NEVĂZUTELE SPAIME ALE DOMNULUI PONTA

Turul doi al alegerilor prezidențiale din România e aproape. Până pe 16 noiembrie au mai rămas zile numărate.  În complicatul context politic regional, „viitorul preşedinte al României, va trebui să precizeze, în formule publice adecvate, modul în care se va raporta la expansiunea imperială a Rusiei, la drama Ucrainei, la situaţia din Republica Moldova, văduvită de controlul legal asupra Transnistriei”, notează, absolut corect, analistul militar Ion Petrescu, într-un text care pune întrebări asupra viitoarelor priorități de politică externă și de securitate națională ale administrației care va veni la Cotroceni. Cu roșu îngroșat, domnul Petrescu subliniază că aceste politici vor fi așteptate cu interes atât la sediile NATO şi Uniunii Europene, dar şi peste Ocean, la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnia sa afirmă că, „provocările viitoare la adresa statului român sunt complexe şi deloc de ignorat, sau de minimalizat”. Prezent la emisiunea moderată de domnul Petrescu, generalul în rezervă, Alexandru Grumaz, a remarcat că, pentru viitorul președinte al României,  criza din Ucraina, suprapusă pe aceea din Orientul Mijlociu, creează o situaţie foarte complicată.  

După ce ne-am trezit cu toții că Federația Rusă a anexat fără un foc de armă peninsula Crimeea, după ce îl vezi pe domnul Putin la televiziunile ruse recepționate pe teritoriul Republicii Moldova afirmând că nu e nimic rău în existența sferelor de influență, și după ce afli că din noul aeroport din Donețk au rămas doar ruine, îți este clar că întreaga regiune, inclusiv România, se află în mijlocul unui război de tip hibrid.

Referindu-se la amenințările ruse, comentatorul politic Alexandru Lăzescu, nota că superficialitatea domnului Ponta este containdicată României. Posibil. Subtilele fire care leagă PSD-ul românesc de anumite cercuri ruse, și aici mă refer la ușurința cu care, aflați la cârma statului român, social democrații au acceptat privatizarea unor importante industrii strategice românești de către firmele ruse, dar și la primirea de către domnul Adrian Năstase a filozofului rus Alexandru Dughin, par să dea dreptate sugestiilor făcute de domnul Lăzescu – Ponta nu este îndeajuns de matur pentru a sta pe fotoliul de la Cotroceni.

Proasta gestionare a votului extern a făcut deja o jertfă, pe zece noiembrie ministrul de externe, Titus Corlățean și-a prezentat demisia. Motivul ține organizarea haotică a votului cetățenilor români aflați în străinătate, care  a dat naștere unor neînțelegeri între Ministerul de Externe și Biroul Electoral Central din România.

Zilele trecute, în mai multe orașe mari din România, centre studențești și în mai multe capitale occidentale au fost organizate proteste care au cerut demisia ministrului Corlățean pentru proasta organizare în diaspora a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la 2 noiembrie. Mai mulți oficiali, inclusiv ambasadorul american în România, au cerut autorităților de la București să asigure condiții de vot propice în diaspora în al doilea tur de scrutin.

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe, care va trebui să gestioneze turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a preluat însă mesajul predecesorului său: ministerul nu va înființa noi secții de vot în afara țării, deși Biroul Electoral Central a explicat că nu există nici un impediment de ordin legal în acest sens.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Sabina Fati afirmă că demisia lui Corlățean afost gândită pentru a dezamorsa toate aceste nemulțumiri publice. Nu cred că jertfirea domnului Corlățean îi va liniștii pe cei care, în afara hotarelor statului român, nu au putut vota.  

Notam pe 3 noiembrie că, stânga românească, dacă vrea să ajungă la Cotroceni trebuie să dea dovadă de maximă corectitudine față de cetățenii români aflați peste hotare. Ei trimit bani buni în țară și au toate motivele pentru a vota așa cum le dictează conștiința.

Va fi greu pentru domnul Meleșcanu să gestioneze mai bine situația românilor din afara României care au intenția să vină la vot într-un număr mult mai mare. Grupuri de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova m-au anunțat că, duminică 16 noiembrie, își vor bea cafeaua de dimineață stând la coadă la secțiile de vot – printre ei, mulți care nu au participat la primul tur de scrutin. Brusca lor activare politică se datorează modului defectuos în care domnul Ponta și domnul Corlățean au asigurat dreptul lor la vot. 

Declarațiile publice care s-au făcut auzite din partea guvernanților de la București fac impresia că domniile lor vor continua să blocheze votul românilor din diaspora. Spaima domnului Ponta are legătură directă cu eșecul domnului Geoană din anul 2009, atunci domnul Băsescu l-a întrecut cu 70 de mii de voturi venite din afara granițelor statului român. Nevăzute, spaimele domnului Ponta îl fac să comită erori. Din nefericire pentru domnia sa, diaspora românească s-a trezit din somn. Și va bea cafeaua de dimineață în fața secțiilor de votare de peste hotarele României.

Iar dacă domnul Băsescu dorește ca în Republica Moldova, domnul Iohannis să câștige, trebuie să spună acest lucru cu subiect și predicat, așa cum a făcut-o la Chișinău în conferință de presă comună, Vlad Filat și Joseph Daul. O adresare directă a domnului Băsescu către românii de peste Prut întru susținerea candidaturii lui Iohannis l-ar face pe acesta să câștige.  

MOLDOVA – BUTOIUL CU PULBERE AL REGIUNII

Premierul moldovean Iurie Leancă a confirmat faptul că ultimele ședințe ale Guvernului moldovean nu au avut loc din cauza Partidului Liberal Reformator. Potrivit lui, liberalii reformatori au blocat activitatea Cabinetului de Miniștri din Republica Moldova prin intermediul miniștrilor delegați. Cei doi miniștrii liberal reformatori au condiționat prezența la ședințele guvernului moldovean prin demiterea a doi vice miniștri delegați de aceiași formațiune politică -  Dorin Dușciac și Sergiu Stanciu, de la Ministerul Mediului și Ministerul Tineretului și Sportului. Dorin Dușciac și Sergiu Stanciu sunt considerați de PLR vice miniștri „răzvrătiți” pentru că ar fi semnatari ai declarației deputatului liberal reformator Ana Guțu, prin care a solicitat partidului din care face parte retragerea din cursa electorală.

Blocajul instituit de către Partidul Liberal Reformator activității Cabinetului de Miniștri de la Chișinău a pus sub risc adoptarea unor mai multe hotărâri de Guvern, decizii necesare în procesul de administrare al statului moldovean. Încăpățânarea de a-i pedepsi pe cei doi vice miniștrii care au semnat apelul adresat liberal reformatorilor de a se retrage din cursa electorală demonstrează că logica jurnalistului Petru Păduraru de la ziarul Timpul, PLR, PNL și alte partide de dreapta joacă în alegeri împotriva Uniunii Europene, este adevărată. “Dacă nu ne pasă de integritatea teritorială a Republicii Moldova, am putea să ne gândim măcar la integritatea noastră fizică. Pentru asta, ar trebui să încercăm să asigurăm o majoritate convenabilă în viitorul parlament al partidelor: PDM, PLDM şi PL. Adică, să fim uniţi. În această privinţă, pare destul de stranie prezenţa printre concurenții electorali a PLR sau PNL”, scrie Pavel Păduraru.

Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov într-un discurs recent trăgea un semnal de alarmă: „În perspectiva în care în rezultatul alegerilor nu va exista o majoritate clară apare pericolul ca unii actori politici să se folosească de moment și să provoace destabilizarea situației în țară. Realitatea este că astăzi se dorește împiedicarea creării majorității parlamentare, instalării guvernului și într-un final provocarea dezordinilor în masă, prin întărâtarea unor grupuri de populație împotriva altora”. 

O întorsătură atât de urâtă a alegerilor parlamentare din acest an ar duce și la dezghețarea conflictului transnistrean și ar arunca în aer toată regiunea. Un asemenea scenariu ar fi convenabil doar unui singur actor regional – Federația Rusă: provocarea prin intermediul formațiunilor politice nemulțumite de rezultatul alegerilor a dezordinii în masă care să culmineze cu împușcături la Nistru ar permite strategilor de la Kremlin, prin intermediul forțelor și armamentului dislocat în regiunea transnistreană, să prindă într-un clește Ucraina.    

Unul dintre actorii politici care ar putea adjudeca rolul nemulțumitului și ar putea chema populația în stradă ar putea fi domnul Usatâi. Prin concertele oferite publicului moldovean, domnia sa a demonstrat că are suficiente resurse financiare pentru a își organiza nemulțumirea față de rezultatul alegerilor. Iată de ce solicitarea deputatului liberal Valeriu Munteanu, ca  Procuratura Generală să întreprindă toate măsurile legale pentru investigarea implicării cetățeanului Usatâi în tentativa de omor la comandă săvărșită asupra cetățeanului Gorbunțov, este una justă și necesară. Atât pentru alegător cât și pentru concurentul electoral.

Nu am acces la sondaje de opinie pentru circulație internă – nu știu care vor fi procentajele pe care le vor avea în viitorul Parlament partidele politice mari. Un lucru este clar, în condițiile în care Federația Rusă amenință securitatea regională, singura scăpare din fața acestei agresiuni o reprezintă menținerea Moldovei pe actualul curs de dezvoltare – apropierea de Europa. 

De asta, experții de la Ministerul de Interne și de la Serviciul de Informații și Securitate ar trebui încă de pe acum să evalueze și să analizeze toate posibilele provocări, inclusiv cele de protest în urma alegerilor parlamentare. Dacă sare în aer, butoiul cu pulbere de pe Nistru, va reprezenta scânteia care va aprinde întreaga regiune. Exact pe asta mizează strategii de la Kremlin – în afara domnului Diacov, alți politicieni moldoveni s-au mai gândit la asta?

DE CE A REFUZAT HADÂRCĂ PARTIPAREA PLR PE LISTA PLDM?

Pentru Moldova, fără oligarhi! Este sloganul de campanie al  Partidului Liberal Reformator. E bun, nu zic nu. Doar că această formațiune politică a militat intens pentru venirea lui Ion Sturza în politica moldovenească. Domnul Sturza este unul dintre oamenii care a devenit bogat în urma vânzării rafinăriei Petromidia-Năvodari către grupul de afaceri din KazMunaiGaz . În discursul său de la ceremonia de lansare, domnul Hadârcă a subliniat că, „Moldova nu e săracă, cât o sărăcesc alții”. Perfect de acord. În anii 1999 - 2000 cetățenii moldoveni considerau că Moldova a fost sărăcită de Ion Sturza.

Prezent la emisiunea Politica a postului de televiziune TV7 liderul PLR afirmă că cineva a stat în calea lui Sturza atunci când se discuta venirea lui în fruntea PLR. Să fim serioși, domnul Sturza a mototolit revenirea pe scena politică moldovenească de unul singur.   

Domnului Sturza, care până a ajunge prim-ministru a lucrat ca referent al Asociaţiei de Prietenie cu Ţările Străine şi apoi ca vice-director general al Asociaţiei de Comerţ Exterior „Moldex“, de pe lângă Guvernul RSS Moldoveneşti, instituții aflate sub controlul drastic al statului sovietic, i-au plăcut mereu aproximările și ambiguitățile. Accesând presa moldovenească a vremii, am constatat că în calitatea de premier, domnia sa, a fost cel care şi-a anulat datoriile faţă de statul Republica Moldova. Potrivit colecției ziarului „Flux”,  în luna octombrie 1998, primul ministru Sturza a omis să includă în ordinea de zi a şedinţei grupului de experţi creat la nivelul Ministerului Economiei, cazul INCON SA care datora statului moldovean o jumătate de milion de dolari. Motivul? Grupul de firme, deținător în acel moment a monopolul absolut instituit pe industria alimentară, îi aparținea. Că Sturza o scaldă cu alba-neagra, analiștii din Aleea Alexandru au văzut-o de mai demult, încă de pe timpul când statul român  intenționa să privatizeze compania moldovenească Tirex-Petrol. Aproximările oferite Bucureștiului de către Sturza, a făcut ca în cele din urmă, partea română să pierdă dreptul de a mai rămâne la masa negocierilor, iar societatea moldavă a fost adjudecată de nemţi.

Așa că, în calea venirii lui Sturza în politica moldovenească nu stă nimeni! 

Că Ion Sturza s-a văzut Mesia liberalilor-reformatori, o știm cu toții. La vechile ambiții ale lui Sturza de a pătrunde în viața politică bucureșteană, cercuri apropiate Cotroceniului au sugerat discret ca dividendele obținute din privatizarea Rompetrol ar trebui să contribuie la menținerea Republicii Moldova pe drumul ei european. Doamna Ana Guțu a fost cea care a crezut cel mai mult în implicarea politică a lui Sturza. Credința în reușita negocierilor dintre PLR și Ion Sturza se baza pe informațiile aflate de la Cotroceni și pe certitudinea că reintrarea în grațiile arhitecților politicilor românești în Republica Moldova îl costau pe ex-premierul moldovean o nimic toată - capacitățile organizatorice de campanie electorală. În schimb, în urma rezultatului alegerilor din 30 noiembrie, Chișinăul să rămână pe drumul lui european.

Ca de obicei, Sturza a scăldat-o în ape tulburi. Fostul premier moldovean a evitat să se pronunțe cu subiect și predicat asupra venirii sale în fruntea PLR. Dacă ar fi făcut-o, resursele lui financiare ar fi contribuit la creșterea șansele liberalilor reformatori de a trece pragul electoral. Aproximațiile domnului Sturza v-au dus de nas, domnule Hadârcă!

“Prin prezența slabă în actualele alegeri PLR nu va face altceva decât să deschidă oportunități electorale pentru actorii politici de stânga, anti-europeni și antinaționali”, nota cu amărăciune pe blogul domniei sale doamna Guțu. De ce liberalii reformatori s-au lansat totuși în campania electorală? Răspunsul a fost oferit de doamna Guțu la o emisiunea „Politici în Direct” a postului de radio Național FM. Domnia sa a spus că este vorba ori de o lipsă de viziune politică a președintelui PLR, Ion Hadârcă ori de sfaturi greșite. Ana Guțu a spus că liderul liberal democrat, Vlad Filat ar fi propus conducerii PLR participarea pe lista electorală a PLDM. Atât Hadârcă cât și Oleg Bodrug au refuzat acest lucru.

În schimb, domnul Filat a înțeles că un eventual eșec al liberalilor reformatori la alegerile din 30 noiembrie ar fi un fiasco pentru această formațiune politică și ar duce la dispersarea susținătorilor și a echipelor lor din teritoriu, de asta a propus conducerii acestui partid participarea la alegeri pe o listă comună PLDM-PLR. „Deși a venit la sediul partidului de două ori, Filat s-a ciocnit de obtuzitatea lui Hadârcă care a evitat să dea un răspuns concret pentru ca a doua zi liderul PLR și secretarul general să lipsească de la această întâlnire. Se pare că decizia de participare la alegeri se lua în altă parte”, a declarat la Național FM, co-președintele PLR, Ana Guțu.  

Șansele liberal reformatorilor moldoveni de a trece de bariera de șase procente și de a ajunge în Parlamentul Republicii Moldova sunt minime. Numai o minune ar putea face ca PLR-ul să treacă acest prag.

Sturza v-a dus de nas, domnule Hadârcă ! Trebuia să acceptați participarea pe o listă comună PLDM-PLR.

2 NOIEMBRIE – PESTE HOTARE HAOS

Românii au votat. Potrivit rezultatelor parțiale anunțate de Biroul Electoral central la centralizarea a 56 la sută din procesele verbale, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, Victor Ponta se afla pe primul loc în opțiunile electoratului, obținând 39,57% din voturi. Pe locul doi s-a clasat candidatul Alianței Creștin Liberale, Klaus Iohannis, care a acumulat 30,19% din sufragii.

Caracteristica principală a primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale  românești a fost dată de votul din diaspora: cozi uriaşe, ştampile puţine, proteste și porţi închise înainte de orele 21:00. Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintre capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.
Cele mai multe probleme au fost la Ambasada României de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale. Cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea în Ambasada României se mai aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forţa în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, îşi vor putea exercita dreptul de vot. Pentru evacuarea protestatarilor angajații ambasadei au chemat jandarmeria franceză.  

La Chișinău şi la secţiile de vot din apropiere, mai mulţi alegători - câteva sute potrivit unor martori oculari, câteva zeci, conform unor surse oficiale - nu au putut vota până la ora locală 21:00.


Numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor aflați în unele ţări europene, insuficiența ștampilelor de vot și completarea declaraţiei pe proprie răspundere a făcut ca procesul de vot să fie mult îngreunat. Ministrul român de externe, Titus Corlăţean a motivat această complicată procedură de vot prin "scrupulozitatea" autorităţilor române în încercarea de a evita fraudele electorale.

Pe parcursul zilei de ieri purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, susține că ambasadorii români din Berlin, Paris și Chișinău blochează intenționat procesul de vot. Domnia sa le-a solicitat acestora să uite că au fost numiţi de Traian Băsescu şi să-şi facă datoria faţă de români.

Nu am fost la ambasada de la Berlin ori Paris, nu cunosc ce s-a întâmplat acolo. Sunt în Republica Moldova de mult timp, știu deci ce se întâmplă la Chișinău. Nu cred în acuzațiile aduse de doamna Firea ambasadorului Lazurcă – sunt sigur că ambasadorul a respectat instrucțiunile primite de la București. Numărul mic de secții de votare deschise în capitala Moldovei face aproape imposibilă scurtarea timpului petrecut la cozi și creșterea numărului de participanți la vot. Dar, atenție: un număr mare de secții de votare deschise pe întreg teritoriul Republicii Moldova nu poate duce la creșterea automată a numărul de participanți – concentrația maximă de posesori de cetățenie română se află în municipiul Chișinău, ei fiind cei care participă constant la procesele electorale românești. Un număr neobișnuit de mare de participanți la alegerile prezidențiale din acest an poate trezi suspiciunea că, având acordul partenerilor politici din Republica Moldova, reprezentanții social democrații români au asigurat participarea moldovenilor cu cetățenie română la scrutin prin aducerea lor organizată la punctele de vot.
 
Victoria domnului Ponta în Republica Moldova a fost anunțată de domnul Dragnea  este una surprinzătoare dar, poate fi reală. Mesajul domnului Ponta pentru basarabeni nu s-a deosebit în linii mari de mesajul domnului Băsescu – România are nevoie de Marea Unire. Îmi va părea impardonabil ca această victorie să fie cumulată cu un număr mare de participanți la vot.   


Cotidianul german “Frankfurter Allgemeine Zeitung” a titrat că alegerile din România "s-au încheiat în haos". Aproximativ 200 de persoane au protestat în fața Ministerului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.  

Calm și fără prea mari simpatii: dacă stânga românească vrea să ajungă la Cotroceni trebuie să dea dovadă de maximă corectitudine față de cetățenii români aflați peste hotarele României. Care trimit bani buni în țară. Dacă dreapta românească vrea să rămână la Cotroceni trebuie să se miște repede. Băsescu, Macovei, Udrea, Antonescu nu mai au nici o scuză în a nu-l susține pe domnul Iohanis. Ajungând la peste 30% din voturi, primarul de Sibiu a demonstrat că are potențial.
Concluzia, simplă – se pare că președintele României ar putea fi ales de votul decisiv al cetățenilor români din străinătate. Care pe 2 noiembrie s-au supărat, justificat pe cei care au organizat procesul electoral peste hotare. Peste două săptămâni cocoșii de azi ar putea rămâne fără pene.

Foto: Mihai Grigorescu