprinderile de transport auto, la comanda puterii, ar fi refuzat să le ofere serviciile. Chiar și în aceste condiții, numărul participanților ar fi trebuit să fie mai mare – sondajul IRI vorbește despre un suport de 19% pentru Partidul Platforma DA în muncipiul Chișinău. Unde este acest suport? Nu l-am văzut!

Prezența slabă a susținătorilor domnului Năstase în PMAN a făcut ca protestul să înceapă cu o întârziere de o oră. Alături de liderii acestei formațiuni politice au luat cuvântul deputații PLDM, Tudor Deliu și Maria Ciobanu. În mulțime au fost văzuți alți deputați liberal democrați, domnul Chiril Lucinschi și domnul Angel Agachi. Pe site-ul PLDM a fost anunțat faptul că această formațiune politică va participa la protestul organizat de Partidul Platforma DA. Președintele în exercițiu al PLDM, domnul Streleț, nu a fost văzut în PMAN, probabil domnia sa a predat președinția acestei formațiuni politice către altcineva – sunt voci care spun că în aceste momente ștampila PLDM s-ar afla la vicepreședintele acestui partid, domnul Pistrinciuc.

Prezent la o emisiune de televiziune, proaspătul exilat din grupul politic parlamentar al PLDM, domnul deputat Ghilețchi, a afirmat că ar fi posibilă o migrație a unor deputați PLDM către Platforma DA. Probabil că previziunile domnului Ghilețchi deja se întâmplă. Asta înseamnă că, încet, dar sigur, PLDM-ul se destramă.   

Prezența redusă a simpatizanților domnului Năstase în PMAN a făcut ca un nucleu de susținători ai domniei sale să devină agresiv și, în disperare, să arunce cu pietre în forțele de ordine. Acestea au folosit gaze lacrimogene pentru a-i  dispersa. Cu această ocazie s-a observat că liderii protestului au pierdut controlul asupra simpatizanților lor. Asta nu îi scuză de responsibilitate. Menținerea ordinii publice în cadrul unor mitinguri și demonstrații aparține atât organizatorilor cât și a angajaților MAI. La mitingul din 24 aprilie angajații MAI au procedat în mod profesionist – cu câteva zile înaintea organizării acestui miting de protest, ministrul afacerilor interne, domnul Jizdan a spus că a luat toate măsurile pentru a nu admite tulburări în masă. Modul rapid de reacție al polițiștilor pentru a stopa tulburările la care s-u dedat simpatizanții domnului Năstase ne vorbește despre faptul că, polițiștii moldoveni au învățat lecția din ianuarie 2016, atunci când protestatarii au reușit să intre în clădirea Parlamentului Republicii Moldova.

Televiziunile de știri din România au ignorat mitingul de protest din 24 aprilie. În buletinele de știri evenimentul a ocupat spațiu foarte restrâns. Nici o televiziune nu și-a trimis corespondenții la Chișinău pentru a relata despre eveniment. Acest lucru vorbește despre faptul că, pentru factorul politic românesc, opoziția de la Chișinău nu mai prezintă interes. 

Prezentat de către o serie de instituții media ca un eveniment care ar fi trebuit să schimbe agenda politică a zilei, mitingul din 24 aprilie a fost un mare fâs. Partidul Platforma DA, PLDM-ul și susținătorii doamnei Maia Sandu, nu au reușit să impună agenda protestelor în mentalul colectiv al cetățenilor moldoveni. Iar acest lucru vorbește despre faptul că cetățeanul s-a săturat de proteste și a devenit conștient de faptul că Moldova are nevoie de stabilitate. Guvernul domnului Filip a demonstrat că poate face acest lucru. De la București vin semnale că la sfârșitul lunii aprilie prima tranșă a împrumutului acordat Moldovei va sosi la Chișinău. Probabil, organizarea de către opoziție a unor dezordini în masă ar fi trebuit să întârzie venirea acestor bani în Moldova. Nu s-a reușit.

Opoziția politică a pierdut bătălia pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. În atare condiții, lupta politică va continua pe palierul prezidențial – probabil, opoziția de dreapta își va concentra atenția pe găsirea unui candidat pentru alegerile prezidențiale. Sunt voci care o văd pe doamna Sandu în această postură. Chiar dacă domnia sa stă bine în sondajele electorale, nu cred că doamna Sandu are suficientă forță pentru a face față unei curse electorale împotriva domnului Dodon. Cu siguranță, dezbaterile pentru aflarea unui candidat comun  al opoziție pentru cursa prezidențială va fi intresantă. De asta, viața politică din Moldova ne va mai oferi surprize.   

MAIA VERSUS DODON ?

Rezultatele unui sondaj de uz intern realizat de Institutul Internațional Republican (IRI) au fost date zile acestea publicității. Potrivit acestor rezultate, dacă ar avea loc alegeri parlamentare doar șase formațiuni politice ar accede în viitorul Parlament moldovean. Nimic nou, rezultatele altor cercetări sociologice au arătat același lucru. Ineditul datelor prezentate de sondajul IRI apare în diferențele apărute între intențiile de vot la nivel național și cele existente în capitala Republicii Moldova. 

Potrivit acestor date cercetarea arată că, pe cuprinsul întregii Moldove, alegerile ar fi câștigate de formațiunea politică a domnului Usatâi, Partidul Nostru cu 21%, urmat de PSRM cu 20, Platforma DA și PAS cu câte 12 procente. În viitorul legislativ ar mai accede, PDM cu 7% și PCRM cu 6. Datele prelevate în municipiul Chișinău spun că  formațiunea politică pe care o construiește doamna Maia Sandu ar acumula la un eventual scrutin parlamentar 21%, Platforma DA și PSRM 19%, iar în Parlament ar mai ajunge doar formațiunea politică a domnului Usatâi, Partidul Nostru cu 12%. Datele arătate de către sondajul IRI arată că, atât la nivel național cât și în capitala statului moldovean, Partidul Liberal se află pe ultimul loc în intențiile de vot.

Trei elemente mă fac să pun la îndoială faptul că rezultatele acestei cercetări sociologice ar arăta cu precizie intențiile de vot ale cetățenilor moldoveni. Iată care sunt acestea.

De obicei, rezultatele cercetărilor sociologice făcute la comanda NDI (National Democratic Institute) ori IRI (International Republican Institute) erau prezentate doar către formațiunile politice care au reprezentare parlamentară. De la o vreme aceste date sunt prezentate către public. De ce? Este foarte ciudat că, exact înaintea mitingului de protest organizat de către Partidul Platforma DA, aceste date au apărut în spațiul public. 

Rezultatul acestor cercetări sociologice este absolut defavorabil Partidului Liberal. Potrivit sondajului Partidul Liberal ar acumula același punctaj electoral (2% la nivel național, 3% pe Chișinău) ca și al PLDM, partid care a fost părăsit de șapte deputați și a cărui lider planează suspiciunea de corupție pasivă. La capitolul încredere, liderul Partidului Liberal, domnul Ghimpu, ar acumula un procent de doar 1% pe țară și 2% pe Chișinău, aflându-se la coada acestui clasament de încredere. Potrivit datelor culese de către sociologii Asociației Sociologilor și Demografilor moldoveni, între 1 – 10 aprilie, Partidul Liberal ar acumula 4,9 %.  Nu cred că nucleul dur de simpatizanți ai liberalilor moldoveni s-a redus la 2-3 la sută atât de rapid. Este o scădere mult prea dramatică pentru a fi adevărată. 

Potrivit datelor IRI trei politicieni - Renato Usatîi, Igor Dodon și Maia Sandu – beneficiază de cea mai mare încredere din partea moldovenilor. Domnul Usatîi se bucură de cea mai mare cifră – 27%, urmat de Igor Dodon – 24%, Maia Sandu – 16%. Potrivit acestor date, în eventualitatea că ar fi putut participa la alegerile prezidențiale, domnul Usatîi și domnul Dodon s-ar ar ajunge în turul doi al prezidențialelor. Tot potrivit datelor IRI, grupul de inițiativă pentru constituirea PAS ar acumula, la nivel național, 12 la sută din simpatiile de vot.  În sondajul realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, neînregistrata formațiune politică a doamnei Sandu ar fi votată de 7,5 la sută din cetățenii cu drept de vot. Constatăm, la doar zece zile distanță o creștere de 4,5 puncte procentuale. Nu e prea mult?

Cele trei elemente pe care le-am prezentat vin să îmi întărească concluzia că scopul prezentării publice a rezulatelor sondajului efectuat la comanda IRI este unul de modelare a opiniei liderilor de partid și ai opiniei publice moldovene. Concluzia pe care o trag este simplă: rezultatele prezentate vor să întărească percepția potrivit căreia doamna Sandu, care se află pe locul trei în clasamentul de încredere al populației, ar trebui să fie candidatul dreptei la alegerile prezidențiale. În condițiile în care domnul Usatîi nu poate participa la cursa prezidențială – nu are 40 de ani – doamna Sandu ar trebui să fie cea care să se bată în turul doi cu domnul Dodon. De ce? Pentru că, potrivit acestor rezultate sociologice, alți potențiali candidați au încredere scăzută: Marian Lupu – 6%, Iurie Leancă – 6%, Ion Sturza, Zinaida Grecianîi, Oazu Nantoi - câte 3 la sută, Vlad Filat – 2%, iar Dorin Chirtoacă, Pavel Filip și Mihai Ghimpu se bucură de încrederea a câte unui procent din populație.

Maia Sandu unic candidat al dreptei politice moldovenești? Se pare că undeva, cineva. scrie asemenea scenarii. Scenarii bazate pe percepții.  

Că e vorba despre percepții electorale, o spune și gestul politic al liberal-democraților moldoveni (aripa Filat) care au anunțat că vor participa la protestul organizat de Partidul Platforma DA. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a PLDM. Unii observatori politici notează faptul că, în aceste condiții, cei care au făcut posibilă dispriția miliardului vor protesta alături de cei care spun că aceștia trebuie băgați la pușcărie. Probabil este o exagerare. Gestul făcut de către liberal democrați este unul care dă veridicitate supoziției unor comentatori politici moldoveni care afirmau că în spatele protestelor organizate de Platforma Civică DA ar fi domnul Filat și domnii Țopa și reprezintă, probabil, începutul unei acțiuni politice care va duce la migrarea unor deputați liberal democrați către formațiunea politică condusă în prezent de domnul Năstase. Alianța dintre liberal democrați (aripa Filat) și Partidul Platforma DA nu ar fi fost posibilă dacă domnul Usatîi și simpatizanții săi ar fi fost prezenți la acest protest. 

Repet: rezultatele acestui sondaj de opinie au apărut cu doar câteva zile înaintea mitingului de protest organizat de către domnul Năstase și echipa. Apariția acestor rezultate vine să-i demonstreze domnului Năstase, care anterior a vorbit despre un candidat unic al dreptei politice moldovenești la președinție, că decizia luată de simpatizanții săi, de a nu accepta un alt candidat în afară de el, este proastă.

Datele prezentate de IRI sunt în primul rând o provocare la adresa domnului Năstase, erodează încrederea într-un potențial candidat al liberalilor la prezidențiale și pun în mintea moldovenilor mitul - Maia, salvatoarea Moldovei.

Maia contra Dodon? Să o văd și pe asta. Nu știu de ce sunt sceptic, nu cred că rezulatul ar fi același ca al biblicei bătălii dintre David și Goliat. Dar mai știi?