ALEGERILE ANTICIPATE SE AMÂNĂ. ÎN VIITORUL GUVERN VOR FI ȘI LIBERALI

Doamna Natalia Gherman este premierul interimar al Republicii Moldova. Președintele Timofti a anunțat că după anunțarea rezultatelor turului doi al alegerilor locale, (ele au loc duminică 28 iunie) va trece la consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a desemna candidatul la postul de prim ministru. Președintele moldovean a procedat în mod înțelept. Domnia sa a ținut cont de faptul că, Partidul Liberal, care este așteptat la consultări cu Alianța politică Moldova Europeană (PLDM și PDM), este implicat în bătălia electorală pentru conducerea primăriei de Chișinău.

Această bătălie s-a transformat într-o profundă stare de agitație și de neliniște. Tensiunea societății a crescut la maximum, iar odată cu asta a crescut nivelul de adrenalină și pofta de confruntare. Cele două formațiuni politice, liberalii și socialiștii moldoveni, și-au aruncat simpatizanții pe baricade conflictuale. În Chișinău nu se mai vorbește despre administrarea orașului ci despre cursul de dezvoltare a Moldovei. În aer miroase a sânge. Discursul propagandist a reușit să acopere defectele de administrare a municipiului Chișinău. Trezirea conștiinței naționale românești a avut loc cu puțin înainte de 14 iunie, data primului tur al alegerilor locale. Nu a fost deloc o întâmplare.

Iulian Fota, ex-consilierul președintelui Băsescu pentru probleme de securitate, declara că, reluarea temei unioniste la Chișinău este în acest moment cel puțin ciudată. Domnul Fota are parțial dreptate – deșteptarea patriotică a simpatizanților liberali a avut drept scop mobilizarea lor la alegeri și câștigarea Primăriei Chișinău din primul tur. Nu s-a reușit. De ce? Discursul patriotic pro-românesc a trezit spaime în rândul vorbitorilor de limba rusă, iar aceștia s-au prezentat în mod conștiincios la urne pentru a alege reprezentantul socialiștilor. Așa că, momentul de deșteptare națională a avut doar doi beneficiari - candidații electorali Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanâi. Ăsta e motivul eșecului înregistrat de ceilalți concurenți.

Din punct de vedere legal, pentru negocierea și aprobarea viitorului cabinet de miniștrii, deputații au la dispoziție doar 90 de zile. Altfel, domnul Timofti este în drept să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate.

Liderul liberal democraților moldoveni, domnul Filat a conștientizat primul acest lucru. „Formarea unei coaliții majoritare este indispensabilă, iar desemnarea cât mai urgentă a unui prim-ministru trebuie să fie prioritatea numărul unu” a declarat domnul Filat. 

Necesitatea unor schimbări radicale pe scena politică a fost recunoscută și de președintele Parlamentului moldovean, democratul Andrian Candu. Era vorba despre reconfigurarea coaliției minoritare într-una majoritară și atragerea liberalilor la guvernare. 

Pe 11 iunie, domnul Ghimpu anunța că nu va participa la coaliția anticipată de liderii PLDM și PD. Liderul PL îi acuza pe liberal-democrați si democrați că ei sunt cei care, prin lipsa de voință politică față de implementarea reformelor, compromit vectorul european al Moldovei.

Domnul Ghimpu vorbește de fapt despre o revenirea condiționată la guvernare. Dar aceste condiționări la adresa Partidului Democrat și Partidului Liberal Democrat din Moldova pot fi făcute doar în momentul în care primăria Chișinăului ar aparține încă odată liberalilor moldoveni. Abia atunci domnul Ghimpu ar avea un ascendent asupra foștilor săi colegi. Un ascendent care i-ar da privilegiul de a dicta condițiile sale pentru participarea la formarea noului Cabinet de Miniștri. Lipsit de această autoritate domnia sa ar pierde statutul de primus inter pares și ar deveni egal printre cei egali. Rezultă că asocierea liberalilor la viitoarea guvernare depinde de rezultatul alegerilor locale din Chișinău. Fără primăria Chișinăului, echipa condusă de domnul Ghimpu ar fi mai docilă și gata pentru participarea la formarea noii majorități parlamentare. În mod paradoxal, pentru liberali, eventualitatea pierderii alegerilor locale în Chișinău ar fi benefică. Îi vor aduce acolo unde nu se află - în Cabinetul de Miniștri.

Rezultatul alegerilor din 14 iunie ne arată că nici o fracțiune parlamentară nu își dorește în acest moment alegeri anticipate. Nici măcar socialiștii. Pentru anticipate, contextul geopolitic și militar spune că anul este prost. Jocul de șah practicat de politicienii moldoveni este unul al poziționărilor pentru anul care vine. Asta e miza. Dar acest lucru se știe și la Palatul Victoria și la Cotroceni. De asta domnul Iohannis l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu ca șef al SIE. Că domnul Ungureanu cunoaște în amănunt ce se întâmplă în spațiul adiacent României. Iar la o adică, DNA-ul are adresele tuturor cetățenilor români. Fie ei și cu domiciliul în străinatate.

Așa că alegerile anticipate se amână. Nici un deputat nu își dorește asta. Anticipatele nu convin - deputații vor fi lipsiți de imunitate, de relații și pe deasupra nu vor mai primi, la viitoarea pensie, adaosul financiar pentru funcția de deputat. Pentru a primi acest adaos, legea spune că mandatul de deputat trebuie să fie neîntrerupt. În Moldova interesele personale sunt mai importante decât cele de partid.   

Cu siguranță cei 101 de deputați moldoveni își doresc un adaos financiar consistent la viitoarea pensie. De asta, cu toții, inclusiv liberalii, cu sau fără primăria de Chișinău, după anunțarea rezultatelor turului doi al alegerilor locale vor trece la formarea noului guvern de coaliție. Va fi domnul Candu prim ministru? Chiar nu știu.

CARE PATRIE DOAMNĂ GRECEANÂI? MOLDOVA ORI URSS?

Un sondaj recent ne aduce vestea că între cei doi candidați pentru primăria de Chișinău distanța este destul de mică. Liberalul Dorin Chirtoacă și socialista Zinaida Greceanâi se află, umăr lângă umăr, în preferințele alegătorilor . Doamna Greceanâi este în fața domnului Chirtoacă, dar diferența este mai mică decât marja de eroare. Specialiștii în cercetări sociologice afirmă că rezultatul turului doi va fi dat de către indeciși – iar în această tabără se află aproximativ o treime din locuitorii municipiului Chișinău.

Nehotărâții sunt cei care pe data de 14 iunie, la primul tur de scrutin, au stat acasă. Vă aduc aminte că, în capitala Moldovei, rata de participare la vot a fost mai mică decât în alți ani, la sufragiu participând doar 47,4 din cei înscriși pe listele electorale. Mai mult de jumătate din alegătorii care au mers la urne, au avut vârsta de peste 50 de ani, un sfert, au avut vârste cuprinse între 35 și 50 de ani.

Ce spun toate aceste cifre? Că, prin neprezentarea tinerilor la vot, domnul Chirtoacă poate pierde Primăria Chișinăului.

Această neliniște este împărtășită și de către oficialii și observatorii români. Într-un articol apărut pe o prestigioasă platformă on-line, profesorul Naumescu îl îndemna pe candidatul  liberal să își înăsprească şi să își politizeze intens discursul public, pentru a produce o emoţie colectivă care ar scoate la vot indecişii alegătorii ai primul tur. „Creşterea prezenţei la vot se poate obţine numai printr-o emoţie intensă (de regulă „negativă”, împotriva a ceva sau cuiva) care să îi mobilizeze politic pe cei care n-au votat, printr-o idee-cheie, nu prin argumente tehnice sau de ordin administrativ care ţin de obicei lumea în casă. Numai aşa, Dorin Chirtoacă,  poate trece de 50%, prin asumarea unui discurs puternic, de viitor lider politic naţional, nu de primar timorat care îşi apără mandatul. Votul care urmează nu mai este despre administrarea capitalei, ci este un mesaj important despre viitorul politic şi direcţia strategică a Republicii Moldova”, nota, bine intenționat domnul Numescu. 

Într-un material publicat în ziarul Timpul, domnul Octavian Țâcu, pe care mulți îl vedeau ca fiind viitorul primar al Chișinăului, era preocupat de același lucru. „Avem de apărat ultimul bastion al normalității, de asta victoria lui Dorin Chirtoacă este vitală și absolut necesară”, nota domnul Țâcu. Țâcu amintea că simpatia electoratului pentru Chirtoacă este în scădere, cazul Nantoi demonstrând că un candidat mai bun și mai pregătit poate întoarce pe dos planurile liberalilor. 

Rămân la opinia că, pentru a câștiga încă odată fotoliul de primar domnul Chirtoacă are nevoie de ajutorul tuturor partidelor pro-europene. În schimb, la un post de televiziune, candidatul liberal s-a încăpățânat să spună că nu are nevoie de mila cuiva. "Nu vreau să fiu votat de mila cuiva, nu vreau să fiu votat pentru că, vezi Domne, vine urgia roşie socialistă-comunistă-moscovită. Nici nu vreau să fie o chestiune la limită, bine hai să treacă şi de data asta că, decât să vină doamna Grecean, e mai bun cel care este. Deci, ori da, ori nu", declara la Publika TV domnul Chirtoacă.

A spune că nu doreșe mila cuiva, înseamnă a declara că nu ai nevoie de ajutor. Această juvenilă îndârjire a candidatului liberal este în violentă contradicție cu sfaturile care îi vin de la București. Semn că domnia sa nu a conștientizat pe deplin că votul care va urma pe 28 iunie nu este doar despre administrarea Chișinăului, ci este un mesaj clar despre viitorul şi direcţia strategică a întregii Moldove.

Venirea în fruntea Chișinăului a unui personaj politic care își declară în mod public simpatia față de Uniunea Vamală poate fi interpretată ca o a doua venire a rușilor. Participând la manifestările din data de 22 iunie, atunci când Partidul Socialiștilor au marcat la Chișinău începutul a ceea ce istoricii sovietici numeau a fi „marele război pentru apărarea patriei”, Igor Dodon a răspuns indirect la întrebarea care îi este patria. E aceiași patrie ca și a doamnei Greceanâi.

Așa că nu e vorba de da – da, ori de nu-nu. E vorba de viitorul nostru, domnule Chirtoacă!

NU SUNTEM BOLNAVI. PE 28 IUNIE VOI VOTA CHIRTOACĂ

Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, V. Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod mincinos că Basarabia era populată în principal cu ucraineni: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni”.
 
Un al doilea ultimatum sovietic, pe 27 iunie, a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei „retrageri” din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940.
Dintr-o populație de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat în România în cele câteva zile care au urmat după 28 iunie.
 
Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de a evacuare a armatei și administrație pe malul drept al Prutului. Până pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

După sfârșitul celui de al doilea război mondial, data de 28 iunie a fost introdusă în conștiința publică ca fiind data eliberării de fasciști.  
Pe site-ul postului de radio Europa Liberă, jurnalista Natalia Morari scrie că suntem bolnavi.  Doamna Morari își motiva acest diagnostic pornind de la o notă apărută pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei în care se afirma că «Victoria Zinaidei Greceanâi în ziua de 28 iunie ar fi a doua venire a ruşilor. » „Țara, în care Academia de Științe se ocupă cu agitația electorală, dezbinând societatea pe criteriul etnic, nu prea are șanse. Suntem bolnavi, profund bolnavi - și cei care fac asemenea apeluri, și cei care le aplaudă”, nota doamna Morari.

Nu suntem bolnavi. Ne aducem aminte de istorie. A-ți aduce aminte de istorie înseamnă a dezbina societatea moldoveană pe criterii etnice? Nu cred. Moldovenii niciodată nu au fost adepții separatismului etnic. Numărul mare de căsătorii mixte existente în spațiul dintre Prut și Nistru este o dovadă în acest sens. Rusofonii au preferat să fie cei care, după 1990, într-un mod superior, au ales să nu învețe limba populației majoritare. Doamna Morari este o excepție care întărește regula.

Pe 27 august 1989, moldovenii, în cadrul Marii Adunări Naționale, au cerut autorităților sovietice declararea limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenească și trecerea la grafia latină. Să fi fost acest lucru o dovadă de intoleranță etnică? Ori poate doamna Morari consideră că manifestarea de atunci a fost primul semn de dezbinare și lipsă de îngăduință față de populația vorbitoare de limbă rusă? 

Dorința rusofonilor de reîntoarcere în spațiul slav și de menținere a Moldovei în siajul geopolitic al Federației Ruse, ne demonstrează că nu au fost niciodată de acord cu  independența Republicii Moldova. De asta au preferat să se autoexcludă.   

Nu suntem bolnavi. Ne aducem aminte de istorie. Și da, venirea în fruntea Chișinăului a unui personaj politic  care își declară în mod public simpatia față de Uniunea Vamală poate fi interpretată ca o a doua venire a rușilor. 

Moldova va fi sănătoasă doar atunci când și rușii vor vorbi limba română.

PS Natalia Morari, bunica din fotografia de mai sus este bolnavă?

E BINE. CHIRTOACĂ NU A PIERDUT IAR CHIȘINĂUL NU E TOATĂ MOLDOVA

Alegerile locale au luat sfârșit. În municipiul Chișinău, candidații Partidului Liberal și ai Partidului Socialiștilor au trecut în turul doi. Chiar dacă nu cunoaștem în acest moment care va fi administratorul capitalei moldovene știm că în 24 de raioane ale Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat dețin majoritatea. Așa că e bine. Chirtoacă nu apierdut, iar Chișinăul nu e toată Moldova. Partidul Socialiștilor are majoritatea în doar patru raioane, formațiunea domnului Usatâi în două, iar blocul electoral condus de Iurie Leancă a luat majoritatea în raionul de baștină al domniei sale – Cimișlia. Partidul Comuniștilor a înregistrat cel mai slab rezultat din ultimii ani, ei dețin majoritatea doar într-un singur raion. Partidul Liberal nu are majoritate în nici un raion al statului moldovean.

Renato Usatâi nu este primarul Chișinăului, așa cum titra portalul românesc Jurnalul Național, domnia sa a câștigat alegerile în municipiul Bălți. Acolo unde va trebui să demonstreze că este capabil de administrarea unui oraș. Victoria domnului Usatâi, singura mai fermă a formațiunilor politice pro-ruse, era așteptată – Bălțiul nu a fost niciodată cu tradiții pro-românești.

Peste două săptămâni, pe 28 iunie, un al doilea tur de scrutin va avea loc nu numai în Chișinău ci și în alte 458 de localități moldovene. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că în aceste localități nici un candidat la funcția de primar nu a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. 

Vor unii ori nu, din punct de vedere statistic alegerile locale au fost câștigate de liberal democrați. În 13 raioane ei se află pe primul loc, în 10 raioane - pe locul doi și în patru raioane – pe locul trei. Din primul tur ei au reușit să își impună 181 de primari și 258 de consilieri raionali. Iar un număr de 226 de candidați ai acestei formațiuni politice vor lupta pentru funcția de primar în turul doi de scrutin.Cu siguranță unii dintre ei vor ajunge primari. 

Chișinăul nu înseamnă Republica Moldova. Da, este orașul în care românismul nu a cedat. De asta, Consiliul Municipal nou ales este unul pro-european. Formațiunile pro-europene au împreună 26 de mandate, forțele pro-ruse - 25.Iar a fi pro-european înseamnă a fi și pro-român.

  

 Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor liderul liberal-democrat a declarat că liberal democrații vor demara negocieri cu partidele de orientare pro-europeană pentru formarea unor coaliții în consiliile locale. Domnul Filat a declarat că ”la fel de importantă este ducerea la bun sfârșit a negocierilor demarate în vederea formării unei majorități parlamentare cu Partidul Liberal”.

Domnul Ghimpu nu s-a grăbit să dea curs invitației lansate de liderul liberal-democrat. Motivația este clară – liberalii se concentrează asupra bătăliei pentru Chișinău. Șeful liberalilor moldoveni a sugerat că, pentru păstrarea cursului european al Moldovei, în coaliția de guvernare e nevoie și de Partidul Liberal,  dar a propus ca negocierile să fie începute după alegerea primarului capitalei. „Haideți să ducem la bun sfârșit victoria în capitală”, a îndemnat domnia sa. 

Domnul Ghimpu are partea sa de adevăr. Cu siguranță, în aceste zile liberalii au participat la o serie de consultări informale pe marginea formării viitoarei coaliții de guvernare. Comportamentul liberalilor la viitoarele negocieri depinde de felul în care foștii colegi de alianță vor acorda susținerea lor domnului Chirtoacă dar și de modul în care vor fi configurate conducerile raionale, acolo unde liberalii nu au reușit să obțină majoritatea. Domnul Ghimpu, a aruncat pisica moartă în grădina Partidului Democrat și a spus cu subiect și predicat că liderii Partidului Democrat ar prefera mai degrabă o alianță cu Partidul Comuniștilor, decât cu liberalii.”Nu este clar cine și cu cine vrea alianță”, a precizat domnul Ghimpu. 

Strategia politică adoptată de liberali pare a fi o echilibristică pe marginea prăpastiei. Jocul cu răbdarea foștilor colegi de alianță poate face ca domnul Chirtoacă să piardă pe 28 iunie, în turul doi, o anumită cotă de alegători de pe segmentul centru-dreapta. În același timp, crește probabilitatea de a-i supăra pe democrați, care deja programează absorbția primarilor comuniști – de ce nu ar face-o și cu puțini primari liberali existenți în provincie?    

  

Supărat foc, liderul socialiștilor moldoveni a amenințat partidele pro-europene și a spus că va orice pentru a câștiga Chișinăul. „Nu vă îmbătați cu apă rece. Faptul că ați obținut un rezultat bun în teritoriu nu înseamnă că lumea vă vrea pe voi. Ne vom mobiliza și mai mult pentru a câștiga municipiul”, a spus Igor Dodon.

În acest context, existența unor convorbiri informale între cele trei părți este bine motivată. Dar, până pe data de 28 iunie domnul Ghimpu va avea un discurs sever la adresa democraților și liberal-democraților. E firesc – pentru domnia sa alegerile continuă. Negocierile dintre cele trei formațiuni politice, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal vor demara a doua zi. E tot atât de firesc.Așa că e bine - Chirtoacă nu a pierdut, iar Chișinăul nu e toată Moldova.

FOTO - AGORA