SCURTA DE MARȚI – UNDE-I MUSTĂCIOSUL? SAU „LUPTA” LUI USATÂI

L-ați văzut cumva? S-a întors în Moldova? La sfârșitul lunii noiembrie se lăuda că vine acasă.  Vine și își asumă cheltuielile de eliberare a membrilor echipajului luați prizonieri în Afganistan. Așa a spus. E un material video pus de el pe Facebook. „Înţeleg cât de greu le este acum familiilor lor şi sunt gata să-i susţin în această perioadă grea”, așa a promis mustăciosul. 

Nu a venit.

Nu a fost în Moldova nici atunci când simpatizanții lui s-au dus la Condrița pentru a-i cere președintelui Nicolae Timofti demisia. Pe 29 noiembrie câteva sute de oameni și-au manifestat nemulțumirea pentru faptul că șeful statului moldovean le-ar fi promis o întrevedere dar nu s-a ținut de cuvânt.  Păi dacă mustăciosul nu e în Moldova cu cine ați fi vrut să se întâlnească președintele? Cu mâca?
Nici pe data de 2 decembrie, când socialiștii moldoveni și-au adunat susținătorii în fața Parlamentului moldovean, mustăciosul nu a fost prezent. Pe 1 decembrie, liderul PSRM, domnul Dodon,  declara că oamenii adunați în fața Parlamentului vor pune presiune pe corpul de deputați pentru ca aceștia să-i demită pe cei care se fac responsabili de dispariția miliardului. Observatorii fenomenului politic din Moldova se așteptau ca alături de socialiști să fie prezenți și simpatizanții mustăciosului. 

Nu au fost.

Că e vorba de puterea exemplului. Susținătorii formațiunii politice Partidul Nostru, au luat ca model comportamentul șefului lor, domnul Usatâi ( în limba rusă usatâi înseamnă mustăcios). Dacă Usatâi nu e pe loc, pentru ce ar trebui să apară ei la demonstrații? 

Ministrul moldovean de interne spune că în fața Ministerului Agriculturii, acolo unde erau corturile lui Usatâi nu mai dormea nimeni. Ce nu e corect în declarația asta? Protestatarii au văzut că liderul lor nu e lângă ei și au plecat acasă. Că doar n-or să stea în frig în fața Ministerului Agriculturii în timp ce Usatâi stă prin restaurante și cluburi de lux ?! Așa că nu cred în declarația în care mustăciosul ne spune că nu va înceta protestele. Acum trotuarul din fața Ministerului Agriculturii este liber - corturile lui au dispărut. „Oamenii, care protestează în fața ministerului Agriculturii, vor trece în orășelul din fața Parlamentului, care va fi amenajat corespunzător și va putea găzdui toți protestatarii”, se spune în declarația formațiunii politice Partidul Nostru. O fi, dar acolo am văzut doar steagurile socialiștilor moldoveni, steagurile lui Usatâi nu le-am văzut.

Pentru că mustăciosul stă mai mult la Moscova decât la Chișinău, Dodon și echipa lui au rămas să lupte cu puterea (atât cât a mai rămas din ea) de unii singuri. Cu cine-o lupta la Moscova Usatâi? Cu boala? Că era bolnav. Mai e în spital? Ori luptă cu fetele și cu paharul? Că la Nijnii Novgorod, într-un club era tare vesel. 

Pun la îndoială faptul că Renato Usatâi mai este și în prezent bolnav. Explic. În ultimele materiale video difuzate, acolo unde ne asigura că municipiul Bălți va îmbrăca haine de sărbătoare, arăta bine. Nu era tras la față. Nu avea cearcănele bolii în jurul ochilor. Ne-a spus că pe data de 15 decembrie la Bălți se va inaugura bradul de Crăciun. Va veni și el acolo? Nu trag nădejde că primarul de Bălți va veni în curând  în Moldova. De ce? Pentru că a șters putina la timp. Adică a înțeles rapid că în complicata ecuație de putere care încearcă să se rezolve acum în Moldova, domnia sa era/este un factor neglijabil. De care marii jucători se pot lipsi. Usatâi a înțeles că atât timp cât coaliția parlamentară nu este formată, poate fi o monedă de schimb. Fuga este rușinoasă dar e sănătoasă. Mai ales când ești cu musca pe căciulă! 

Notam că opinia publică îl consideră pe Usatâi a fi sursa primară a înregistrării partidei de amor a domnului Filat – un asemenea afront poate trece nesancționat?  Mai are și alte înregistrări de acest tip? Probabil, afirmația lui Usatâi, că nu este autorul filmului, este veridică. Probabil nu mai are alte filmări. Dar inițial, în primele momente, mustăciosul s-a lăudat tuturor că e cel mai tare din parcare și că face și drege. Gura bate curul, așa spunea bunică-mea. Pe bună dreptate! Tocmai pentru că este un lăudăros care nu a realizat greutatea cuvintelor care le spune, îi este teamă să mai revină în Moldova. Iar acest lucru dă rău la aderenții pe care-i are. De asta și simpatizanții lui sunt din ce în ce mai dispersați. 

Dacă dreapta politică, din pricini de subtilizare a unui miliard, este guralivă și dezbinată,  radiografia stângii politice moldovenești arată ca Moldova după creșterea prețurilor și a tarifelor – tăcută și mohorâtă. Usatâi dă exemplu prost simpatizanților și își pierde din aderenți ( sondajul BOP din 8 decembrie va confirma acest lucru). Comuniștii moldoveni mimează că sunt în opoziție și visează să își vândă cât mai scump votul pentru instaurarea unei guvernări de dreapta. Rolul PCRM-ului, ăsta e – pe banca de rezervă, gata să răspundă chemărilor pentru formarea viitorului cabinet de miniștri. Să fim sinceri – e ultimul tangou politic al domnului Voronin!  

În sumbrul tablou al stângii,  socialiștii arată nițel mai răsărit. Nu-i lăudăm, facem comparații. Zicem doar că, pe acest fundal, frica lui Usatâi îi convine domnului Dodon.

DILEMELE PLDM-ULUI : OPOZIȚIE ORI ALEGERI ANTICIPATE?

Parlamentul Republicii Moldova, pe 2 decembrie, a desfășurat o sesiune specială dedicată dispariției unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Înaintea ședinței propriu zise, deputații PLDM și ai PSRM au cerut ca audierea factorilor de decizie prezenți în Parlament ( procurorul general, directorul CNA, directorul BNM, ministrul de finanțe și directorul SIS) să se desfășoare într-o ședință publică. Prin votul comun al comuniștilor, al deputaților PDM și ai liberalilor moldoveni, audierea procurorului general s-a desfășurat cu ușile închise. 

Din audierile publice ale celorlalți responsabili de buna funcționare a sistemului bancar moldovean au reieșit câteva concluzii care, la rândul lor, stârnesc întrebări:

Primo - furtul a fost elaborat cu ajutorul (dezinteresat ori nu ) al unor reprezentanți ai cabinetului de miniștri din respectiva perioadă. Asumarea responsabilității guvernului Leancă a permis printre altele și modificarea legislației cu privire la eliberarea creditelor speciale. Cine a fost cel care a introdus acest punct în lista pentru care premierul Iurie Leancă și-a asumat responsabilitatea?

Secundo - Banca Națională, Procuratura Generală, Ministerul de Finanțe, Centrului Național Anticorupție și celelalte instituții au sesizat că se întâmplă ceva dubios, dar nu au făcut nimic pentru a opri acest lucru. Un asemenea comportament poate fi catalogat ca fiind o complicitate. Această complicitate s-a manifestat din prostie, ceea ce este grav ori din interes, ceea ce este și mai grav?

Terțio – Transferul de 13,9 miliarde de lei de la BNM către cele trei bănci prin care s-a desfășurat această operațiune va fi catalogat ca datorie națională a statului moldovean. Înseamnă asta că cetățenii moldoveni, care deja au suferit de pe urma creșterii prețurilor în urma devalorizării monedei naționale vor trebui să întoarcă acești bani din propriul buzunar? 

Din audierile publice s-a înțeles că, atât șeful Băncii Naționale cât și ministrul de finanțe au raportat superiorilor (primului ministru Leancă) dubiile față de asumarea responsabilității guvernului pentru eliberarea creditelor speciale. Directorul CNA, domnul Chetraru, a declarat, la rândul său, că a raportat superiorilor (președintelui Parlamentului)  despre neregulile observate. Directorul SIS, domnul Bălan, a afirmat că în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova l-a informat pe președintele statului moldovean despre neregulile depistate în sectorul financiar bancar. Majoritatea factorilor de decizie ai statului moldovean fac parte din Consiliul Suprem de Securitate. Afirmația făcută de către șeful SIS duce la alegația potrivit căreia conducerea statului moldovean a fost la curent cu ceea ce se întâmpla. 

A fost conducerea statului moldovean complice la falimentarea Republicii Moldova? Pare că mai degrabă nu. Dar modul lax în care au activat instituțiile care trebuiau să oprească falimentarea statului moldovean, dovedește înlesnirea și tolerarea acestui lucru. Oare nu așa este definită noțiunea de complice? ( Complice, complici, -ce, s. m. și f. Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile.)

Socialiștii moldoveni și-au dorit ca ședința specială a Parlamentului să se lase cu demisii. Era și de ce - pentru falimentarea Moldovei, cineva ar fi trebuit să plătească. Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, a cerut arestarea șefului BNM, domnul Drăguțanu. Domnul Dodon a solicitat revocarea din funcție a șefului CNA, domnul Chetraru și a directorului SIS, domnul Bălan. Nici una dintre aceste cerințe nu au fost satisfăcute. Firesc. Probabil era bine ca propunerea domnului Voronin, de deschidere a unui dosar penal pe numele șefului BNM să fi fost susținută. Pare că domnul Drăguțanu a avut toate datele falimentării statului moldovean în mâna sa și s-a făcut că plouă. Dar, prin reținerea domnului Filat, deputații moldoveni au deschis deja Cutia Pandorei,  dacă s-ar fi dat curs propunerilor venite din partea comuniștilor și a socialiștilor moldoveni s-ar fi ajuns la reacții în lanț, iar speranța formării unei coaliții pro-europene s-ar fi dus pe apa sâmbetei. Explic.

Domnul Ghimpu e supărat foc pe deputații PDM și zice că nu mai face alianță alianță cu ei. Liderul liberal e supărat și pe liberal democrații moldoveni : „Pentru ca să fie negocieri, fiecare parte trebuie să vină fără condiții. PLDM vine cu condiții. Nu vrea să recunoască acordul AIE 3 și totodată, își impun cerințele lor. Nu am rezolvat nimic nici astăzi. Probabil PLDM se gândesc la alegeri anticipate. Suntem într-o situația foarte proastă, ar trebui să se mai cedeze, dar nu vedem acest lucru. Suntem în așteptare”, a declarat Ghimpu.

Asta înseamnă că negocierile bat pasul pe loc. Rămas fără imunitate parlamentară, președintele în exercițiul al PLDM, domnul Streleț, nu știe ce să facă – să treacă în opoziție ori să declanșeze alegerile parlamentare anticipate? De asta convoacă, pentru a treia oară, Consiliul Național. Domnul Ghimpu și-ar dori ca acolo, liberal democrații să voteze pentru participarea lor  la formarea guvernului. E sigura modalitate pentru ca Partidul Liberal să iasă cu fața curată din această  murdară afacere politico-economică. 

Domnul Streleț nu se gândește la liberali, domnia sa are o altă dilemă : președintele în exercițiu al PLDM știe că a guverna alături de PDM înseamnă a juca ruleta rusească - nu se știe niciodată când vine glontele. Așa că la Consiliul Național Politic își va întreba colegii ce e de făcut – aleg să reziste timp de trei ani în opoziție? Sunt garanții pentru acest lucru? Le oferă cineva? Ori poate, potrivit principiului după mine potopul, e mai indicată declanșarea alegerilor anticipate știind că șansele de câștig ale tuturor partidelor pro-europene sunt minime iar concurenții politici ai PLDM nu vor mai avea putere decizională? Oferă socialiștii moldoveni suficiente garanții că, după anticipate, interesele PLDM și ale fruntașilor lui vor fi asigurate? Cine oferă cele mai bune garanții, socialiștii domnului Dodon ori democrații domnului Lupu? Iată întrebările la care delegații Consiliului Național al PLDM ar trebui să găsească răspuns.

SCURTA DE MARȚI. DESPRE PUTEREA DOMNULUI PLAHOTNIUC.

Procurorul  municipiului Chișinău, Ion Diacov, afirmă că Vladimir Plahotniuc controlează toată Moldova. Ion Diacov afirmă că fostul prim-vicepreședinte al Partidului Democrat supraveghează nu doar activitatea Procuraturii Generale, dar și întreg sistemului decizional moldovenesc. Ion Diacov este fratele președintelui de onoare al Partidului Democrat, deputatul Dumitru Diacov.

Afirmațiile de mai sus vin să întărească opinia moldovenilor că, domnul Plahotniuc ar fi atotputernic. Două evenimente recente mă fac să afirm că nu este așa. E vorba de mitingul din 29 noiembrie organizat în mai multe orașe ale Republicii Moldova de Platforma Demnitate și Adevăr și de Congresul al XIII-lea al Partidului Socialiștilor. Domnul Plahotniuc nu a putut împiedica/opri desfășurarea activităților principalilor oponenți ai domniei sale. Semn că dacă se dorește organizarea unor proteste în provincie, se poate; semn că domnul Dodon, spre deosebire de alții, nu e șantajabil. Deci domnul Plahotniuc nu este atotputernic. Iar a vorbi, la un an de la scrutinul electoral din Republica Moldova despre puterea absolută a unei singure persoane este manipulator și fals. Explic.

În preajma alegerilor parlamentare, mediile de informare subliniau importanța păstrării poveștii de succes a integrării Moldovei în UE și ne convingeau că între Prut și Nistru are loc o bătălie geopolitică. S-a aflat că nu era vorba despre o poveste de succes și că zgomotul bătăliei electorale era o ceartă pentru împărțirea unui miliard de euro. 

Moldova nu era o poveste de succes. Acesta a fost motivul că negocierile pentru formarea unei coaliții parlamentare pro-europene în Parlamentul moldovean au durat trei luni – toate formațiunile politice pro-europene știau că Moldova e pe butuci și că din sistemul bancar a dispărut un miliard, nimeni nu a vrut să își asume responsabilitatea pentru guvernare. De asta, abia în februarie 2015, s-a găsit soluția unui guvern minoritar în frunte cu Chiril Gaburici, care (presupun) că habar nu avea unde își vârâse capul – în momentul în care a aflat despre ce e vorba, (intrarea Moldovei în deficit bugetar) a spus la revedere și i-a lăsat pe liderii principalelor partide pro-europene cu buzele umflate. 

Exact ca și în urmă cu un an, mediile de informare vin să ne inducă ideea că vinovatul principal pentru instabilitatea politică din Republica Moldova ar fi domnul Plahotniuc. Exact așa cum se încearcă să fim convinși că domnul Filat ar fi principalul responsabil pentru furtul secolului. Nici un lider politic din Republica Moldova nu își dorește la modul serios să afle adevărul despre miliardul furat. De ce? Pentru că instabilitatea politică în care se află Moldova se datorează celor care au acceptat (din neștiință ori prostie) dispariția/furtul acestui miliard. Tranzacţiile care au dus la dispariția acestei uriașe sume au fost efectuate înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. În perioada respectivă toate deciziile, politice ori economice, erau luate în cadrul Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană 3, (consiliu format din reprezentanții PLDM, PDM și PLR) în fruntea Cabinetului moldovean de Miniștri se afla domnul Iurie Leancă. 

Să fie așadar domnul Plahotnic deținătorul absolut al puterii decizionale în Republica Moldova? Nu cred. Domnul Plahotniuc este răspunzător de cele întâmplate în Moldova în aceiași măsură în care este responsabil domnul Filat ori președintele Partidului Liberal Reformator, domnul Hadârcă, ori fostul premier Iurie Leancă.  Puterea domnului Plahotniuc este fluidă - uite-o este, uite-o nu-i.

 

Refuzul PLDM-ului de a participa la tratativele pentru desemnarea unui nou cabinet de miniștri le-a oferit puterea decizională de a fi unicii responsabili pentru o posibilă declanșare a alegerilor parlamentare anticipate. Cercetările sociologice au demonstrat însă că anticipatele ar schimba ecuația parlamentară existentă și ar aduce în legislativ un număr mai mare de deputați din echipa domnului Dodon (socialist) și a domnului Usatâi. Frica actualelor partide parlamentare de o competiție electorală le-a oferit liberal democraților acest ascendent de putere. Dar este vorba de un ascendent foarte periculos, de aici și îndemnul oficialilor europeni la adresa PLDM, de a renunța la orice fel de condiții, și de a participa în mod obligatoriu la formarea noului guvern moldovean. Ultimatumul europenilor, frica de alegeri și posibila păstrare a unui status quo i-au făcut pe delegații din Consilul Național Politic al PLDM să aleagă, luni, 30 noiembrie, participarea la negocierile pentru formarea noului guvern.

 

Participarea la formarea unui nou guvern a făcut ca ascendentul de putere deținut de PLDM să dispară. Capacitatea de a influența istoria contemporană a trecut la alte adrese. Domnul Lupu și domnul Ghimpu vor decide dacă balanța de putere care a existat până la demiterea guvernului Streleț va fi, ori nu, păstrată. 

Două argumente mă fac să cred că un status quo nu va fi posibil: a micuț, prezența domnului Filat în Penitenciarul 13 și implicațiile aferente; b micuț, declarația potrivit căreia Partidul Democrat din Moldova este gata să își asume reponsabilitatea guvernării, fie ea și tehnocrată.

Retras fiind din viața politică, domnul Plahotniuc se află  în situația (voluntară) de a realiza cât de relativă și schimbătoare este puterea. Domnul Filat realizează asta în mod fortuit.